Astăzi se comemorează moartea lui Iancu de Hunedoara, răpus de ciumă la Zemun, lângă Belgrad

La data de 11 iulie 1456 a decedat răpus de ciumă la Zemun, lângă Belgrad, Ioan (Iancu) de Hunedoara.

Ioan de Hunedoara, numit uneori Ioan (Ion) Huniade, Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. cca. 1387) (în latină Ioannes Corvinus), a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452. Iancu de Hunedoara este  tatăl regelui  ungar Matei (Mathia) Corvin.

Iancu (supranumit și Szibinyáni Jank sau Jankó sau Jánk), s-a născut în jurul anului 1387, într-o familie care a fost înnobilată în 1409  pentru merite deosebite, de către împăratul Sigismund de Luxemburg, în calitatea acestuia de rege al Ungariei.

Tatăl lui Iancu a fost Voicu, iar mama lui se numea Erzsébet Morzsinai (Elisabeta de Marginea). Bunicul lui se numea Şerb.

Conform obiceiului nobilimii maghiare, Voicu a luat numele de „Hunyadi” (de Hunedoara), cand a primit în 1409 de la Sigismund de Luxembourg domeniul şi castelul Hunedoarei, drept răsplată pentru faptele sale de arme în luptele cu turcii.

Apărător al creştinătăţii contra otomanilor, Iancu de Hunedoara a fost învins la Varna (1444) şi Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe Mehmed al II-lea Cuceritorul, la Belgrad (1456). Mehmed (Mahomed) al II-lea era supranumit Cuceritorul cu referire la faptul că în 1453 cucerise orașul Constantinopol.

În 11 august 1456 Iancu de Hunedoara a murit răpus de ciumă la Zemun, langă Belgrad si a fost  înmormîntat la Alba Iulia, în Catedrala Sfîntul Mihail (Foto). Pe piatra sa funerară stă înscris “s-a stins lumina lumii”.

Drept omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Ioan de Hunedoara descriind-o ca fiind “cel mai fericit moment al vieţii sale”.