Dacii au bătut monede cu chipul regelui Macedoniei
În secolul IV înainte de Hristos, datorită expansiunii militare a lui Filip al II-lea, regele Macedoniei, relaţiile economice cu Nordul Dunării au determinat intensificarea circulaţiei monedelor emise de importante cetăţi elene. Ulterior, în secolul III î.Hr., dacii vor bate monede tip Filip II, găsite izolat ori tezaurizate la Piteşti şi în împrejurimi.
30.000 de ostaşi transilvăneni au poposit la Piteşti
În anul 1522, în cadrul alianţei militare dintre Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei, şi Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti, aproximativ 30.000 de ostaşi transilvăneni, conduşi de Ianoş, au ajuns la Piteşti. De asemenea, un an mai târziu, domnitorul Radu de la Afumaţi a dat două mori Mânăstirii Curtea de Argeş.
Simion Movilă îi scrie din Pitești regelui Poloniei
La 1 noiembrie 1601, domnul Ţării Româneşti, Simion Movilă, a expediat o scrisoare din Piteşti prin care îl anunţă pe regele Poloniei, Sigismund III, că, ajutat de trupele polone, conduse de generalul Ioan Potocki, i-a înfrânt pe susţinătorii domnului Radu Şerban.
Un locaş sfânt închinat unei mânăstiri de pe Muntele Athos
Radu Mihnea, domn al Ţării Româneşti, a dăruit, în anul 1616, marelui comis Bratu „pentru dreaptă şi credincioasă slujbă”, viile lui Leca spătarul situate în dealul Piteştilor. În anul 1626, voievodul Ţării Româneşti, Alexandru Coconul, a predat, în semn de supunere, lăcaşul de cult din Piteşti existent pe locul unde se află astăzi Biserica „Sfânta Treime” Mânăstirii Simopetra, de la Muntele Athos.
Ţigănimea din Pitești este scutită de taxe
Pe 7 aprilie 1673, domnul Ţării Româneşti, Grigore Ghica, scutea, printr-un hrisov, metohul şi ţigănimea din Piteşti, ce aparţineau Mânăstirii Cotmeana, de anumite taxe ale oraşului, aşa cum făcuse anterior şi voievodul Matei Basarab.
În Harta Ţării Româneşti de la 1700 sunt consemnate 15 dealuri din Pitești
Stolnicul Constantin Cantacuzino, realizează în anul 1700, la Padova, Harta Ţării Româneşti. În ea sunt consemnate 15 dealuri unde se făceau cele mai bune vinuri, dealurile din Piteşti ocupând locul doi, după Râmnicu Sărat.
Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento”, de Petre Popa
