# Micro-paradis fiscal la 20 km de Piteşti! Poate nu știați, dar o bucățică din Cipru s-a mutat tocmai la noi în județ, pe la Căteasca. Cu tot cu criza bancară și celelalte belele financiare care au lovit sub centură marii bogătași care-și rulau banii în cunoscutul paradis fiscal. Poate veți râde auzind asta, dar vă asigurăm că micuța localitate de lângă Pitești, poziționată strategic chiar lângă Autostradă, a reușit să devină sediul a nu mai puțin de 63 de firme, ale căror afaceri sunt administrate, în totalitate sau în diverse procente de participare la capitalul social, de o droaie de off-shore-uri din Cipru, cu nume care de care mai exotice. Efectiv rămâi blocat să vezi cum comuna Căteasca, o localitate nu prea prosperă economic, pentru care agricultura și băutura sunt ocupațiile de bază, a devenit între timp și un micro-paradis fiscal. În care ciprioții au dat năvală să-și înființeze firme, ghidonate financiar prin vestitele off-shore-uri, recunoscute pentru iscusința cu care speculează larghețea sistemului fiscal din Cipru. Despre toate acestea, dar și despre alte firme argeșene, unele foarte cunoscute, care și-au gestionat fondurile prin intermediul unor off-shore-uri, o să vă povestim mai pe îndelete în cele ce urmează.
Pornim cu cazul celor peste 60 de firme din Căteasca, patronate de ciprioți și care au în spate o puzderie de off-shore-uri, pentru că, veți recunoaște și dumneavoastră, toată treaba este pe cât de neobișnuită, pe atât de suspectă din punct de vedere economic. Ce să caute întreg roiul de societăți cipriote la Căteasca, pentru că n-am auzit să se fi produs aici vreun miracol economic, menit să-i atragă irezistibil pe reprezentanții insulei în care s-a născut frumoasa Afrodita. Întrebând pe ici, pe colo, am aflat că totul a început undeva prin anul 2007, când, în plin boom imobiliar, un grup de investitori din Cipru s-a decis să pune bazele la Căteasca a unui… mini orășel. Și nu exagerăm cu nimic când spunem asta, câtă vreme proiectul cuprindea o suprafață de aproape 150 ha, cumpărată de ciprioți în zona satului Furduești, pe care urmau să se ridice nu mai puțin de 800 de construcții, în mare majoritate case de locuit, plus școală, grădiniță, unitate sanitară, magazine și alte asemenea imobile necesare unei întregi comunități. Erau prevăzute în proiect inclusiv piscine, terenuri de fotbal, baschet, tenis, ba chiar și teren de golf, astfel încât cumpărătorii caselor care urmau să se stabilească aici să nu ducă lipsă de nimic. Investitorii din Cipru au fost atrași inițial de apropierea de Pitești și de Autostrada spre București, astfel că, din câte spun unii care cunosc povestea, au făcut un credit uriaș, de 50 milioane de euro la o bancă din Israel, pentru a avea capitalul necesar pornirii proiectului. Mai mult decât atât, ei au demarat și lucrările de infrastructură, amenajând drumuri și alei de acces către viitoarele parcele cu case, rețele de apă, gaze, canalizare și iluminat public, lucrând cu mult elan la toate astea. Cam din 2010 însă, toată efervescența în construcții a dispărut subit, astfel că astăzi n-au mai rămas din proiectatul orășel cipriot decât rețelele de utilități și o singură casă, de prăsilă, nici prea mare, nici prea lată.
Țeapă imobiliară sau inginerie financiară?
Majoritatea consideră că eşecul proiectului din Căteasca a fost generat de criza financiară, care a condus și la prăbușirea investițiilor imobiliare, aflate până în 2009-2010 într-un avânt periculos de rapid. Fie din lipsă de clienți pentru cumpărarea caselor, fie pentru că li se terminaseră banii, fie pentru amândouă, ciprioții și-au retras ambasada din Căteasca, iar acum uriașa suprafață nu este decât un teren părăsit, străbătut de drumuri și alei amenajate, cu stâlpi de iluminat deasupra și rețele de utilități pe dedesubt. Și o singură casă, răzlețită, rămasă parcă martor a ceea ce voia să fie un super-cartier, cu sute de locuințe destinate celor care-și doreau o viață confortabilă, la adăpost de larma citadină, dar și cu căi de comunicație facile către zonele urbane. Alții, mai circumspecți, spun că, dimpotrivă, țeapa pe care pare că și-au luat-o ciprioții la Căteasca ascunde, de fapt, o inginerie financiară de proporții, în valoare de mai multe zeci de milioane de euro. Adică, aceștia să nu fi avut în plan decât accesarea creditului de 50 milioane de euro de la bancă. Investițiile făcute deja la Căteasca, în teren și infrastuctură, nu acoperă nici pe sfert cele 50 de milioane, iar puzderia firmelor din comună, dar care sunt fiecare legate de câte un off-shore din Cipru, par să alimenteze temerile că la mijloc nu este decât o combinație financiară complexă, menită să ascundă un tun bancar și fiscal de mare calibru. Păi, uitați-vă și dumneavoastră ce de ciprioțime economică și-a făcut sălașul la Căteasca, lăsând apoi totul în părăsire.
Din totalul de 63, doar 10 firme figurează că au avut activitate
Spuneam că sunt în total 63 de firme conduse de cetățeni ciprioți, cu sediul la Căteasca, dar cu acțiuni deținute, în diverse procente, de off-shore-uri din Cipru. Cele mai multe dintre ele sunt firme cu cifră de afaceri zero, deci care n-au avut activitate, dar erau înființate probabil ca să-și facă treaba, pe măsura avansării proiectului. N-o să le menționăm pe toate, pentru că, după cum veți constata, au niște nume de se revoltă tastatura calculatorului când încerci să întreții cu ele relații scrise. Le vom trata deci cu respect doar pe cele care au avut cifră de afaceri, deci care s-au dedat la oarece activități financiare la Căteasca, via off-shore-urile din Cipru:
Cifră de afaceri Acționarul din Cipru Procent acțiuni
*Andru Cyp 1.975.125 Andreas Kiriakou 97%
*Quatro Prod Plast 1.319.931 Ozepo Trading Ltd 99,8%
*Căteasca Invest 794.791 Ozepo Trading Ltd 50%
*Empire Education Rou 668.884 Andreas Kiriakou 10%
*Empire Investments 349.685 Andreas Kiriakou 35%
*Andreas&Georgios International 113.391 Kiriakou Georgios 33,34%
*Gservis Rou 86.871 Andreas Kiriakou 20%
*Eco Forest Finta 84.096 Ozepo Trading Ltd 22%
*Adelfi Nikolau Lytra 20.000 Andreas Alexandrou 5%
*GNP Texan 8.400 Andreas Kiriakou 75%
Cum se vede, sumele vehiculate nu ating valori uriașe, totalul acestora sărind însă de 1 milion de euro. Revine cu consecvență în acționariatul din Cipru acel Andreas Kiriakou, nefiind deloc exclus ca acesta să fie personajul principal al afacerii cu case din Căteasca. De altfel, numele său mai apare și în mai multe din zecile de firme din Căteasca, menționate ca neavând cifră de afaceri, dar a căror înființare într-un număr atât de mare, adâncește misterul. Cum spuneam, sunt în total peste 60 de firme la Căteasca, în al căror acționariat se află, în proporții mai mari sau mai mici, un adevărat păienjeniș de off-shore-uri din Cipru. De unde se deduc două lucruri. Fie ele au fost concepute să profite din plin de paradisul fiscal cipriot, dar n-au mai ajuns s-o facă după ce tot proiectul cu casele s-a împotmolit, fie la mijloc se află o foarte dichisită inginerie financiară, rostul firmelor fiind acela de a înlesni cumva accesarea creditului de 50 milioane de euro, care să se facă apoi pierdut, prin manevre financiare complexe. C-o fi una, c-o fi alta, c-o fi chiar cu totul altceva, un lucru este sigur. Comuna Căteasca este campioană absolută la firme cu acționariat stabilit în pitorescul paradis fiscal din Cipru, unde, până la scandalul izbucnit nu demult, marii bogătași ai lumii au rulat averi fabuloase.
Ana IMEP și Ana Trans ale lui George Copos lucrează din greu printr-un off-shore din Cipru
Există în județul Argeș aproape 100 de firme (cu tot cu cele 63 din Căteasca) aflate pe lista celor care au în acționariat off-shore-uri din Cipru. Printre acestea se află și câteva nume grele ale mediului de afaceri, cel mai important fiind cel al lui George Copos, patronul Rapidului și al holdingului Ana. Atât fabrica de micromotoare Ana IMEP Pitești, cât și firma de transporturi Ana Trans International din Ștefănești, au o corespondență în off-shore-urile din Cipru. În cazul Ana IMEP, firma este deținută în proporție de 83,75% de un off-shore, Mega Pearl Limited, în condițiile unui profit de 48.749.727 lei, adică mai bine de 1 milion de euro. La Ana Trans International, firma este deținută în proporție de 42,25% de un off-shore din Cipru, Compania Dargate Limited, în condițiile unei cifre de afaceri de 6.400.603 lei și al unui profit raportat de numai 134.461 lei.
Rolast-ul, Clinica Elim şi Royal Motors Part, alte nume grele pe lista celor cu afaceri în Cipru
O altă firmă foarte cunoscută aflată pe lista celor care au acționariat și în Cipru este Rolast-ul. Care are 14,62% din capitalul social administrat prin Romanian Investment Limited Cyprus, în condițiile unei cifre de afaceri de 14.760.522 lei și al unui profit raportat de 1.360.777 lei. Și cunoscuta clinică medicală Elim, reprezentată în Argeș de omul de afaceri Adrian Dumbravă, este menționată printre cele cu legături financiare în Cipru. Într-o proporție foarte redusă, ce e drept, de numai 4,99%, deținute de Compania Associates Ltd, la o cifră de afaceri de 6.213.168 lei și a unui profit 0 raportat. În fine, pe lista firmelor cu acționariat cipriot se numără și Royal Motors Part Pitești, reprezentată de Ovidiu Baciu, cu 95% din acțiuni deținute de Loway Company Limited, și Royal Motors Proiect, cu 80% participare a aceleiași Loway Company Limited din Cipru.
Material realizat de Mihai BĂDESCU
