În ziua de 26 Martie 1881, Principele Carol I, al Principatelor Române, a fost proclamat primul rege al Regatului României.
In 1881 se împlineau 15 ani de domnie stabila şi fructuoasă a principelui Carol I. Diplomaţii români faceau demersuri de mai multă vreme, pe lîngă cancelariile europene pentru ca Romania sa devina regat.
Numai la Viena, exista o rezistenţă la ideea acestei schimbări de statut, insa in Germania, cancelarul Otto von Bismark, care juca un rol foarte influent după victoria asupra Franţei şi Congresul de la Berlin, a fost de acord, pentru ca – sa nu uitam – Carol venea dintr-o veche familie germană.
Germania urmarea atenta cresterea influentei sale in sud-estul Europei. Bismark a sfătuit ca proclamarea regatului să se facă sub un guvern de coaliţie pentru ca toate forţele politice, ca expresie a voitei tuturor, să participe la acest important moment politic.
Actul proclamarii Regatului României
Vineri 13 martie au loc dezbateri în Cameră pentru introducerea pe agenda a legii cu privire la proclamarea regatului.
Sîmbătă dimineaţa miniştrii liberali merg la Palat pentru a-l înştiinţa pe domnitor că în aceesi zi vor propune Parlamentului legea pentru proclamarea regatului.
Carol cere sa se amane dezbaterea pană dupa funeraliile ţarului Alexandru, care fusese asasinat intr-un atentat. Miniştrii insistă pentru a urgenta lucrurile de teama pierderii unui moment favorabil pe plan extern.
După amiază la ora 3,00, cum scrie Constantin Bacalbaşa, în “Bucureştii de altadată “ … Generalul D. Lecca propune Camerei să se proclame regatul român. Uimire, aplauze frenetice. Camera trece imediat în secţii, apoi generalul D. Lecca numit raportor, propune un proiect de lege :
Art.1. Principatul Romaniei este înălţat la rang de regat şi prinţul Carol 1 de Hohenzollern ia titlul de rege.
Art.2 Prinţul moştenitor ia titlul de Alteţă regală, prinţ moştenitor. “
Textul legii este citit de primulministru. Apoi I Ghica, Vasile Alexandri, Lascar Catargiu iau cuvintul susţinînd ideea. Textul este votat în unanimitate, 40 de voturi pentru.
Deputaţii şi senatorii se îndreaptă apoi spre Palat pentru a fi iscalit de Carol.
La ora 6, deputaţii şi senatorii se află în sala tronului. Afară în piaţă mulţimea vuieşte, se aud uralele. Carol şi Elisabeta ies la ferestrele palatului pentru fi aclamaţi. Elisabeta este in doliu dupa tarul Alexandru al ll-lea.
Deputaţii şi senatorii miniştrii aclama cuplul regal. Dimitrie Ghika transmite mesajul Parlamentului.
Carol răspunde:
“Ţara…este de părere că în situaţia pe carea a dobîndit-o acum şi în puterea ei naţională dovedită prin fapte, trebuie să se ridice la rangul de Regat. Eu primesc dar titlul de Rege, nu pentru mine, ci pentru mărirea României, sigur fiind că el nu va desface deloc legăturile strinse care mă unesc cu poporul meu prin luptele şi greutăţile ce împreună am înfruntat.
Să dea Dumnezeu ca primul Rege al Romaniei să se bucure de aceeaşi dragoste, care a răsplătit pe ultimul Principe de toate necazurile. Pentru mine preţuiesc iubirea acestui nobil popor, căruia i-am consacrat toată exitenţa mea, mai mult decit măreaţia şi strălucirea unei coroane. “ ( Memoriile regelui Carol 1 al Românei)
Regele mereu aclamat semnează legea în faţa tuturor. Trăiasca regele Trăiscă regina ! Pîană dupa miezul nopţii mulţimea ocupă fericită străzile centrale, piaţa palatului.
Sosesc şi din strainatea declaraţii de recunoaştere a noii poziţii a României. Turcia este prima care recunoaşte regalitatea. Apoi Anglia, Italia, Statele Unite. Urmează Germania, Rusia şi Austro-Ungaria. Franţa încheie acest cortegiu la 1 aprilie, două săptămîni de la proclamarea regatului.
Citește și:
- Cornel Chiriac – 50 de ani de la moarte
- Până pe 6 aprilie, expoziție dedicată Zilei Jandarmeriei Române la Muzeul Județean Argeș
- „Ecouri de primăvară”, pe holul C.J. Argeș
- Miercuri, 26 martie, la sediul Consiliului Județean Argeș s-a deschis expoziția de pictură…
0 Comentarii