În ziua de 23 August 1944, în Al Doilea Război Mondial, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
Armata sovietică intrase deja în Moldova de nord încă din luna martie, iar regele Mihai hotărăște impreuna cu reprezentantii unei coalitii formată din liberali, taranisti si comunisti, înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu, dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite.
În urma refuzului net al lui Antonescu,regele a ordonat arestarea acestuia și a instaurat un guvern condus de Constantin Sanatescu, care a decis ruperea aliantei cu Germania nazista si trecerea de partea Aliaților.
La ora 20:20 s-a transmis la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţă ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării.
In audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declară acestuia că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage în linişte din ţară.
Ziua de 23 august a fost în Romania comunistă sărbătoare națională între anii 1948–1989.
Citește și:
- Calendarul alegerilor parlamentare din 1 decembrie. Când începe campania electorală
- Noul ambasador al Israelului a sosit la Bucureşti: „Reprezint Israelul în ţara în care s-au născut părinţii mei”
Iar în ziua de 23 August 1947, Parlamentul Român a ratificat în unanimitate Tratatul de pace de la Paris (semnat la data de 10.02.1947) dintre România si Puterile Aliate si Asociate, prin care României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia si nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului.

Delegația României în apărarea hotarelor Transilvaniei în fața hărții, la Conferința de Pace de la Paris 19 iulie – 15 octombrie 1946.
In Tratat, cobeligeranţa României alături de Aliaţi nu a fost recunoscută, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.
0 Comentarii