14 Noiembrie 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă

În ziua de 14 Noiembrie 1878 regiunea Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă si în baza hotararilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei. Autorităţile româneşti preiau administraţia Dobrogei.

Trecerea Dunării. Autorităţile române preiau administraţia Dobrogei (1878)

La 14 noiembrie 1878, o divizie română a trecut Dunarea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat dobrogenilor o Proclamație:

“Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si încuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine. Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa. Armata romana, care intra în Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii, dra-pelul dreptatii si al pacii.

În curand provincia voastra, pe cale consti-tutionala, va primi o organizatiune definitiva. Care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca. Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra.”

Dobrogea de Nord cu  Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența Regatului Romaniei, după recunoașterea independenței sale și cedarea Basarabiei de Sud catre  Imperiul Țarist, ca urmare a  deciziilor luate de marile puteri europene in  Congresul de la Berlin (1878).

Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878),  prevedea cedarea Dobrogei la sud pe o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria.

Ulterior, la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria), ca să includă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia.

Citește și:

• Primarul Cristian Gentea: „Mi-am dorit încă de la începutul primului meu mandat la primărie renovarea Teatrului de Vară din Parcul Ştrand”
• Legea privind salariul minim european a fost promulgată! Ministrul Simona Bucura-Oprescu: „Creștem și protejăm veniturile lucrătorilor români!”
• Lecţii de educaţie fiscală pentru elevi și studenți susținute de A.J.F.P. Argeș

Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit la acea data  în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.

În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României dar Silistra a fost lăsată bulgarilor^.

Includerea Dobrogei în Regatul Romaniei  a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavoda, pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul  Constanta devine principalul port la Marea Neagră.