Maiorul Ştefan Nicolae din Costeşti, eroul de la Turtucaia

0 15

Născut în satul Stârci din Costești, județul Argeș, la data de 22 mai 1893, Ștefan Nicolae a decedat la data de 9 aprilie 1979 în același sat. În orașul Câmpulung a urmat cursurile Şcolii Normale pentru învățători, absolvind în anul 1915. În același oraș a continuat și încheiat stagiul militar, la Școala Militară de Ofițeri în Rezervă – infanterie, obținând în noiembrie 1915 gradul de sublocotenent. După efectuarea stagiului militar a fost învățător în localitățile Richițele și Costești. La începerea războiului a fost mobilizat și repartizat la Regimentul 34 Infanterie Constanța. Materialul ce urmează a putut fi realizat cu sprijinul profesorului Nicolae Necșoiu, președintele Cultului Eroilor ”Regina Maria” Costești, Argeș.

Este decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler

În ziua de 23 august 1916, pe Frontul de la Turtucaia, în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compania a 12-a, argeșeanul nostru a preluat din propria inițiativă contraatacul, impunându-și conducerea asupra tuturor unităților române de pe front. Pe timpul atacului reușind să respingă forțele germane și bulgare, în acele zile de crâncene confruntări este grav rănit la ambele picioare de către o mitralieră inamică. Pentru această faptă eroică este decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în gradul de cavaler și Virtutea Militară prin Decretul Nr. 626/23.07.1917 și Brevetul Nr. 857 din aceeași dată emis de ministrul de Război. Este decorat din nou cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer în anul 1928 cu prilejul celor 50 de ani de la unirea Dobrogei cu România. În urma rănii a fost internat în spitalele din Călărași (aici fiind operat), Brăila și Iași (aici fiind îngrijit și de medici francezi). În ianuarie 1917 este trimis la Kiev, la Spitalul ”Mihail Alexandrovici”, unde este operat din nou, apoi începe să se deplaseze cu ajutorul cârjelor. Este invitat la Moscova în luna martie, acolo fiind bine primit. La întoarcerea în Kiev, a participat din partea armatei române la Adunarea de constituire a batalioanelor alcătuite din românii, foști ostași în armata astro-ungară, aflați prizonieri în Rusia. În decembrie 1918, la Iași are loc o reuniune în cinstea generalului Averescu, la care este invitat special de către acesta, oferindu-i și o poză cu dedicație și autograf în care îi recunoștea meritele pe front în realizarea României Mari.

A ajuns președinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța

În aprilie 1918 Ștefan Nicolae a fost pensionat ca invalid de război. Întors acasă la Stârci, se implică în rezolvarea problemelor invalizilor de război din județul Argeș și constituie Societatea ”General Cristescu”. Este ales președintele Băncii Populare Băseni și președintele Obștei de Împropietărire Băseni. La sfârșitul anului 1919, folosind privilegiul acordat invalizilor de război remarcați în lupte, s-a stabilit la Constanța, unde a concesionat bufetul gării și desfășoară o bogată activitate economică, culturală și publicistică. Înființează Societatea Invalizilor din Dobrogea, cu sediu central în Constanța, el fiind președintele organizației. La Constanța a fost ales în fruntea unor instituții, organizații, sprijinind intens dezvoltarea economică, maritimă, culturală, drept dovadă fiind mulțumirile și aprecierile pe care i le-a adresat dr. Constantin Angelescu, ministrul Instrucțiunii Publice. A activat în domeniul economic find ales în anul 1920 membru în Comitetul Sfatului Negustoresc Constanța, iar un an mai târziu este promovat vicepreședinte al acestei organizații. În anul 1924 este ales membru în Consiliul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, ulterior fiind numit delegatul Ministerului Industriei în Consiliul de Direcție al Camerei. Din anul 1927 este ales vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța, iar din 1933 până la 24 ianuarie 1938 președinte; concomitent cu această ultimă funcție a fost și membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie București. În aceste funcții a susținut și realizat multe edificii și activități, a dezvoltat activitatea maritimă, a fost construit portul pescăresc, a achiziționat diverse vase moderne (vapoarele de pasageri Transilvania și Basarabia fiind cele mai moderne din bazinele Mării Negre și Marea Mediterană).

A fost primit personal de către președintele francez Albert Lebrun

Argeșeanul nostru a susținut și organizat numeroase conferințe la Academia Populară din Constanța, fiind un bun conferențiar. În anul 1935 a făcut parte din delegația țării noastre (compusă din 3 persoane) la un Congres Internațional pe probleme economice, desfășurat în capitala Franței. La acest congres au participat 58 de state, ofițerul Ștefan Nicolae beneficiind de toată atenția din partea președintelui Franței Albert Lebrun, care l-a primit personal, l-a prezentat soției și l-a felicitat pentru eroismul de la Turtucaia. La sfârșitul anilor 30, la cererea ministrului Agriculturii, prof. univ. dr. Nicolae Cornățeanu, a elaborat un program de organizare a pescuitului, fiind ales președintele Sindicatului Pescarilor din Delta Dunări și de la Marea Neagră. În același timp a existat o inițiativă de înființare în Constanța a unei societăți româno-germane pentru modernizarea și dezvoltarea pescuitului maritim (aceasta consta în înființarea unui port pescăresc în partea de nord a orașului Constanța, construcția unor depozite frigorifice și a unei fabrici de conserve, locuințe pentru angajați și pescari, dar și ridicarea nivelului de pregătire al pescarilor), fiind propus pentru preluarea conducerii acestei societăți. În scopul constituirii acesteia au existat patru întrevederi, două la Ministerul Agriculturii și două la Ambasada Germaniei, dar evoluția războiului a anulat această inițiativă.
Veteranul și invalidul de război Ștefan Nicolae a fost un mare iubitor de cultură, fiind colecționar de carte și numismatică, o parte din vasta sa colecție numismatică, obiecte importante (simboluri premonetare), fiind donată Muzeului Județean Argeș, iar restul aflându-se în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În perioada comunistă este marginalizat, iar o parte însemnată din viață o petrece în satul natal, unde este și înmormântat.

Bătălia de la Turtucaia

În noaptea de 19-20 august (1-2 septembrie) 1916, trupele bulgaro-germane au atacat simultan pe întregul sector al frontului din zona Capului de pod Turtucaia. Inamicul a reuşit să intre în cele trei sectoare de acoperire.
Comandantul român de la Turtucaia nu a avut un serviciu eficient de recunoaştere în teren, ceea ce a condus la luarea de măsuri greşite şi la erori în evaluarea atacatorilor, fapte cu implicaţii directe în organizarea şi desfăşurarea apărării. Telegrame şi telefoane ”prăpăstioase” au venit încă de la început de la comandantul cetăţii Turtucaia, generalul Constantin Teodorescu, ”care era cu totul sub nivelul cerinţelor, cum îl arăta chiar fizicul său”. El avea să pomenească de predare încă din ziua de 20 august/2 septembrie, deşi de abia începuse atacul! În acest context, sublocotenentul Ştefan S. Nicolae s-a remarcat în luptele de la 23 august/5 septembrie. El a comandat plutonul 3 din Compania a 12-a din Regimentul 34 infanterie. S-a avântat din proprie iniţiativă în luptă, preluând comanda unităţilor româneşti din sectorul în care se afla. Inamicul a fost respins cu pierderi mari şi, pentru moment, subunităţile româneşti au fost salvate de la nimicire. În propunerea de decorare se arăta că: „[…] şi-a impus autoritatea asupra soldaţilor din regimentele 74, 80, 84 şi 79, care la început nu voiau să înainteze odată cu plutonul său, şi i-a dus înainte. Ajungând la 400 metri de inamic a executat cu multă energie atacul cu baioneta asupra inamicului, pe care l-a respins cu pierderi”. În noaptea de 23-24 august (5-6 septembrie) a fost linişte. Regimentul a avut răgazul să îşi organizeze unităţile sale pe linia a III-a de rezistenţă a capului de pod. În zorii zilei de 24 august/6 septembrie, comandantul regimentului constănţean a primit ordinul să contraatace şi să respingă inamicul din faţa liniei a III-a de apărare. La ora 5 dimineaţa, Compania 9 infanterie, voind să se aşeze pe baza înaintată de plecare la atac, a fost descoperită de inamic şi s-a tras asupra ei. Atacul a început pe tot frontul, adversarul este respins în unele locuri, dar din cauza bombardamentului de artilerie inamic, dobrogenii sunt nevoiţi să revină la vechile poziţii. La ora 8.30, inamicul porneşte la atac şi reuşeşte să respingă aripa stângă a Regimentului 34 infanterie. La ora14.00, forţele bulgaro-germane au atacat viguros pe tot frontul, susţinute de un puternic foc de artilerie de toate calibrele şi de un număr covârşitor de arme automate”.

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata