Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan. Dosarul „albirii” nevestei lui Chiriloiu, în serial (3)

0 400

În episodul trei și ultimul al serialului nostru despre averea obținută de familia Chiriloiu la loc cu verdeață și în susur de izvoare, sus pe Transfăgărășan, vă prezentăm cum devoalează procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Viorina Ionescu, ingineria silvico-funciară pusă la cale de actualul șef al DS Argeș și soția sa. Cităm din recursul înaintat de procurorul Viorina Ionescu, după ce Tribunalul Argeș a admis, prin sentința penală nr. 124/27.05.2008, apelurile declarate de inculpații Avram Vasile, Stanciu Ana și Chiriloiu Alina Elena la decizia penală nr. 77 din 11.03.2008, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, prin care cei trei erau condamnați la închisoare. În traducere, instanța de fond i-a condamnat, cea de apel i-a „albit”, iar acum Parchetul a făcut recurs, explicând modul de operare infracțional prin care doi slujbași ai statului au ajuns proprietari ai mai mai multor „hălci” de pădure la Piscu Negru.

Mai existau doi moștenitori, pe lângă mătușa Trelea din Rădăuți, însă aceștia au fost tăiați de la porție

„Apreciem că decizia penală recurată este nelegală și netemeinică, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în cauză s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpaților”, scria prim-procurorul adjunct de la acea vreme al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Ionela Viorina Ionescu, în motivele de recurs formulate împotriva deciziei judecătorilor de la Tribunalul Argeș. „Conform actelor de stare civilă depuse la dosarul de urmărire penală, rezultă că Dumitrescu Nicolae (autorul în numele căruia s-a făcut retrocedarea pădurii ajunse într-un final la soții Alina și Armand Chiriloiu, n. red.) mai avea doi moștenitori îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra respectivelor terenuri. Adică Dumitrescu Aurel, ca fiu al autorului și unchi al martorei Trelea Rodica (vă mai amintiți de mătușa de la Rădăuți a lui Armand Chriloiu?), care formulase anterior decesului o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru această suprafață (9,75 ha teren cu destinație forestieră), conform adresei nr. 3936/15.06.2007 a Comisiei de Fond Funciar Arefu, și numita Rozeanu Elena, ca fiică a lui Dumitrescu Nicolae, care formulase și aceasta cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, după cum rezultă din conținutul aceleiași adrese. Tribunalul Argeș a încercat să justifice abuzul săvârșit de inculpații Avram Vasile și Stanciu Ana, însușind susținerile acestora, potrivit cărora Dumitrescu Nicolae era și el moștenitorul defuncților Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana, astfel că Trelea Rodica avea singură dreptul la retrocedarea celor 10 hectare de teren cu vegetație forestieră care aparținuseră numiților Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana, iar ceilalți moștenitori aveau dreptul împreună la retrocedarea unei suprafețe de 10 hectare teren… Prin artificiul creat de Avram Vasile și Stanciu Ana, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă, în punerea în discuția Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu a cererilor moștenitorilor defunctei Dumitrescu Ioana și a cererii numitei Trelea Rodica, în calitate de moștenitoare a defunctului Dumitrescu Nicolae, care la rândul lor erau moștenitorii soților Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana, s-a reușit ca, pentru suprafața de teren pe care soții Dumitrescu Ion și Dumitrescu Ioana au deținut-o în indiviziune, să se reconstituie moștenitorilor o suprafață de 20 ha de pădure, deși, conform art. 24, alin. 1, din Legea nr. 1/2000, această suprafață de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu putea să depășească 10 ha. Faptul că prin intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 nu mai există o suprafață maximă în limita căreia să se facă reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră nu înlătură răspunderea penală a inculpaților pentru încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data de 22.05.2002, la acea dată inculpații având obligația de a le respecta întocmai”.

Procurorul Viorina Ionescu arată cum s-a trecut Alina Chiriloiu membru al Comisiei Locale de Fond Funciar, deși nu avea dreptul

Referindu-se punctual la familia Chiriloiu, implicată în dosar, procuroarea spune în continuare: „Admițând faptul că, deși nu au respectat dispozițiile legale privind soluționarea cererii numitei Trelea Rodica de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 10 hectare cu vegetație forestieră, inculpații Stanciu Ana și Avram Vasile, cu complicitatea inculpatei Chiriloiu Alina Elena, au procedat corect, Tribunalul Argeș în mod inexplicabil justifică și aprobă nerespectarea prevederilor legale și a sarcinilor de serviciu ale funcționarilor publici și favorizarea unor persoane care în momentul în care au o cerere și susțin că li se cuvine recunoașterea unor drepturi nu trebuie să mai respecte normele de drept procedural și material, ci sunt considerate deasupra legii și în cazul lor nu mai este necesară respectarea dispozițiilor legale, așa cum se aplică (în mod normal și corect), în cazul altor persoane. Ca urmare a ședinței Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, a fost adoptată hotărârea din 22.05.2002, prin care s-a propus validarea doar a Rodicăi Trelea, pentru reconstituirea dreptului de proprietate ca moștenitoare a lui Dumitrescu Nicolae, pentru suprafața de 10 hectare de teren situat în punctul Coasta Tunurilor, la Arefu. Un mare semn de întrebare a apărut când procesul verbal încheiat în respectiva ședință a Comisiei Locale de fond funciar, dar și hotărârea acestei comisii au fost semnate la rubrica „membrii” și de Alina Chiriloiu, deși aceasta nu avea calitatea de membru al acestei comisii, chiar dacă, ulterior, în cadrul declarațiilor pe care le-a dat în fața organelor de anchetă penală aceasta a spus că a avut calitatea de… observator(!). Această semnătură a inculpatei a fost aptă să producă consecințe juridice, întrucât prin semnarea celor două acte s-a mărit numărul membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, aspect care a fost avut în vedere de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, când s-a adoptat Hotărârea nr. 531 din 20.06.2002, prin care s-a validat propunerea Comisiei Locale de reconstituire a dreptului de proprietate a moștenitorilor defunctului Dumitrescu Nicolae, respectiv a numitei Trelea Rodica, pentru suprafața de 10 hectare teren cu vegetație forestieră, în punctul Coasta Tunurilor”, a scris procuroarea Viorina Ionescu, susținând că respectiva suprafață a fost atribuită în mod nelegal.

O spune tot procurorul: reconstituirea nu doar că a fost abuzivă şi preferenţială, dar s-a schimbat şi amplasamentul terenului, „dându-i-se un teren cu o valoare comercială foarte mare”

Tot procuroarea mai subliniază că, mai mult, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și încălcarea legii, fostul primar al comunei Arefu, Vasile Avram, a semnat și înaintat Ocolului Silvic Vidraru o adresă (adresa nr. 1281/21.04.2003) ca aparținând Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, prin care solicita OS Vidraru să aprobe schimbarea amplasamentului pentru parcela din punctul Coasta Tunurilor-Căpățâneni, întrucât aceasta este în imediata apropiere a unității militare.

„Deși incupatul Avram Vasile a semnat această adresă ca aparținând Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, în realitate această comisie nu a hotărât și nici nu a propus schimbarea amplasamentului suprafeței de 10 hectare teren cu vegetație forestieră pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate numitei Trelea Rodica”, se mai arată în motivarea recursului Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. O altă pată neagră din dosarul retrocedării dubioase, la care face referire prim-procuroarea adjunctă, era că „inculpatul Avram Vasile nu a convocat plenul comisiei înainte de emiterea adresei nr. 1281/21.04.2003, astfel încât conținutul acesteia nu reprezintă hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Arefu, ci doar voința unică a acestui inculpat…”. Concluzia? O pun tot procurorii: „Se observă faptul că numitei Trelea Rodica nu numai că i s-a reconstituit, prin încălcarea prevederilor legale, în mod abuziv și preferențial, ci i s-a schimbat și amplasamentul suprafeței de teren pentru care i se reconstituise dreptul de proprietate, dându-i-se un teren cu o valoare comercială foarte mare și care ulterior a putut fi înstrăinat datorită acestei calități și amplasamentului său.”

Puzderie de contracte ce arată cum s-au înfruptat soţii Chiriloiu din terenurile retrocedate mătuşii din Rădăuţi

Așadar, după ce fostul primar a trimis adresa de mai sus către OS Vidraru, în mai 2003, tot acesta a mai semnat un protocol între Primăria Arefu și Ocolul Silvic Vidraru, în urma căruia Direcția Silvică pune la dispoziția Primăriei Arefu suprafața de 10 hectare teren amplasată nu în apropierea punctului Coasta Tunurilor, așa cum spunea legea, în cazul în care s-ar fi considerat că terenul era exceptat de la retrocedare, ci tocmai în punctul Piscu Negru u.p. Capra, în apropierea Drumului Național Transfăgărășan. Din actele existente la dosar rezultă că pentru respectiva suprafață, situată în punctul Piscu Negru, procesul verbal de punere în posesie a fost semnat, în locul Rodicăi Trelea, de nepotul Armand Chiriloiu, „fără să existe însă vreo dovadă că este împuternicit legal să participe la această operațiune”. Astfel, deși Trelea Rodica nu a fost încunoștințată în scris asupra datei la care va avea loc punerea în posesie, pe data de 11.06.2003 a avut loc punerea în posesie a acesteia pe suprafața de 10 hectare pădure, divizată pe mai multe parcele situate în punctul Capra. După punerea în posesie, Rodica Trelea a înstrăinat prin mai multe acte de vânzare- cumpărare terenul pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în punctul Piscu Negru. „Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2737/04.12.2003, autentificat la Biroul notarului public Ion Georgescu, Trelea Rodica, prin reprezentantul convențional Trelea Sorin, a vândut numitului Chiriloiu Armand și soției acestuia, Chiriloiu Alina Elena, cota de 1/2 din suprafețele de 16.286 mp și, respectiv, 22.451,57 mp… Trelea Rodica, tot la 04.12.2003, dar și ulterior, prin intermediul inculpatei Chiriloiu Alina Elena și al soțului acesteia, Chiriloiu Armand, a vândut alte suprafețe de teren din suprafața totală de 10 ha, conform următoarelor înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2739 din 04.12.2003, având ca obiect vânzarea de către Trelea Rodica, Chiriloiu Armand și inc. Chiriloiu Alina Elena a suprafeței de 20.000 mp teren, către numitul Moțoc Gheorghe; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 921 din 08.04.2004, având ca obiect vânzarea de către Trelea Rodica, prin Trelea Sorin și inc. Chiriloiu Alina Elena, a suprafeței de 1.044,71 mp teren, către numitul Matei Constantin; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 605 din 08.03.2004, având ca obiect vânzarea de către Trelea Rodica, prin mandatarul Trelea Sorin, Chiriloiu Armand și inc. Chiriloiu Alina Elena, a suprafeței de 4.763 mp teren către SC Trimex Farma Internațional Import SRL Pitești, reprezentată prin Lupu Petre și Costache Daniela Sidonia.”

Direcţia Silvică, prin fostul director Valerian Jinga, a refuzat să se constituie parte civilă împotriva familiei Chiriloiu

„Solicităm să se rețină că s-a produs urmarea imediată a activității infracționale, respectiv retrocedarea nelegală a suprafeței de 10 ha teren cu vegetație forestieră în pct. Capra pentru numita Trelea Rodica, producându-se astfel un prejudiciu important în dauna Direcției Silvice Pitești, cuantificat la suma de 2.902.149,72 RON, chiar dacă această unitate nu s-a constituit parte civilă, întrucât, din probele administrate, rezultă că a fost prejudiciată prin activitatea infracțională a celor trei inculpați, având în vedere că administrează bunuri aparținând domeniului public”, cereau procurorii în recursul lor împotriva deciziei Tribunalului Argeș.
Contrar opiniei procurorilor, fostul director al Direcției Silvice Argeș, Valerian Jinga, semnase în 2007 o adresă remisă Judecătoriei Curtea de Argeș, prin care Direcția Silvică Pitești nu se constituia parte vătămată în acest proces, întrucât, spunea el: „Direcția Silvică Pitești nu a fost prejudiciată deoarece mai are de predat 42 ha fond forestier validate prin hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș”… Adică statul nu numai că nu avea de recuperat ceva, ci trebuia să mai cedeze vreo 42 ha. Cui? Ei bine, acesta poate fi un alt subiect care merită investigat.
Material realizat de Alina Crângeanu

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata