Jurnal de Arges

Mircea Bărbuceanu, lect. univ. dr, în decursul activității pline de succese personale în cadrul Universității de Stat din Pitești, în mod indiscutabil a luptat permanent împotriva ilegalităților grave și foarte grave care s-au întâmplat acolo. Un grup de cititori ne atrage atenția însă că nu există un răspuns public, până acum, dacă furturile de milioane de euro, șantajele, salarizările ilegale etc, s-au întâmplat în realitate sau doar în mintea înfierbântată a lectorului universitar doctor Mircea Bărbuceanu. Așadar, vom publica cele mai importante articole care au apărut pe această temă de-a lungul anilor și așteptăm răspuns de la instituțiile implicate, începând de la Comisia de etică din UPIT și până la Ministerul Educației Naționale sau cum s-o mai fi numit acesta.

Lector univ.dr. Mircea Bărbuceanu, liderul de sindicat al profesorilor din Universitatea Piteşti, face dezvăluiri incredibile.

Rectorul Barbu a dat 25 de miliarde lei pe cârciuma magnatului Axinte (II)

Dictatură, șantaj și corupție la vârful Universității de Stat din Pitești. Acestea sunt concluziile care se desprind din interviul realizat cu liderul de sindicat de la Universitatea Pitești, lect. univ. dr. Mircea Bărbuceanu. Un interviu care mi-a creat impresia că l-am realizat la Penitenciarul Colibași, cu un deținut care mi-a vorbit despre regimul aspru de detenție impus de conducere și de gardieni. Cu greu am realizat că e vorba de profesori universitari și de mediu academic, nu de o biobază oarecare unde se omoară câinii cu sapa, viața neavând nicio valoare. Ba chiar, culmea mediului universitar condus de rectorul Barbu, un profesor moare de inimă rea, necăjit fiind de un general de securitate adus de aceeași sutană universitară. Profesorul Bărbuceanu a subliniat că toate neregulile sunt generate de conducerea Universității Pitești, în frunte cu rectorul Gheorghe Barbu.
# Ce ne puteți spune legat de contractele încheiate între Universitatea Pitești și restaurantul Academica, cel din fața rectoratului?
- După acel audit s-a preluat spațiul în care funcționează restaurantul Academica Terminal de către Universitate. Universitatea Pitești a câștigat procesul cu cei care patronează această cârciumă, urmând ca pentru tot ce s-a investit acolo firma respectivă să fie despăgubită cu suma de 29 de miliarde lei. Conform hotărârii judecătorești, se plăteau cele 29 de miliarde lei și se rezilia contractul, iar Universitatea putea scoate la licitație acel spațiu. Cu chiria obținută la prețul pieței imobiliare, fiindcă ne aflăm în zona zero a Piteștiului, se puteau face foarte multe pentru Universitate. Puteam obține din închirierea spațiului de la Academica undeva la 300 de milioane pe lună, nu 500 de euro pe trimestru, cât plătește acum firma Otobâcu SRL sau Argecomul lui Gigi Axinte. Nici nu se știe exact pe ce firmă e trecută, de fapt, această cârciumă. Mă rog, astea sunt secretele dlui rector. Chiar i-am spus săptămâna trecută dlui rector, într-o ședință de Senat, că, dacă am percepe o chirie la prețul pieței, fără alte șmecherii, am putea să dotăm în fiecare lună câte un laborator după ultimele standarde europene.
# Și ce răspuns v-a dat dl rector?
- Haideți să vă spun altceva. Știți ce a făcut domnul Barbu, după ce a revenit în funcția de rector? A angajat-o la Universitate, ca administrator financiar la Casa Universitarilor și Cantina Studenților, printr-un concurs fraudulos, pe care l-am și contestat, pe o anume doamnă Profeanu, care este șefă de sală la cârciuma Academica. Tot acum câteva luni, a fost angajat la Universitate și domnul Otobâcu, patronul restaurantului Academica, sau fratele acestuia, pe post de ajutor de bucătar la Casa Universitarilor. Asta ca să vedeți ce încrengături ciudate există. Trebuie să fii orb sau surd ca să nu te gândești că, în spatele acestor manevre, se ascunde altceva. Ba, mai mult, dl rector a plătit deja firmei Otobâcu SRL sau Argecom, cea care deține restaurantul Academica, suma de 25 de miliarde de lei, din cele 29 stabilite de instanță, pentru a fi eliberat spațiul respectiv. Deci au mai rămas de plătit 4 miliarde pentru a se rezilia contractul. Dl rector Barbu nu vrea să mai plătească și acest rest, motivând că nu mai are de unde. Deci s-au găsit 25 de miliarde de lei, iar acum nu se mai găsesc patru pentru ca Otobâcu să elibereze spațiul? Adevărul este că prin această șmecherie, adică prin neplata totală a sumei stabilite în instanță, restaurantul Academica poate să funcționeze în continuare ca înainte.
# E foarte grav ceea ce susțineți...
- Este purul adevăr și trebuie să știți că pe noi, cadrele universitare, ne uimește altceva. În ședința de Senat, de joia trecută, dl rector a venit și s-a lamentat că nu are bani să mărească salariile profesorilor. I-am spus dlui Barbu, de față cu toată lumea, că, decât să vină cu astfel de justificări nerealiste, mai bine ne-ar arăta contractele dintre Universitate și cârciuma Academica. Replica domniei sale a fost de genul: „Contractul cu Academica nu privește sindicatul și nu ține de problemele sindicale”. Oare pe cadrele didactice, care au salarii de mizerie, nu trebuie să le intereseze că firma Academica ne plătește doar 500 de euro pe trimestru, asta în vreme ce Universitatea ar putea încasa lunar o chirie de 200-300 de milioane pe lună?

(articol apărut pe www.coruptiainarges.ro pe 25 iunie 2009)

http://www.coruptiainarges.ro/detalii_stiri.php?id=659

 

 

Joi, 18 Ianuarie 2018 13:26

Jurnalul de Argeş universitar

Un corespondent internaţional de război învaţă româna la Universitatea din Piteşti

Marianna Prysiazhniuk este o jurnalistă în vârstă de 26 de ani, de origine ucraineană. Lucrează pentru Agenția națională de știri ucraineană și colaborează cu publicații din Republica Moldova și Belarus. Este în România datorită unei burse pentru care a aplicat anul trecut. Studiază programul pregătitor de Limba română pentru studenții străini, la Universitatea din Pitești, apoi va merge la București, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, specializarea Comunicare.

A ales România pentru că îi place „cum sună limba română și cultura românească”. „România este un start perfect pentru a participa în proiecte europene pe viitor”, a declarat Marianna. Ținând cont de războiul dintre Ucraina și Rusia, Marianna și-a pus întrebarea ,,Cine sunt, un jurnalist sau un cetățean din țara mea atunci când este război?”, și a ales să fie un jurnalist specializat pe teme de justiție. A trăit multe întâmplări interesante, de exemplu reportajele din zona ATO (Anti - Terrorist Operation Zone). Majoritatea sunt despre justiție și siguranța cetățenilor, „pentru mine nu este nimic mai interesant decât procesele de judecată, protestele, reformele etc.”
18 02Înainte de a veni în România, a participat la operațiunea „VEST 2017” din Belarus, ca jurnalist corespondent. „Pentru mine a fost o misiune foarte importantă, eram singurul jurnalist din Ucraina prezent acolo. Regimul a fost intens, eram propriul meu regizor. Transmiteam noutățile în Ucraina și realizam materiale pentru colegii din Moldova. Îmi place regimul tensionat, adrenalina adevărată este atunci când nu-ți ajunge timpul să faci totul, dar într-un final reușești. La acel moment aveam un răspuns pozitiv de la Ambasada României și am schimbat statutul de jurnalist național în jurnalist internațional al Agenției informaționale - noutățile ucrainene”.
Chiar dacă în Pitești este cu alt scop, Marianna nu a stat departe de meseria pe care o practică. Cu prima ocazie și-a folosit statutul de jurnalist internațional și a transmis în Ucraina evenimentele organizate cu ocazia Zilei Naționale a României: „a fost interesant să lucrez la parada de 1 Decembrie, la ea au participat și soldați ucraineni. Am făcut mici înregistrări cu ei, a fost foarte interesant pentru cititorii de acasă. Colegii din România cu care am lucrat din punct de vedere profesional sunt rapizi și experimentați”.
În opinia Mariannei, profesia de jurnalist este despre ceea ce se întâmplă azi, mâine înseamnă alte informații, alte noutăți. Cel mai important sfat pe care îl dă în calitate de corespondent este: ,,Nu uita să-ți păstrezi propria identitate și informațiile personale”. Pentru Marianna, jurnalismul este ceea ce o definește ca om: „pentru mine, nu este doar o ocupație, este un mod de a sesiza și a influența lumea. Ce poate să mă facă să renunț la mine? Nimic”.
Iulia LIŞMAN, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Studentă basarabeană la Piteşti: „M-am îndrăgostit de Piteşti”. Diferenţa dintre studiile din România şi cele din Republica Moldova

Iana Jelimalai este o studentă din Republica Moldova, care după clasa a douăsprezecea a decis să își continue studiile în România. A depus actele și în cele din urmă a fost admisă, iar în luna octombrie a anului 2013 a început studiile la Universitatea din Pitești, la Facultatea de Științe Economice și Drept. În prezent este studentă la master, specializarea Management Financiar Bancar în Asigurări, în anul I. Detalii despre studii și viața de studentă la universitatea din România află din interviul de mai jos.

# De ce ai decis să continui studiile în România, dar nu în Republica Moldova?
- Am decis să continui studiile în România din dorința de a încerca ceva nou și datorită nivelului mai ridicat al învățământului universitar. O diplomă de studii superioare recunoscută în Europa a însemnat, de fapt, punctul decizional în ceea ce privește studiile în România, având astfel mai multe posibilități de a putea activa și a mă dezvolta în domeniul ales, nu numai în Republica Moldova și România, ci și într-o altă țară din spațiul UE.
# De ce ai ales să studiezi la Universitatea din Pitești?
- Nu am avut intenția de a-mi face studiile anume la această universitate, a fost din întâmplare. Am fost admisă din turul doi pe locurile care au mai rămas disponibile în Pitești. Sunt mulțumită de universitate, nivelul de predare fiind de menționat, iar profesorii au fost mereu disponibili să mă ajute.
# Care e motivul pentru care ai ales Facultatea de Științe Economice și Drept? Dacă ai avea posibilitatea ți-ai schimba-o?
- Am ales facultatea aceasta deoarece după finalizarea studiilor avem perspectiva unei game largi de joburi. De asemenea, este ceva aproape sufletului meu. Am dorit să-mi dezvolt cunoștințele matematice și să-mi descopăr calitățile de lider.
# După atâția ani de studii în România, ne poți explica care este diferența dintre studiile din Republica Moldova și cele din România?
- Din punctul meu de vedere, există diferenţe majore între studiile din România şi cele din Republica Moldova, dar depinde mult și de facultatea aleasă, de curricula universității în întregime. Spre exemplu, în România, comparativ cu Republica Moldova, în unele cazuri atitudinea profesorilor și modul de predare al acestora este mult mai serioasă, având scopul ca studenții să fie cât mai pregătiți în domeniul pe care îl studiază, pe când în Republica Moldova sistemul de învățământ este pe alocuri corupt. Totodată, în Rebublica Moldova sunt și universități unde cu adevărat se face carte, de menționat este metoda de predare aplicată. Există și acolo profesori bine instruiți în domeniul pe care îl predau. După absolvirea universității, oportunitățile unui student din România sunt mult mai mari decât cele ale unui student din Republica Moldova, după cum există mult mai multe domenii de activitate în care se caută noi specialiști, diferite oportunități de internship într-o multinațională și alte diferite stagii din care se poate căpăta experiență.
# Îți place la Pitești? Cum îți petreci timpul tău liber în oraș?
- Orașul îmi place foarte mult datorită faptului că e curat, oamenii sunt receptivi și este asigurată ordinea socială. Este un oraș extraordinar, plin de viață, de lumină și în permanentă dezvoltare. Este primul oraș pe care l-am descoperit mai bine și nu regret alegerea pe care am făcut-o. În timpul liber prefer să evadez din lumea mea prin străzile înguste și luminate ale Piteștiului, să cutreier orașul, să merg în parcuri, la cinema, biblioteci și în multe alte locuri atractive. Am reușit să mă îndrăgostesc de acest oraș.
Dumitru CORNIŢEL, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Studenţii fac practică la Radio România Actualităţi

Studenții de la specilizarea Jurnalism, din cadrul Universității din Pitești, au mers în practică la unul dintre cele mai importante posturi de radio din țară, Radio România Actualități.
Timp de două săptămâni, au văzut ce presupune munca din spatele a ceea ce auzim în fiecare zi pe postul public. Radioul nu este doar muzică şi ştiri, radioul înseamnă muncă în echipă și seriozitate, toate acestea sub presiunea timpului. „Această experiență m-a făcut să înțeleg ce presupune profesia pe care mi-am ales-o. M-aș întoarce oricând în studioul Radio România, datorită atmosferei și profesionalismului oamenilor pe care i-am întâlnit acolo”, a declarat Magdalena Varga, studentă la Jurnalism, în anul al doilea.
Studenții la Jurnalism desfășoară practica de specialitate, în fiecare semestru, într-una din instituțiile de presă locale sau naționale, fie în presa scrisă sau online, în radio sau în televiziune.
Andrei BADEA, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Studenţii basarabeni de la UPIT au sărbătorit Crăciunul pe stil vechi

18 moldovaStudenții basarabeni de la Universitatea din Pitești au colindat, pe 6 ianuarie, în ajun de Crăciun, pe stil vechi. Vă întrebați de ce creștinii ortodocși din Republica Moldova sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie? Răspunsul este simplu. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul nou la 1 octombrie 1924 și serbează Nașterea lui Iisus pe 25 decembrie.
În ajunul Sfântului Crăciun, așa cum e păstrat din străbuni, cete de colindători merg pe la case și vestesc Nașterea Mântuitorului. Un grup de tineri, împreună cu preoți colindă pe la casele credincioșilor. La universitate, au fost întâmpinați cu pâine, sare și multă căldură, și au umplut întreaga sală cu cele mai frumoase colinde. Îmbrăcați în ,,ce am moștenit de la străbuni”, au readus gustul dulce al colindelor. De acasă, au venit tot acasă. Colindele au binecuvântat inimile și au ridicat sala în picioare de câteva ori.
Tradițiile nu mor niciodată, ele se păstrează în adâncul inimii, ca o sămânță care așteaptă să încolțească.
Dorina FLUIERAR, Jurnalism, anul II

*** *** ***

UPIT va organiza cursuri postliceale

Universitatea din Pitești oferă o nouă posibilitate de studiu și pentru cei fără diplomă de bacalaureat. Din toamnă, universitatea va organiza în cadrul Colegiului Terțiar Nonuniversitar cursuri postliceale pentru 13 meserii.

Încă din luna decembrie, Universitatea din Pitești a obţinut autorizaţie pentru acest colegiu din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). ,,Avantajul major este că se pot înscrie elevi fără bacalaureatul luat, cu condiţia să-și ia diploma în timpul școlarizării, deci, le mai dăm o șansă. Noi ne-am orientat către meserii de nișă. Adică nu vrem să ne suprapunem cu liceele tehnologice din zonă, nici cu alte colegii, vrem să oferim acele meserii care se cer, dar care nu există la liceele din zonă”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, Rectorul Universităţii din Pitești, conf.univ.dr. Dumitru Chirleșan.
Printre meseriile pentru care se vor putea pregăti tinerii se numără cele de asistent medical, ghid turistic, cameraman/fotoreporter, funcţionar public, agent comercial sau analist programator. Învăţământul terţiar nonuniversitar organizat în cadrul Colegiului are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite dobândite, şi se derulează pe baza Standardelor de Pregătire Profesională (SPP) aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru calificările respective. Locurile nu sunt subvenţionate, dar există posibilitatea ca o parte dintre acestea să fie finanţate de la buget în viitor. Detalii găsiți pe pagina https://www.upit.ro/ro/academia-reorganizata/colegiul-tertiarnonuniversitar/oferta-educationala-colegter-upit.
Mari TUDOR, Jurnalism, anul II

*** *** ***

Un corp antrenat, o viaţă sănătoasă

18 sportStudenții aleg să își petreacă timpul liber la sala de sport a Universității din Pitești. Atât cei din țară, cât și cei care au venit în România datorită bursei Erasmus, duc un stil de viaţă sănătos, alegând mișcarea.

Antrenamentul obișnuit sau pentru sporturile de care sunt pasionați cei mai mulți dintre ei, îi face pe studenți să vină la sală. Exercițiile fizice pe timp de iarnă sunt un mod bun de a-ți întreține sănătatea și forma fizică, având în vedere excesul de alimente din preajma sărbătorilor.
Universitatea din Pitești le oferă studenților posibilitatea să facă sport prin cursurile de educație fizică sau prin accesul în sălile de fitness sau de aerobic.
Activitățile sportive nu sunt neapărat legate de un sport anume. Puteți obține rezultate adecvate și altfel: folosiți treptele în locul liftului, străbateți pe jos sau cu bicicleta drumurile pentru micile obligații zilnice, lăsați mai des mașina în parcare, luați autobuzul și coborâți cu 2-3 stații înainte. Efectele vor fi benefice pentru sănătate! Studenții care desfășoară o activitate fizică în mod regulat sunt mai rezistenți la efort, se simt mai bine, arată mai bine și au condiție fizică mai bună. Sportul este și mai distractiv dacă este practicat cu alți colegi, în grupe sau asociații. Nu aveți nimic de pierdut, încercați!
Cristina STANCIU, Jurnalism, anul II

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti

 

 

 

 

Miercuri, 17 Ianuarie 2018 23:15

Ecaterina Stroe

De curând, Ambasadoarea Franței la București-Michèle Ramis, i-a conferit distincția de Chevalier des Palmes Académiques (una dintre cele mai importante și vechi distincții acordate de statul francez) profesoarei Ecaterina Maria Stroe, președintă și apoi director al Alianței Franceze Pitești. Pentru înalta distincție primită, ca și pentru eforturile depuse constant pentru promovarea limbii și culturii franceze și pentru consolidarea cooperării dintre România și Franța, Jurnalul de Argeș o declară pe Ecaterina Stroe - Omul Săptămânii.

„De când lumea, nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat prooroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucureşti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa - n.r.), care nu face nici cinci și că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători și de administratori în România sunt tovarăși de câștig ca bandiţii de codru. Dacă cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele și averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-și petrece viaţa la pușcărie.
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.
Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia, care miroase de departe a pușcărie”.

P.S. - Acest articol, scris de Mihai Eminescu, este încă de mare actualitate. Este motivul pentru care în spațiul destinat în mod tradițional editorialului, Jurnalul de Argeș a decis să publice această bijuterie, mai ales că pe 15 ianuarie este ziua de naștere a poetului național.

Articol de Mihai Eminescu (în presa anilor 1870-1889)

Pagina 1 din 30