Pornind de la dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, privind situația proiectului Molivișu și faptul că au început demersurile pentru omologarea pârtiei de schi deși aceasta e realizată doar în proporție de 38%, șeful CJ Argeș, Dan Manu, a confirmat în cadrul unei conferințe de presă că pârtia se va construi, dar pe un alt traseu, securizat, care să cuprindă doar terenurile asociaților din cadrul ADI Molivișu.

„Molivișu nu a murit, va continua. Suntem în derulare pe un nou proiect, pentru că vechiul proiect este blocat din cauza unor suspiciuni penale (n. red. - montarea unui stâlp al telegondolei pe un teren privat aparținând familiei fostului președinte al ADI Molivișu, Pavel Bârlă, precum și constatarea unor defrișări ilegale pe o suprafață de 9.000 mp ). Sperăm să derulăm noul proiect fără probleme. Adică o nouă pârtie, pe un nou teritoriu, pe domeniu pur public, în care să implementăm toate achizițiile care s-au făcut, cu instalații, cu absolut tot, și pe proceduri, tot în Molivișu, dar nu pe zona care este suspectă. Renunțăm la zona care este în suspiciune penală, lăsând organele abilitate să își facă treaba”, a explicat președintele CJ Argeș.
Dan Manu a mai precizat că în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean din 25 ianuarie a.c. președintele ADI Molivișu, Gabriel Dică, va prezenta o informare la zi privind stadiul proiectului Molivișu.

Publicat în ACTUALITATE

Autoritățile județene își fac deja planuri pentru omolgarea ca pârtie de schi a derdelușului de la Molivișu, asta în condițiile în care zona nu dispune de infrastructura necesară. Șoseaua care urcă spre domeniul schiabil din nordul județului pare mai degrabă un drum forestier, fiind îngustă și neasfaltată. Ca să nu mai vorbim de lipsa unei telegondole care să urce turiștii în vârful pârtiei, instalația de transport pe cablu zăcând și astăzi într-un depozit din comuna Arefu.

Reconfigurare a pârtiei pentru evitarea suprapunerii cu proprietatea familiei Bârlă

La finele anului trecut, în cadrul unei conferințe de presă, vicele CJ Argeș-Simona Brătulescu anunța cu surle și trâmbițe că se fac demersuri pentru omologarea pârtiei de schi de la Molivișu. Numai că pârtia există mai mult pe hârtie, în teren fiind realizată doar în proporție de 38%. În realitate, la Molivișu e doar un derdeluș pe care s-au făcut demonstrații de schiat, cu câțiva ani în urmă, în mandatul fostului președinte Florin Tecău, cu mult înainte de returnarea finanțării europene în valoare de 400.000 de euro din cauza nefinalizării la termen a investiției. De atunci și până acum, proiectul schiabil Ghițu-Molivișu s-a confruntat, pe rând, cu numeroase probleme care au blocat finalizarea lui, cum ar fi lipsa finanțării, datoriile mari către furnizori, constatarea unor defrișări ilegale pe o suprafață de 9.000 mp, urmate de reîmpăduriri la fel de suspecte sau montarea unuia dintre stâlpii telegondolei pe un teren privat aparținând familiei fostului președinte al ADI Molivișu, Pavel Bârlă. De altfel, aceste ultime aspecte constituie și obiectul unei plângeri penale înaintate  Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș de către actuala conducere a CJ Argeș. Cert este că, proiectul a fost stopat pentru o perioadă, continuarea lui necesitând o reconfigurare a pârtiei de schi pentru ocolirea terenurilor aflate în proprietatea familiei Bârlă.

Președintele ADI Molivișu: „Pârtia nu a fost niciodată finalizată. La ce facem omologare?”

18 GabiDicaPentru a afla mai multe amănunte despre demersurile făcute pentru omologarea pârtiei de schi l-am contactat pe Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu. Acesta spune însă că nu se poate vorbi de o omologare atâta timp cât pârtia a fost realizată doar în proporție de 38% și nu i s-a făcut recepția finală. „Eu nu știu de nicio omologare. Omologarea se poate face după ce există cu adevărat pârtia, după ce se face recepția ei. Nu avem pârtie, dar facem omologare! La ce facem omologare? Pârtia este acum într-un stadiu de conservare și facem un studiu de fezabilitate pentru reconfigurarea ei. Din cauza problemelor de acolo au fost niște blocaje care nu ne-au permis să facem alți pași până nu am cerut documente la toate forurile decizionale, că pe vorbe, așa, nu mai face nimeni nicio treabă. Trebuie să existe documente. Această reconfigurare înseamnă să evităm zona care este sub aspectul dosarelor penale. Pârtia nu a fost niciodată finalizată și în momentul de față încercăm să redăm o viață proiectului inițial, având în vedere că s-au investit niște bani și județul Argeș pierde niște bani prin faptul că nu are proiectul ăsta terminat”, ne-a declarat Gabriel Dică (foto). Acesta mai spune că asfaltarea drumului de acces către pârtia de schi „înseamnă bani foarte mulți” și că, pentru moment, prioritară este montarea instalației de transport pe cablu. Ne-am interesat și de ce nu a fost construit mai întâi drumul de acces și abia apoi executate lucrările la pârtia de schi. „Întrebați-l pe dl Dârzan (n.red. - fostul manager de proiect), că poate știe dânsul mai bine ce-au gândit când au fost cumpărate instalațiile? Cumpărăm mobilă și o lăsăm în ploaie... Haideți să facem mai întâi acoperișul și apoi restul!”, e de părere Gabriel Dică.

Datorii de aproape 500.000 de lei

L-am mai întrebat pe președintele ADI Molivișu și la ce anume au fost utilizate sumele uriașe alocate de Consiliul Județean Argeș, anul trecut, proiectului schiabil. „Pentru deblocarea situației financiare, pentru că am preluat ADI cu datorii de câteva sute de mii de lei. ADI Molivișu ajunsese în impas, avea datorii de aproape 500.000 de lei. Alocarea de 600.000 lei de la Consiliul Județean a venit pentru deblocarea situației, ca să putem să facem în continuare proiectul. Au fost bani de funcționare. S-a mai scris în presă că am luat bani de deplasări și bani de plimbări pe la București. Da, m-am dus la București, dar la Tribunal, la proces. ADI avea vreo 7-8 procese pe rol cu toți furnizorii care nu au mai fost plătiți și trebuia să țin piept la toți, printre care și dl Dârzan, care avea și el niște procese. Și el acuză că nu a primit suficienți bani. Cei 600.000 lei au fost alocați de CJ pentru a nu pierde o investiție care se dorește a fi promițătoare și pentru că oameni de bună credință au încercat să facă un proiect și, din păcate, uite că nu toată lumea a vrut acest proiect. O parte au vrut proiectul, o parte au vrut doar bani pe proiectare”, mai spune Gabriel Dică.

Lucrările ar putea fi reluate în cursul acestui an

Ne-am mai interesat și în ce stare se află instalațiile de transport pe cablu achiziționate în urmă cu aproape trei ani și depozitate la Arefu. „Mda! Ce să vă zic? Sunt în condiții foarte bune și avem și un act adițional prin care Doppelmayr, furnizorul de echipamente, o să ne permită prelungirea garanției. Imediat după ce va fi pusă în funcțiune o să ne dea un nou termen de garanție. Instalația este depozitată la Arefu, într-o zonă îngrădită, ca să fie în continuare sub observația noastră”, susține președintele ADI Molivișu. Acesta ne-a mărturisit că în cursul acestui an lucrările ar putea fi reluate pe șantierul de la Molivișu. „Intenționez ca, până în prima jumătate a anului, să fac licitația pentru montarea instalației de transport pe cablu. Dar totul ține și de alți factori: de buget, de finanțare, avize, acorduri, tot ce înseamnă autorizarea șantierului. În stadiul actual, toate primăriile și-au plătit cotizația la zi. Există o seriozitate din partea tuturor asociaților și de-asta mă bazez pe termenele acestea de licitație”, ne-a mai declarat Gabriel Dică.

Maria Dinu, administratorul judeţului: „Punerea în funcţiune a instalaţiei va dura mult mai puţin decât obţinerea avizelor”

18 maria dinuAm solicitat un punct de vedere și administratorului Județului Argeș referitor la demersurile inițiate de CJ Argeș pentru omologarea pârtiei de la Molivișu, deși aceasta e departe de a fi finalizată. Maria Dinu ne-a explicat că se fac pași pentru ca pârtia de schi să poată fi pusă în funcțiune imediat ce va fi gata. „Ca să omologăm pârtia trebuie să îndeplinim niște condiții: să existe pârtia, să ai oameni, curent electric, toalete. Pentru omologarea ei - că pârtia de la Molivișu se va face - unul din pași este să ai acolo două echipe de salvamontiști, adică patru oameni. Noi putem să o facem mâine, dar nu îi putem da drumul dacă nu îi avem. Instalația nu a fost încă montată pentru că a trebuit regândit proiectul din cauza problemei penale cu o bucată de teren. A trebuit să refacem proiectul și să o luăm de la capăt cu obținerea avizelor și a autorizațiilor. Punerea în funcțiune a instalației de transport pe cablu va dura mult mai puțin decât obținerea avizelor”, ne-a declarat Maria Dinu.

 

Publicat în Administratie

Marți, 9 ianuarie, în județul Argeș a avut loc vizita Ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vicepremierul Paul Stănescu, a Ministrului Delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica și a Secretarilor de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Adrian Gâdea și Nicolae Tudose.

Cu această ocazie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, ministrul Marius Nica și directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, au semnat contractul de finanțare a proiectului privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”.
Investiţia presupune restaurarea şi conservarea clădirii - monument istoric de categorie A, precum şi digitalizarea Galeriei pentru creşterea gradului de expunere.
19 01Consiliul Judeţean Argeş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sunt beneficiarii proiectului şi estimează că, după finalizarea lucrărilor, numărul vizitatorilor va depăşi 12.000 pe an.
Proiectul „Restaurarea Galeriei de artă Rudolf Schweitzer - Cumpăna - consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural” este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii  5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Galeria de Artă se află într-o clădire construită de arhitectul Ion N. Socolescu în anul 1886 care a adăpostit Primăria oraşului Piteşti. În prezent, galeria deţine un patrimoniu de peste 1.000 de lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană, semnate de autori precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu şi Corneliu Baba. La etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.
Este al doilea contract semnat de Consiliul Județean Argeș cu Ministerul Fondurilor Europene, primul contract semnat vizând finanțarea proiectului de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Lucrările vor dura trei ani și jumătate și includ modernizarea a 25.976 km de drum județean, reabilitarea și modernizarea a patru poduri, construirea și modernizarea unor trotuare și trasee pietonale în suprafață totală de 36.663 mp, construirea și modernizarea a 21 de stații și alveole de transport public, precum și montarea de elemente suplimentare destinate siguranței circulației.
De asemenea, până acum, Consiliul Județean Argeș a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene și cele nouă proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2017 - 2020, proiecte a căror valoare depășește 135 de milioane de lei.
În plus, în sala mare a Consiliului Județean Argeș a avut loc și o întâlnire cu primarii din județ, consilierii județeni și parlamentarii. Discuțiile au fost legate, în special, de proiectele pentru care administrațiile locale din Argeș au obținut finanțare, atât pe PNDL II cât și fonduri europene.

Publicat în Administratie

Lucrările de modernizare a sălii multifuncționale a CJ Argeș s-au încheiat, spațiul cu pricina găzduind luni, 8 ianuarie, prima ședință din acest an. Numai că, la prima vedere, doar jumătate din încăpere a fost modernizată, prin înlocuirea parchetului și montarea unui mobilier nou. Practic, au fost înlocuite doar scaunele aleșilor județeni, restul mobilierului rămânând neschimbat. Același lucru s-a întâmplat și cu parchetul, care a fost schimbat doar în jumătate din sală, până în zona unde încep treptele. Modernizarea sălii de conferințe a Consiliului Județean a început la finele anului trecut și a durat circa 30 de zile. Proiectul a inclus înlocuirea parchetului, a reţelei electrice, a echipamentului de sunet şi dotarea sălii cu mobilier nou. Investiția s-a ridicat la suma de aproximativ 100.000 lei.

Publicat în Administratie

După ce a dublat și triplat salariile angajaților săi în 2017, Consiliul Județean Argeș mai pregătește o lovitură. La începutul lui 2018, la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Tigveni se vor crea nu mai puțin de 111 posturi noi. Un argument al oficialilor CJ Argeș legat de înființarea unui număr atât de mare de posturi este acela că finanțarea se va asigura și printr-un proiect. Fără a da detalii însă despre ce proiect, european sau nu, ar fi vorba și despre valoarea lui financiară. În orice caz, efortul bugetar al CJ Argeș pentru crearea celor 111, în cazul în care respectivul proiect  se va dovedi doar o himeră, ar fi unul împovărător.  Încă o cheltuială uriașă după măririle colosale de salarii de la începutul lui 2017. Printre posturile nou-create la Centrul de la Tigveni vor fi unele de asistent social, altele de psiholog,  de nutriționist și foarte, foarte multe de infirmieră.

Publicat în Culise

Miercuri, 20 decembrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și vicepreședintele Ion Mînzînă au participat la inaugurarea Unității de Asistență Medico-Socială Domnești.

După ce în anul 2011 spitalul de la Domnești a fost închis în urma unei decizii de guvern, decizie care a avut drept rezultat închiderea mai multor unități medicale din județ, spitalul de la Domnești a fost preluat de Consiliul Județean  Argeș.
Clădirile au fost reparate și modernizate, iar unitatea a fost transformată în unitate de asistență medico-socială. Valoarea investiției s-a ridicat la 1.600.000 de lei. Lucrările au constat în amenajarea și extinderea corpurilor C2 și C3 și construcția unui corp de legătură.
De asemenea, au fost schimbate rețelele de alimentare cu apă și canalizare, energie electrică și au fost înlocuite conductele la instalația termică. A fost reabilitat drumul din incinta spitalului, aleile pietonale, trotuarele din jurul construcțiilor corpurilor de clădire, spațiile verzi.
A fost montată o stație nouă de epurare și un sistem de detecție, semnalizare și alarmare în caz de incendiu.
18 01Tot mobilierul din saloane este nou, ca și instalațiile sanitare. Cele 20 de saloane sunt dotate cu un număr total de 38 de paturi, 27 de mese, 90 de scaune, 38 de noptiere, 42 de dulapuri, 41 de veioze, oglinzi, birouri. Fiecare salon este prevăzut cu grup sanitar propriu.
Există un club pentru recreere, sală de mese și bucătărie, iar spălătoria a fost reabilitată și dotată cu mașină de spălat rufe cu uscător și uscător de rufe.
Unitatea de Asistență Medico-Socială Domnești va avea doi medici, asistente si îngrijitoare.
Cu această ocazie, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a punctat încă o dată importanța acestei unități medico-sociale. Spitalul din Domnești, a fost construit în urmă cu peste 80 de ani, de comunitatea locală care s-a strâns în jurul doctorului Papahagi. Președintele Manu a reamintit faptul că aici familia medicilor Floarea și-au dedicat întreaga viață acestei unități medicale care deservea zona de nord a văilor Râului Doamnei și Vâlsanului, cu o populație de peste 30.000 de oameni, o zonă întinsă cu acces extrem de dificil.
La Domnești, funcționează și un centru de permanență, pe care președintele CJ Argeș dorește să îl dezvolte, modernizeze și extindă.
Alături de conducerea CJ Argeș, la eveniment au fost prezenți prefectul Emilian Dragnea, primarul comunei Domnești, Gabriel Zăvoianu, primarul comunei Pietroșani, Eugeniu Pătru, precum și managerii spitalelor și unităților medicale aflate în subordinea Consiliului Județean Argeș.

Publicat în Administratie

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și vicepreședintele Ion Mînzînă au participat joi, 21 decembrie, la inaugurarea a două obiective de investiții în comunele Băbana și Rătești.

Astfel, în comuna Băbana, primarul Bebe Ivan a finalizat construirea vestiarului și a grupului sanitar de la Școala Băbana, școală unde învață 154 de elevi. Pentru realizarea acestei investiții Consiliul Județean Argeș a alocat 25.000 de lei.
19 RatestiLa Rătești clădirea dispensarului uman a fost reabilitată și modernizată. Cu cei 100.000 de lei, de la bugetul Consiliului Județean Argeș, primarul Cornel Petrică a schimbat instalațiile termice, electrice și sanitare și a achiziționat o centrală termică nouă. Aici funcționează un cabinet medical cu medic de familie și asistentă dar și o farmacie. Fiind vorba de o clădire destul de mare, care acum oferă toate condițiile desfășurării unor activități medicale la standarde ridicate, Consiliul Local și primarul comunei Rătești oferă, gratuit, spații medicilor care vor să-și deschidă un cabinet de specialitate aici. Chiar în centrul comunei, lângă Dispensar, se află și grădinița care, de asemenea, a fost renovată tot cu fonduri de la Consiliul Județean Argeș.

 

Publicat în Administratie

Vineri 22 decembrie, în parcul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, mai multe primării din Argeș au participat la Sărbătoarea Ignatului. După cum ne-a precizat Ion Dumitru, primarul de la Albota şi preşedintele Asociaţiei Comunelor, în acest an s-au sacrificat nu mai puţin de 23 de porci, nu număr aproape dublu comparativ cu anul trecut. Organizarea a fost una foarte bună.
Numeroase oficialităţi au fost prezente, în frunte cu senatorul Şerban Valeca şi preşedintele CJ Argeş-Dan Manu. Constantin Nicolescu a fost ca de obicei în centrul atenţiei, în special din partea primarilor.
Unul dintre porci a fost donat de senatorul PSD Șerban Valeca și a fost sacrificat de cei de la Muzeul Golești.
Cel mai mare porc sacrificat anul acesta a avut peste 300 kg (din care 213 kg carne macră, predată pe hârtie spre a afi donată DGASPC Argeş) și a fost adus la Goleşti de la Rociu de primarul Aurel Bălășoiu. Standuri au mai avut comunele Băbana, Albota, Rucăr, Stefănești, Mioveni, Bascov, Călinesti și Mărăcineni.
Nu au lipsit de la eveniment momentele speciale, acestea fiind asigurate de colindătorii de la Corbi şi Rucăr. Ca și în anii trecuţi, carnea rezultată a fost donată centrelor sociale de copii şi bătrâni ale DGASPC Argeș.

Bebe Ivan a adus 40 kg de carnati

Edilul din Băbana a venit cu 40 de kg de cârnaţi, plus varză murată şi a făcut sandwich-uri pentru toată lumea.

Serban Valeca inspectand porcii

Senatorul Şerban Valeca inspectând porcii la standuri

Dan Manu inspectand porcii

Dan Manu a verificat operaţiunile de sacrificare

Campionul de la Rociu peste 300 kg

Campionul de la Rociu, peste 300 kg

Porcul de la Maracineni

Porcul de la Mărăcineni

Porcul de la Bradu ii spuneau Fratica

Porcul de la Bradu, căruia i-au spus Frătică

Colindatori Corbi

Colindătorii de la Corbi

Asa a ambalat Rucarul porcul taiat cu crengi de brad

Aşa a ambalat Rucărul porcul tăiat, cu crengi de brad

Primar Albota

Ion Dumitru, primarul de la Albota şi coordonatorul evenimentului

Fiecare primar a venit cu echipa lui de sacrificare preparare transare

Fiecare primar a venit cu echipa lui de sacrificare, tranşare şi preparare

Publicat în Actualitate

Vineri, 15 decembrie, în cadrul ședinței Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, care s-a desfășurat în Argeș și la care au participat reprezentanții județelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, a fost semnat contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte pentru infrastructura de transport rutier interjudețeană din Argeș, respectiv „Modernizare DJ 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești, jud. Argeș”.

Proiectul, realizat în parteneriat de către Județul Argeș (în calitate de lider de proiect) și comunele Popești, Izvoru, Recea şi Buzoești, va primi finanțare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 6 „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională”, Prioritatea de investiţii 6.1 „Stimularea mobilității regionale, prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale”.
18 02Valoarea totală a contractului de finanțare semnat de către directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat,  și președintele Consiliului Judțean Argeș, Dan Manu, este de 82.687.293,84 lei, din care 80.848.922,92 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă solicitată, iar 1.649.978,02 lei este cofinanţarea.
Prin acest proiect, se urmărește creșterea gradului de accesibilitate în zonele rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T, prin modernizarea și reabilitarea Drumului Județean 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești. Acest drum va deservi peste 12 de mii de persoane, asigurându-se astfel accesul la coridoarele TEN-T.
Cu ajutorul financiar POR se vor realiza lucrări de modernizare și reabilitare a aproximativ 26 de kilometri de drum județean, conducând astfel la reducerea timpului de călătorie și, totodată, la creșterea siguranței circulației rutiere pe tronsonul de drum vizat prin proiect. Perioada de implementare a proiectului este de 41 de luni de la data semnării contractului de finanțare.
În cadrul celor două apeluri deschise pentru Prioritatea de investiții 6.1, toate cele șapte județe ale regiunii Sud Muntenia au depus proiecte pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere județene. Acesta este primul proiect pentru modernizarea drumurilor județene din Argeș finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 - 2020.

Publicat în Administratie

Luni, 18 decembrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a semnat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene ultimele cinci contracte, din cele nouă ale Consiliului Județean Argeș, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2017 - 2020.
Este vorba de investiții care vizează infrastructura rutieră a judeţului Argeş și anume:
1. Modernizare DJ 703 B Morăreşti - Uda, km 17+753-20+253, L=2,5km, în comuna Uda - 10.111.010 lei
2. Modernizare DJ 702 A Ciupa - Răteşti, km 33+030-35+696 - 4.759.759 lei
3. Pod pe DJ 741 Piteşti - Valea Mare - Făgetu - Mioveni, km 2+060, peste pârâul Valea Mare (Ploscaru), la Ştefăneşti - 2.796.920 lei
4. Pod pe DJ 731 B Sămara - Băbana - Cocu, km 3+964 peste pârâul Vârtop, L=24m, în comuna Băbana - 2.956.770 lei
5. Pod pe DJ 703 H Curtea de Argeş (DN 7 C) - Valea Danului - Cepari, km 0+597, L=152m, în comuna Valea Danului - 12.351.800 lei

Astfel, Consiliul Județean Argeș a finalizat semnarea celor nouă contracte cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2017 - 2020.
În lunile octombrie și noiembrie 2017, președintele Dan Manu a semnat și primele patru contracte din cadrul aceluiași program:
1. „Modernizarea DJ 703B Şerbăneşti (DJ 659) - Siliştea, km 70+826, L = 7,416 kilometri, în comunele Rociu şi Căteasca”, în valoare de 14.779.218 lei
2. „Modernizare DJ 703B Costeşti (DN65A) - Şerbăneşti (DJ 659), km 60+325-68+783, L= 8,458 kilometri, la Costeşti şi la Rociu”, în valoare de 10.819.349 lei.
Prin asfaltarea şi modernizarea celor două drumuri judeţene, oraşul Costeşti şi localităţile din zonă vor avea legătură directă cu autostrada Bucureşti - Piteşti.
3. „Podul pe DJ 738 Jugur-Drăghici-Mihăești peste râul Târgului, km 21+900, în comuna Mihăești”. Valoarea totală a investiţiei este de 4.491.230 lei.
4. „Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești” - este cel mai mare proiect al Consiliului Județean Argeș, cu o valoare totală de peste 78 de milioane de lei.
Suma totală a celor nouă contracte semnate de Consiliul Județean Argeș, finanțate prin PNDL II, este de peste 141 de milioane de lei. După semnarea contractelor următorul pas îl va reprezenta implementarea lor.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă locală, care susţin dezvoltarea judeţelor prin realizarea unor lucrări care vizează infrastructura de utilităţi, rutieră, medicală şi de educaţie.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 9