Autoritățile județene își fac deja planuri pentru omolgarea ca pârtie de schi a derdelușului de la Molivișu, asta în condițiile în care zona nu dispune de infrastructura necesară. Șoseaua care urcă spre domeniul schiabil din nordul județului pare mai degrabă un drum forestier, fiind îngustă și neasfaltată. Ca să nu mai vorbim de lipsa unei telegondole care să urce turiștii în vârful pârtiei, instalația de transport pe cablu zăcând și astăzi într-un depozit din comuna Arefu.

Reconfigurare a pârtiei pentru evitarea suprapunerii cu proprietatea familiei Bârlă

La finele anului trecut, în cadrul unei conferințe de presă, vicele CJ Argeș-Simona Brătulescu anunța cu surle și trâmbițe că se fac demersuri pentru omologarea pârtiei de schi de la Molivișu. Numai că pârtia există mai mult pe hârtie, în teren fiind realizată doar în proporție de 38%. În realitate, la Molivișu e doar un derdeluș pe care s-au făcut demonstrații de schiat, cu câțiva ani în urmă, în mandatul fostului președinte Florin Tecău, cu mult înainte de returnarea finanțării europene în valoare de 400.000 de euro din cauza nefinalizării la termen a investiției. De atunci și până acum, proiectul schiabil Ghițu-Molivișu s-a confruntat, pe rând, cu numeroase probleme care au blocat finalizarea lui, cum ar fi lipsa finanțării, datoriile mari către furnizori, constatarea unor defrișări ilegale pe o suprafață de 9.000 mp, urmate de reîmpăduriri la fel de suspecte sau montarea unuia dintre stâlpii telegondolei pe un teren privat aparținând familiei fostului președinte al ADI Molivișu, Pavel Bârlă. De altfel, aceste ultime aspecte constituie și obiectul unei plângeri penale înaintate  Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș de către actuala conducere a CJ Argeș. Cert este că, proiectul a fost stopat pentru o perioadă, continuarea lui necesitând o reconfigurare a pârtiei de schi pentru ocolirea terenurilor aflate în proprietatea familiei Bârlă.

Președintele ADI Molivișu: „Pârtia nu a fost niciodată finalizată. La ce facem omologare?”

18 GabiDicaPentru a afla mai multe amănunte despre demersurile făcute pentru omologarea pârtiei de schi l-am contactat pe Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu. Acesta spune însă că nu se poate vorbi de o omologare atâta timp cât pârtia a fost realizată doar în proporție de 38% și nu i s-a făcut recepția finală. „Eu nu știu de nicio omologare. Omologarea se poate face după ce există cu adevărat pârtia, după ce se face recepția ei. Nu avem pârtie, dar facem omologare! La ce facem omologare? Pârtia este acum într-un stadiu de conservare și facem un studiu de fezabilitate pentru reconfigurarea ei. Din cauza problemelor de acolo au fost niște blocaje care nu ne-au permis să facem alți pași până nu am cerut documente la toate forurile decizionale, că pe vorbe, așa, nu mai face nimeni nicio treabă. Trebuie să existe documente. Această reconfigurare înseamnă să evităm zona care este sub aspectul dosarelor penale. Pârtia nu a fost niciodată finalizată și în momentul de față încercăm să redăm o viață proiectului inițial, având în vedere că s-au investit niște bani și județul Argeș pierde niște bani prin faptul că nu are proiectul ăsta terminat”, ne-a declarat Gabriel Dică (foto). Acesta mai spune că asfaltarea drumului de acces către pârtia de schi „înseamnă bani foarte mulți” și că, pentru moment, prioritară este montarea instalației de transport pe cablu. Ne-am interesat și de ce nu a fost construit mai întâi drumul de acces și abia apoi executate lucrările la pârtia de schi. „Întrebați-l pe dl Dârzan (n.red. - fostul manager de proiect), că poate știe dânsul mai bine ce-au gândit când au fost cumpărate instalațiile? Cumpărăm mobilă și o lăsăm în ploaie... Haideți să facem mai întâi acoperișul și apoi restul!”, e de părere Gabriel Dică.

Datorii de aproape 500.000 de lei

L-am mai întrebat pe președintele ADI Molivișu și la ce anume au fost utilizate sumele uriașe alocate de Consiliul Județean Argeș, anul trecut, proiectului schiabil. „Pentru deblocarea situației financiare, pentru că am preluat ADI cu datorii de câteva sute de mii de lei. ADI Molivișu ajunsese în impas, avea datorii de aproape 500.000 de lei. Alocarea de 600.000 lei de la Consiliul Județean a venit pentru deblocarea situației, ca să putem să facem în continuare proiectul. Au fost bani de funcționare. S-a mai scris în presă că am luat bani de deplasări și bani de plimbări pe la București. Da, m-am dus la București, dar la Tribunal, la proces. ADI avea vreo 7-8 procese pe rol cu toți furnizorii care nu au mai fost plătiți și trebuia să țin piept la toți, printre care și dl Dârzan, care avea și el niște procese. Și el acuză că nu a primit suficienți bani. Cei 600.000 lei au fost alocați de CJ pentru a nu pierde o investiție care se dorește a fi promițătoare și pentru că oameni de bună credință au încercat să facă un proiect și, din păcate, uite că nu toată lumea a vrut acest proiect. O parte au vrut proiectul, o parte au vrut doar bani pe proiectare”, mai spune Gabriel Dică.

Lucrările ar putea fi reluate în cursul acestui an

Ne-am mai interesat și în ce stare se află instalațiile de transport pe cablu achiziționate în urmă cu aproape trei ani și depozitate la Arefu. „Mda! Ce să vă zic? Sunt în condiții foarte bune și avem și un act adițional prin care Doppelmayr, furnizorul de echipamente, o să ne permită prelungirea garanției. Imediat după ce va fi pusă în funcțiune o să ne dea un nou termen de garanție. Instalația este depozitată la Arefu, într-o zonă îngrădită, ca să fie în continuare sub observația noastră”, susține președintele ADI Molivișu. Acesta ne-a mărturisit că în cursul acestui an lucrările ar putea fi reluate pe șantierul de la Molivișu. „Intenționez ca, până în prima jumătate a anului, să fac licitația pentru montarea instalației de transport pe cablu. Dar totul ține și de alți factori: de buget, de finanțare, avize, acorduri, tot ce înseamnă autorizarea șantierului. În stadiul actual, toate primăriile și-au plătit cotizația la zi. Există o seriozitate din partea tuturor asociaților și de-asta mă bazez pe termenele acestea de licitație”, ne-a mai declarat Gabriel Dică.

Maria Dinu, administratorul judeţului: „Punerea în funcţiune a instalaţiei va dura mult mai puţin decât obţinerea avizelor”

18 maria dinuAm solicitat un punct de vedere și administratorului Județului Argeș referitor la demersurile inițiate de CJ Argeș pentru omologarea pârtiei de la Molivișu, deși aceasta e departe de a fi finalizată. Maria Dinu ne-a explicat că se fac pași pentru ca pârtia de schi să poată fi pusă în funcțiune imediat ce va fi gata. „Ca să omologăm pârtia trebuie să îndeplinim niște condiții: să existe pârtia, să ai oameni, curent electric, toalete. Pentru omologarea ei - că pârtia de la Molivișu se va face - unul din pași este să ai acolo două echipe de salvamontiști, adică patru oameni. Noi putem să o facem mâine, dar nu îi putem da drumul dacă nu îi avem. Instalația nu a fost încă montată pentru că a trebuit regândit proiectul din cauza problemei penale cu o bucată de teren. A trebuit să refacem proiectul și să o luăm de la capăt cu obținerea avizelor și a autorizațiilor. Punerea în funcțiune a instalației de transport pe cablu va dura mult mai puțin decât obținerea avizelor”, ne-a declarat Maria Dinu.

 

Publicat în Administratie

Marți, 9 ianuarie, în județul Argeș a avut loc vizita Ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vicepremierul Paul Stănescu, a Ministrului Delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica și a Secretarilor de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Adrian Gâdea și Nicolae Tudose.

Cu această ocazie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, ministrul Marius Nica și directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, au semnat contractul de finanțare a proiectului privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”.
Investiţia presupune restaurarea şi conservarea clădirii - monument istoric de categorie A, precum şi digitalizarea Galeriei pentru creşterea gradului de expunere.
19 01Consiliul Judeţean Argeş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sunt beneficiarii proiectului şi estimează că, după finalizarea lucrărilor, numărul vizitatorilor va depăşi 12.000 pe an.
Proiectul „Restaurarea Galeriei de artă Rudolf Schweitzer - Cumpăna - consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural” este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii  5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Galeria de Artă se află într-o clădire construită de arhitectul Ion N. Socolescu în anul 1886 care a adăpostit Primăria oraşului Piteşti. În prezent, galeria deţine un patrimoniu de peste 1.000 de lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană, semnate de autori precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu şi Corneliu Baba. La etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.
Este al doilea contract semnat de Consiliul Județean Argeș cu Ministerul Fondurilor Europene, primul contract semnat vizând finanțarea proiectului de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Lucrările vor dura trei ani și jumătate și includ modernizarea a 25.976 km de drum județean, reabilitarea și modernizarea a patru poduri, construirea și modernizarea unor trotuare și trasee pietonale în suprafață totală de 36.663 mp, construirea și modernizarea a 21 de stații și alveole de transport public, precum și montarea de elemente suplimentare destinate siguranței circulației.
De asemenea, până acum, Consiliul Județean Argeș a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene și cele nouă proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2017 - 2020, proiecte a căror valoare depășește 135 de milioane de lei.
În plus, în sala mare a Consiliului Județean Argeș a avut loc și o întâlnire cu primarii din județ, consilierii județeni și parlamentarii. Discuțiile au fost legate, în special, de proiectele pentru care administrațiile locale din Argeș au obținut finanțare, atât pe PNDL II cât și fonduri europene.

Publicat în Administratie

Lucrările de modernizare a sălii multifuncționale a CJ Argeș s-au încheiat, spațiul cu pricina găzduind luni, 8 ianuarie, prima ședință din acest an. Numai că, la prima vedere, doar jumătate din încăpere a fost modernizată, prin înlocuirea parchetului și montarea unui mobilier nou. Practic, au fost înlocuite doar scaunele aleșilor județeni, restul mobilierului rămânând neschimbat. Același lucru s-a întâmplat și cu parchetul, care a fost schimbat doar în jumătate din sală, până în zona unde încep treptele. Modernizarea sălii de conferințe a Consiliului Județean a început la finele anului trecut și a durat circa 30 de zile. Proiectul a inclus înlocuirea parchetului, a reţelei electrice, a echipamentului de sunet şi dotarea sălii cu mobilier nou. Investiția s-a ridicat la suma de aproximativ 100.000 lei.

Publicat în Administratie

Prezent marți la Piteşti, împreună cu ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, şi cu secretarul de stat Adrian Gâdea, la semnarea a două contracte de finanţare, vicepremierul Paul Stănescu a făcut câteva referiri la Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
„Este un program pe care toată lumea îl apreciază, în care, în prima parte au fost alocaţi 16 miliarde de lei, iar în a doua parte, 30 de miliarde de lei. O sumă foarte importantă pentru dezvoltarea României, repartizaă pe judeţe”, a declarat  vicepremierul Paul Stănescu, care conduce şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.
„Încep 6.851 de şantiere în toată ţara, un lucru important, pentru că prin programul de guvernare noi ne-am asumat ca fiecare comunitate din această ţară să beneficieze de toate cele zece măsuri, anume sănătate, educaţie, transporturi, apă şi canal, energie, cultură, culte, sport chiar şi nu în ultimul rând locuinţe”, a mai spus Paul Stănescu.

Publicat în Administratie

Ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Paul Stănescu, Ministrul Delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica și secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Adrian Gâdea au venit maţi, în Argeş. În sala mare a CJ Argeș, oficialii Guvernului Tudose s-au întâlnit cu autorităţile judeţene şi cu primarii localităților din Argeş, pentru discuţii pe teme de dezvoltare, accesarea fondurilor europene şi pe marginea unor probleme administrative. La întâlnire au luat parte mai mulți parlamentari de Argeș, atât ai puterii, cât și ai opoziției. Printre ei, şi „Deputatul mitralieră” Cătălin Rădulescu, parlamentarul care s-a lăsat aşteptat de cei doi miniştri aşezaţi deja pe scaune din motive de... socializare cu jurnaliştii, ocazie cu care parlamentarul şi-a exersat simțul umorului. La fel a făcut, anterior,  înainte de sosirea  miniştrilor, şi pe coridoarele CJ Argeş, cu primarii veniţi la întâlnirea cu oficialii guvernului.

Publicat în Culise

# Retrospectivă - subiectele anului din Jurnalul de Argeş

Ca în fiecare an, și în 2017, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvăluiri privind dosarul sclavilor de la Berevoești și neregulile privind pârtia de la Molivișu până la ample anchete privind fraudele și cazurile de malpraxis de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2017.

Mărturii șocante din iadul de la Berevoești

# Nr. 1174 (4-10 ianuarie). „Primarul din Bascov, șantajat cu un DVD în care apărea făcând sex cu o tânără”. Jurnalul de Argeș venea cu amănunte în premieră despre circumstanţele în care primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a fost șantajat de doi tineri, membri unui cunoscut clan de romi din Vâlcea. Şantajiştii i-au arătat edilului un DVD în care acesta apărea făcând sex cu o tânără în vârstă de 25 de ani. Romii i-au cerut 50.000 de euro primarului ca să nu facă public DVD-ul cu acest sexgate.

# Nr. 1175 (11-17 ianuarie). Mărturii șocante din iadul de la Berevoești. Pe 5 ianuarie se judeca în Camera Preliminară a Tribunalului Argeș dosarul penal privind încă 10 dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești trimiși în judecată, hotărându-se menținerea stării de arest preventiv a bărbaților și a arestului la domiciliu a femeilor. Cei 10 inculpați erau Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Feraru, Costel Feraru, Elena Murșavelea, Vasile Mugurel Feraru, Simina Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru și Liliana Feraru, trimiși în judecată de procurorii DIICOT Argeș pentru traficul de minori și persoane aflate în stare de vulnerabilitate (în cazul acestora este vorba despre șase victime), precum și pentru constituirea de grupare infracțională. Jurnalul de Argeș a prezentat, în premieră, detalii cutremurătoare din acest nou rechizitoiu întocmit de către DIICOT, detalii ce arată tratamentele barbare la care erau supuși sclavii de la Berevoești și legăturile mai mult decât dubioase dintre stăpânii de sclavi și autorități.

# Nr. 1177 (25-31 ianuarie) „Niciun vinovat pentru moartea asistentei care a murit de  varicelă”. O tânără a murit de varicelă, în urmă cu un an, după ce medicii din Piteşti au considerat, iniţial, că nu este un caz grav, iar când situaţia s-a complicat, trei spitale din Capitală nu au vrut să o primească. Asistenta medicală Mihaela Vasilica Cosoi, în vârstă de 32 de ani, din Pitești, a fost internată mai întâi la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean. Luase virusul varicelei de la fiica ei dar pentru că nu se simțea bine, s-a prezentat la spital de unde a fost trimisă acasă cu o reţetă. O zi mai târziu s-a întors, acuzând dureri și având o stare generală proastă. A fost internată, dar situația ei vizibil se agravase și, după mai multe ore de stat la Boli Infecțioase, a fost trimisă la Spitalul Judeţean Piteşti. Era târziu! Banala varicelă a ajuns să o ucidă pentru că medicii au întârziat să-i facă investigaţiile medicale amănunţite. O tragedie care a șocat județul la vremea respectivă, o tragedie peste care autoritățile în materie încearcă să aștearnă vălul uitării pentru ca vinovații să nu plătească, după cum susține soțul tinerei moarte la 32 de ani, în urma unei banale boli a copilăriei.

# Nr. 1178 (1-7 februarie). Gentea, băgat în corzi de procurorul DNA la procesul lui Pendiuc. Șeful PSD Pitești, care a făcut parte în calitate de consilier local din comisia de evaluare a ofertelor pentru licitația câștigată de asocierea CNCD-Girexim, a fost întrebat de procuror de ce nu s-a uitat pe documentele de eligibilitate ale firmelor participante și de ce a semnat raportul în baza căruia s-a ales câștigătorul licitației fără o documentare temeinică.

Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank

# Nr. 1179 (8-14 februarie). Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă... picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Maria. Lista tuturor acareturilor înstrăinate, în Jurnalul de Argeș.

# Nr. 1180 (15-21 februarie). Dezinformare halucinantă și haos total  în cazul îmbolnăvirilor de la o grădiniță. La fix un an de la declanșarea teribilelor îmbolnăviri în lanț cu SHI, în a doua lună a acestui an asistam la o raportare defectuoasă care putea costa sănătatea altor sute de copii. Este vorba de cazurile de scarlatină la preșcolari, pe care, deși confirmate, DSP le-a raportat către grădinițe doar ca pe niște simple „suspiciuni”. Jurnal de Argeș dădea exemplul concret al unei fetițe de la Grădinița Floare de colț din Pitești. Deși a admis, neoficial, diagnosticul real al copilului, conducerea DSP Argeș a spus că motivul pentru care fetița a fost raportată în continuare doar ca un caz de suspiciune a ținut de anumite proceduri. „Dacă noi nu avem teste clinice și paraclinice, nu putem să dăm cazul confirmat, pentru că nu va fi, mai departe, validat”.

Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră

# Nr. 1181 (22-28 februarie). „Nașa a scăpat de pușcărie, fina nu, deși a făcut denunț...” Lumini și umbre în dosarul BCR, în care două angajate au delapidat 700.000 euro. La finalul lunii ianuarie, Curtea de Apel Pitești dădea sentința finală în mediatizatul dosar al celor două foste angajate ale BCR Pitești, acuzate că au delapidat aproximativ 700.000 de euro din conturile mai multor clienți, persoane fizice și juridice. A produs multă nelămurire faptul că Marinela Tuiu Ciontu, complicea personajului principal, a fost condamnată la trei ani și șase luni cu executare, în vreme ce aceasta, Amalia Dumitrașcu, colegă de serviciu și totodată nașă de cununie, a scăpat de închisoare fiindcă fapta s-a prescris. Ziariștii Jurnalului de Argeș au văzut motivarea instanței şi au realizat un material cu multe detalii din culisele acestui proces răsunător.

# Nr. 1182 (1-7 martie). „Veritas” a desființat apărarea Emei Pendiuc. Martor cu identitate protejată audiat în Dosarul Autobuzelor. „Din câte știu eu, între Inal Cagri și Ema Pendiuc nu a existat nicio relație”, declara la un termen din Dosarul Autobuzelor un martor sub acoperire, audiat în sistem videoconferință, cu imaginea blurată și vocea distorsionată. Mărturia lui „Veritas” contrazicea declarațiile date acum un an de fiica fostului primar, care spusese în instanță că omul de afaceri libanez i-ar fi fost iubit și i-ar fi dat o parte dintre banii pentru apartamentul cumpărat de la dezvoltatorul imobiliar Valentin Vișoiu.

# Nr. 1183 (8-14 martie). Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră. Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I. Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei. Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu.
Practic, după cum dezvăluia Jurnalul de Argeș, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu.  

# Nr. 1185 (22-28 martie). În secret, s-au triplat salariile la Consiliul Județean. Trecând peste faptul că sunt voci care contestă legalitatea sau temeinicia acestei dispoziții locale, trebuie spus că, dacă la nivelul anilor 2013-2014, un referent din CJ Argeș avea aproximativ 1.300-1.400 lei, iar un consilier superior se învârtea în jur de 1800-1900 lei, acum salariile acestora s-au dublat sau chiar triplat în foarte multe cazuri, variind între 5000-6000 lei. Ca să nu mai vorbim de salariile șefilor de servicii sau directori, care bat către 7, 8  sau chiar 9 mii lei.   Jurnalul de Argeș prezenta în premieră, documente incendiare cu salariile mărite ale funcționarilor CJ.

# Nr. 1186 (29 martie-4 aprilie). Am vorbit cu tânăra lăsată gravidă de primarul din Berevoiești. Chiar în timp ce Bogdan Florin Proca, primarul de la Berevoești, cerea termen de împăcare la Judecătoria Câmpulung în procesul de divorț pe care-l are cu nevasta, pe Facebook au început să circule fotografii în care acesta apărea amorezat de o altă femeie. Era vorba de o superbă brunetă, Claudia Păun, noua iubită pe care și-a făcut-o edilul după ce s-a certat cu soția, cu Grațiela. Iar una dintre fotografii o reprezenta pe Claudia mângâind o burtică proeminentă, semn evident al unei sarcini. Și cum comentariile la respectivele postări cu edilul și cu iubita gravidă au apărut imediat și erau inclusiv de genul „să vă traiască domnu' primar”, i-am căutat pe cei doi îndrăgostiți spre a le afla povestea de iubire. Dacă primarul Proca, fără să nege niciun moment relația, a fost foarte expeditiv, Claudia a fost de acord să ne răspundă la întrebări.

# Nr. 1187 (5-11 aprilie). Sesizarea IPJ Argeș împotriva ziariștilor de la Jurnalul de Argeș, acuzați că au publicat documente clasificate are efect de bumerang la vârful poliției județene și devoalează un mecanism de mușamalizare care le-a permis vinovaților să supraviețuiască în funcții, iar unora chiar să avanseze. Jurnalul de Argeș prezenta un nou document incendiar: lista polițiştilor cercetați în Scandalul permiselor de colegii lor din IPJ Argeș.

# Nr. 1188 (12-18 aprilie). Dezvăluiri în dosarul descinderilor de la AJVPS Argeș. 30 de mistreți vânați fără autorizație și prejudiciu de peste 23.000 de euro. În februarie 2017, la sediul AJVPS (Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș) descindeau mai mulți polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și procurori de la Parchetul Tribunalului Argeș ce au ridicat mai multe documente. Motivul perchezițiilor era legat de faptul că s-a depășit cota de vânătoare la mistreți.
 Concret, spre sfârșitul lui 2016, de la AJVPS Argeș a fost trimisă o adresă către Garda Forestieră Ploiești, adresă în care se solicita suplimentarea cotei de vânătoare la mistreți. Cei de la Garda Forestieră Ploiești au dat răspuns negativ, numai că cei de la AJVPS Argeș n-au ținut cont și în decembrie 2016 s-au vânat mai mulți mistreți decât era permis. După cum a aflat Jurnalul de Argeș, s-au vânat 30 de mistreți fără aprobare, iar prejudiciul este de peste 23.000 de euro.

# Nr. 1189 (19-25 aprilie). Război de gherilă cu o miză de 2,7 milioane de euro pentru Stadionul Ștrand. Președintele clubului Edilul, cel care deține stadionul, acuza Primăria Pitești că a încercat să pună mâna pe teren fără a avea titlu de proprietate și că a avut interese imobiliare. Ce răspundea primarul Ionică: „Nu e adevărat că am avut interese imobiliare. Nu permite legea să facem mall sau supermarketuri acolo”. Terenul din Ștrand era evaluat la 2,7 milioane euro.

# Nr. 1190 (26 aprilie-2 mai). Direcția Silvică cere în instanță terenurile din Trivale „măritate” de Ivănescu la evrei. În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura obținea în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu. După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care Jurnalul de Argeș afla că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție.

# Nr. 1191 (3-9 mai). Dezvăluiri din dosarul ofițerului DIPI care a rănit trei oameni în noiembrie 2016: „Nu am avut nici cea mai mică intenție de a trage în cineva. Dacă aș fi avut-o, având în vedere experiența mea, acolo ar fi fost minimum cinci cadavre”. Acuzat de tentativă de omor calificat, uz de armă fără drept, distrugere prin incendiere, loviri și alte violențe, Alin Marin Marian spunea că nu a fost premeditare în faptele sale și acuză că din dosar lipsesc probe importante și că reconstituirea a fost făcută superficial.  

# Nr. 1192 (10-16 mai). Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România: Primarul de la Berevoești, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi. Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a declarat procurorilor că că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca, unde a prestat muncă în folosul... comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite. Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca.

# Nr. 1193 (17-23 mai). Criză de medici la Urgențe la Spitalul de Pediatrie din Pitești. În luna mai a acestui an Urgențele Spitalul de Pediatrie din Pitești treceau printr-o criză de personal. După ce unul dintre medicii care asigurau activitatea aici a ales să profeseze în mediul privat, continuitatea (24 de ore din 24) a trebuit să fie asigurată cu eforturi din ce în ce mai mari de către medicii rămași pe CPU, asta în condițiile în care, anterior, dr. Adina Enescu, care profesa în același compartiment, a preluat atribuții de conducere (director medical), context în care mai putea asigura doar activitatea de gardă. Una peste alta, la precedentele concursuri pentru ocuparea unui post de medic, fie nu se prezentase nimeni, fie nimeni nu a promovat.

# Nr. 1194 (24-30 mai). Țepara de la BCR lovește din nou: Delapidare cu banii destinați plăţilor către furnizori la Spitalul Judeţean Argeş. Din postura de economist la Serviciul Financiar contabil al Spitalului Județean, Amalia Dumitrașcu a folosit același mod de operare ca și la BCR. După ce la începutul lui 2017, Amalia Dumitraşcu scăpase ca prin urechile acului de o condamnare în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR, Curtea de Apel Pitești dispunând în privinţa sa încetarea procesului, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, numele său era implicat într-un alt scandal de deturnare de fonduri. De această dată la Spitalul Judeţean Argeş, unde aceasta lucra ca economistă, jonglând cu banii destinați plăților pentru furnizorii spitalului, în mare parte cam prin aceleași mecanisme folosite şi în cazul fraudei de la BCR. Adică mutând banii din contul spitalului în alte conturi la care a avut acces.

# Nr. 1195 (31 mai-6 iunie). Polițist din Berevoești bătut în satul sclavilor. IPJ Argeș a trecut sub tăcere incidentul. Jurnalul de Argeș dezvăluia că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise. Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului. Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție

# Nr. 1196 (7-13 iunie). Cronica unei fraude anunţate. „Amalia Dumitraşcu opera prin conturile spitalului de opt ani şi ţinea o contabilitate dublă”, afirma dr. Dan Olariu, fost manager al Spitalului Judeţean Argeș, despre gaura uriașă de 40 miliarde lei vechi lăsată în urmă de fosta contabilă. Deși acuzată de delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi de la BCR Pitești, Amalia Dumitrașcu a continuat să lucreze la Spitalul Județean până în octombrie 2017, când a demisionat. Niciunul dintre directorii Judeţeanului (din 2008 - momentul angajării economistei și până la managerul Aurelian Gheorghe, care a descoperit frauda și a sesizat Parchetul) nu a luat vreo măsură pentru a preîntâmpina deturnarea banului public, asta arătând fie incompetenţa celor care au condus de-a lungul timpului unitatea sanitară, fie faptul că Amalia Dumitraşcu a fost, în tot acest timp, protejată de cineva din spital.

# Nr. 1197 (14-20 iunie). Un PSD-ist și-a scos organul în secția de Poliție Mioveni. De profesie învățător, social-democratul Bogdan Udroiu, consilier local la Mioveni și, până la acea dată, şef al Consiliului de Administraţie al Regiei Județene de Drumuri, a simțit nevoia să-și etaleze bărbăția (vorba vine) în fața polițiștilor de la Mioveni. Însă aceștia n-au stat prea mult la discuții cu domnul politician, pe care l-au ridicat în stare de ebrietate dintr-un local. Odată ajuns la secția de poliție, PSD-istul a făcut un adevărat show porno, condimentat cu înjurături, amenințări și chiar violențe execitate asupra unuia dintre polițiști - agentul șef principal Constantin Ungureanu - cel care a și avut inspirația să filmeze acest spectacol penibil. „Dacă pui mâna pe mine îţi rup mâna!”  sau „Mâncami-ai p..a de prăpădit!” sunt doar câteva dintre replicile aruncate de Udroiu oamenilor legii, cărora le-a și arătat „arsenalul” din dotare.

# Nr. 1198 (21-27 iunie). Guvernul ne-a trimis dovada că Stadionul Ștrand e parte a domeniului public din Pitești. De la Secretariatul General al cabinetului Grindeanu Jurnalul de Argeș primea nota de fundamentare care a stat la baza HG 447/2002 „privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Argeș”. HG a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, iar nota de fundamentare poartă semnătura miniștrilor Octav Cozmâncă, Mihai Tănăsescu și Rodica Stănoiu, precum și a oficialilor argeșeni Constantin Tămagă și Ion Mihăilescu, prefectul, respectiv președintele Consiliului Județean de atunci.

# Nr. 1200 (5-11 iulie). Deși are acte de proprietate legale, Primăria Pitești a pierdut Stadionul Ștrand. Noi detalii ieșeau la iveală în disputa pe care Primăria Pitești și Clubul Sportiv Edilul o poartă încă din 2000 pentru Stadionul Ștrand. Miza este una extrem de mare, având în vedere că, așa cum reiese din raportul întocmit de către expertul Dan Țurcanu în 1999, valoarea terenului este de 12.596.326 lei, adică peste 2,7 milioane de euro. Primăria Pitești a pierdut toate procesele cu Edilul, deși chiar ÎCCJ a decis irevocabil că sunt legale documentele prin care s-a stabilit că Stadionul Ștrand aparține domeniului public.

# Nr. 1201 (12-18 iulie). Președintele din 2000 al CSM Pitești, Gheorghe Dinu, cel care a notificat Edilul înainte de expirarea contractului de închiriere, a rememorat momentele incredibile în care a venit Guffy, administratorul Stadionului Ștrand, și i-a fluturat pe sub nas o hârtie cum că a reușit intabularea stadionului Ștrand, al cărei proprietar fraudulos devenise. Motive maxime de îngrijorare pentru Pendiuc, Cerbureanu și grupul care a făcut pierdut stadionul Ștrand. Apar documente, oamenii au început să vorbească.

# Nr. 1202 (19-25 iulie). O directoare de cazino din Pitești și-a dus copilul la păcănele și a postat pozele pe Facebook. În luna iulie a acestui an, Jurnal de Argeș relata cum șefa sălilor de jocuri de noroc Atu Casino și-a familiarizat din pruncie copilul cu metehnele de care miloane de adulți nu mai pot scăpa. Ba, mai mult, Claudia Dragomir a postat pe contul său personal din rețeaua Facebook,  poze publice cu micuțul, acum în vârstă de doi ani și jumătate, în diferite etape ale creșterii, fix în fața păcănelelor - celebrele aparate de ruinat bugete (pentru unii) sau, după caz, de îmbogățit spectaculos (pentru alții), aparate despre care specialiștii spun că provoacă dependențe.

# Nr. 1203 (26 iulie-1 august). „Țil” Popescu-băgat în arestul poliției chiar în ziua în care organiza meciul omagial pentru Dobrin. De la „Meciul lui Dobrin”, eveniment de excepţie în cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung, a lipsit una dintre persoanele cu influenţă atât în organizarea partidei cu vedete, cât şi în viaţa „Prinţului din Trivale”. Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că exact în dimineaţa zilei de vineri, 21 iulie, ziua cu meciul, acea persoană a fost preluată de poliţişti şi dusă la Penitenciarul Colibaşi, având de ispăşit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Era vorba de cunoscutul om de afaceri muscelean Constantin „Ţil” Popescu, patronul restaurantului Ciobănașul din Câmpulung Muscel.

# Nr. 1204 (2-8 august). Mega-scandal la Inspectoratul Școlar. Fată de preot, băgată la liceu pe locurile pentru romi. Este vorba de un caz despre care ne-au vorbit părinții unor elevi de la Școala nr. 16 „I. L. Caragiale” din Pitești și cărora adolescenții le-au povestit cum o colegă a lor, despre care nu au aflat în opt ani că ar fi țigancă, a fost admisă pe singurul loc pus la dispoziție de Colegiul „Odobescu” pentru această etnie, la specializarea Științele Naturii.

# Nr. 1205 (9-15 august). Maria Cotenescu, consilier județean, contracte pe bandă rulantă cu Direcția Apelor. Încă o investigație marca Jurnalul de Argeș, în care arătam cu probe că șapte contracte au fost încheiate în perioada februarie 2014 -februarie 2017, când soțul Mariei Cotenescu era directorul Centrului de Formare și Pregătire Profesională Voina, din cadrul Direcției Apelor. Consilier județean din partea PSD de mai bine de un an și jumătate, Maria Cotenescu este și acționar majoritar la o firmă ce a câștigat zeci de contracte cu instituții publice.

# Nr. 1206 (16-22 august). ANI, sesizată pentru legăturile primarului de Câmplung cu IATSA Dacia, firmă la care edilul e acţionar. În SC IATSA DACIA Câmpulung, consilierul județean Maria Cotenescu deține un pachet de 80% iar primarul Liviu Țâroiu are 8.300 acțiuni, undeva sub 10%. Relațiile de afaceri între primăria Câmpulung și IATSA DACIA s-au derulat în perioada în care ambii erau aleși în Consiliul local.

# Nr. 1207 (23-29 august) Dezvăluiri despre schema de evaziune din dosarul de evaziune „Amfora”. Un administrator de firmă fantomă făcea declarații complete în fața  procurorilor. Conform denunțului, primarul din Mărăcineni și cumnatul Stelică Crăciun au fost acționarii unei „firme bidon” prin care patronul de la Amfora, George Dumitrescu, zis și George Hoțu, a decontat TVA de 240 miliarde lei vechi.

Cum a fost blindată cu termopane Mănăstirea Curtea de Argeş

10 02# Nr. 1208 (30 august-5 septembrie) şi Nr. 1210 (13-19 septembrie). Meșterul Manole și-a tras termopane. În luna septembrie a acestui an, cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș era blindată cu termopane. Monumentul fusese „upgradat” cu două uși mari de termopan, care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în catedrală. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declara, atunci, ÎPS Calinic, deși erau voci care susțineau că tocmai dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal. La o săptămână după publicarea articolului, actuala conducere a Direcției Județene pentru Cultură Argeș admitea că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar preciza că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele erau tot acolo. Ulterior acestui scandal,  Arhiepiscopia a dat jos ușile de termopan de la intrarea în catedrală, nu și ferestrele din același material.

# Nr. 1209 (6-12 septembrie). Cartelul de la Mărăcineni a făcut-o captivă pe judecătoarea Inghe. Denunțătorul Viorel Bolovan descria cum trucau judecătoarea Cornelia Inghe Ene și omul de afaceri Stelică Crăciun procesele de fond funciar de la Judecătoria Pitești. Un alt captiv este polițistul Iancu Costinel, acum la Direcția de Operațiuni Speciale-Serviciul de ascultări - din cadrul IPJ Argeș, despre care denunțătorul dezvăluia că Stelian Crăciun  „i-a amenajat o casă și mai multe farmacii la Domnești, Mărăcineni și Suseni”.

Jurnalul de Argeş a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeşean

# Nr. 1211 (20-26 septembrie). Pe urmele scandalului național în care a fost nominalizată și CAS Argeș. „Nume sonore din sănătatea argeșeană au firme de familie cu profil de îngrijiri la domiciliu”. Unda de şoc a scandalului decontării serviciilor fictive de îngrijire medicală la domiciliu, soldat cu arestarea preventivă a președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lovea şi judeţul nostru. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecția Pacienţilor din România, afirmase că dosare fictive de îngrijire la domiciliu ar exista şi la CAS Argeş. În ultimii trei ani, instituția a decontat peste 11 miliarde lei vechi pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, iar printre furnizori, Jurnalul de Argeș a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeșean. Cum ar fi societatea soției medicului Gheorghe Frătoaica de la UPU, firma soțului Ionelei Dăneț - managerul Spitalului Curtea de Argeș și o asociație patronată de fosta asistentă șefă de la secția ATI a Spitalului Județean - Tatiana Preduț.

„DIICOT s-a antepronunţat în delapidarea de la Spitalul Judeţean: directorul financiar Rodica Beşliu, şefa Amaliei Dumitraşcu, a semnat «fără vinovăţie»”

# Nr. 1212 (27 septembrie - 3 octombrie) Jurnalul de Argeş dezvăluia cum s-a antepronunţat DIICOT în dosarul delapidării de 40 de miliarde de lei vechi de la Spitalul Județean, spunând că directorul financiar Rodica Beșliu, șefa Amaliei Dumitrașcu, a semnat fără vreo vină, după cum reieșea din comunicatul transmis imediat după perchezițiile și arestările ce au avut loc pe 21 septembrie. Deși la momentul respectiv nici Amalia Dumitrașcu (la domiciliul căreia erau percheziții), nici fosta directoare economică Rodica Beșliu și nici angajații Serviciului Contabilitate nu fuseseră încă audiați de procurori. Reținerea Amaliei Dumitrașcu și a complicilor săi, Nicolae și Cătălin Iordache, tată și fiu, administratorii firmei Rivertex Project - în conturile căreia economista dirijase cei 900.000 de euro delapidați - au confirmat 100% dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, care a avertizat încă din august 2014 asupra activității infracționale a fostei contabile de la Spitalul Județean.

# Nr. 1213 (4-10 octombrie) și Nr. 1214 (11-17 octombrie). Două achitări și o condamnare pe viață în cazul triplei crime de la Stoenești. În toamna acestui an, după un proces cu răsturnări de situație, probe aduse cu greu în fața magistrațior și o opinie publică total nefavorabilă tuturor celor trei inculpați din dosarul de omor de la Stoenești, unde trei persoane (o tânără, tatăl și bunicul acesteia) au fost ucise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, instanța de fond a ajuns la concluzia că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al triplei crime care a zguduit județul în aprilie anul trecut și l-a condamnat la închisoare pe viață. Fratele și tatăl tânărului au fost achitați, deși procurorii porniseră de la premisa că cei doi au fost părtași la abominabilele fapte. În octombrie, Avocatul Sorescu anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu, împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

# Nr. 1215 (18-24 octombrie). Prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate. În octombrie 2017,  prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni rupea tăcerea. După ce însuşi chiminalul a mărturisit că şi-ar fi dorit să-şi ducă la îndeplinire intenţiile ucigaşe încă de acum trei ani, Ioana Năstase (21 de ani) se întreaba cum a fost posibil ca în cazul ei, anchetatorii să încadreze fapta la loviri şi alte violenţe şi nu la tentativă de omor şi, mai ales, cum i s-a permis acestui individ să ajungă din nou în libertate şi să-şi pună în aplicare planul ucigaș.

# Nr. 1216 (25 - 31 octombrie). „De la Consiliul Judeţean mi s-a dat de înţeles că, dacă pleacă Beşliu, ce mai facem? Că n-avem alt om...”, dezvăluia Adriana Tuțescu, fost manager al Spitalului Județean, explicând astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta. Abordată pe tema fraudei de 900.000 de euro de la Județean, doctorița Tuțescu a decis să rupă tăcerea, vorbind despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, pe care o descria drept „o ermetică”, „o despotică și o abuzivă”.

# Nr. 1217 (1-7 noiembrie). Detalii din testamentul lui Calinic: despre avere, sicriu și locul de veci.  În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat.

# Nr. 1218 (8 - 14 noiembrie). „Doctoriţa Adriana Tuţescu a primit peste 11,5 miliarde lei vechi din sponsorizări şi studii pe pacienţi”. Fabuloasa sumă a fost încasată de medicul diabetolog în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, studiind efectele renale ale medicamentului Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc, asupra pacienților cu diabet de tip 2. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean Argeș.

Poliţia ştia şi tolera atrocităţile care se întâmplau în satul groazei din comuna Berevoeşti

# Nr. 1219 (15-21 noiembrie). Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia și tolera ce se întâmpla în „satul groazei”. În noiembrie 2017, Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestea pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia arăta că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestart și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități a spus-o, tot pentru Jurnal de Argeș, și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care i-a acuzat pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

# Nr. 1221 (29 noiembrie-5 decembrie). Dr. Marius Pascu declara în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș într-un amplu interviu: „Când a ajuns la noi domnul Radu Vasilică, nu era niciun indiciu că ar fi necesară amputarea piciorului”. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Argeș mai spunea că „nu s-a constatat vreo situație care să ne facă să ne gândim la acest risc. Nu erau semne că piciorul nu este perfuzat cu sânge, nu erau semne că este o leziune vasculară”.

Cum a fost exilat şi sechestrat inginerul silvic Florin Urluescu de către Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş

10 03# Nr. 1222 (6-12 decembrie). „Exilat și sechestrat de Chiriloiu în țarcul de porci mistreți de la Mozacu”. Inginerul silvic Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, despre nedreptățile îndurate din partea șefului Direcţei Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță. Magistrații i-au dat câștig de cauză și au obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția Jurnalul de Argeș, unde ne-a relatat calvarul prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

Dezvăluiri din lumea consumatorilor şi distribuitorilor de droguri din Piteşti

# Nr. 1223 (13-19 decembrie). „Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puști de 15 ani care se droga și care îi datora bani”. Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

# Nr. 1224 (20-26 decembrie). Mămica măcelărită la Ginecologia Spitalului Județean acuză. În decembrie, amănunte tot mai urâte au ieșit la iveală în cazul tulburătoarei poveşti a Manuelei Voicu, femeia care, la un an de când l-a adus pe lume, prin Cezariană, pe cel de-al doilea copil al său, nu-şi poate ţine în braţe micuțul din cauza rănii care nu se mai închide. Pe lângă greşelile medicale pe care le-a acuzat  la cezariană, femeia  a pus dezinteresul cu care a fost tratată pe seama sumei prea mici pe care spune că i-a dat-o medicului înainte de operaţie. De partea celaltă, doctorul Marcel Buzatu a declarat, pentru Jurnal de Argeș că nu a luat niciun leu de la femeie şi că scandalul generat de mediatizarea cazului n-ar fi decât o modalitate a fostei sale paciente de a obţine de la el nişte bani. Doar că Manuela Voicu nu a pretins niciun leu de la doctor şi nici n-a făcut vreo reclamaţie la Colegiul Medicilor sau Poliţie. Femeia nu vrea decât să se vindece şi speră ca Ministerul Muncii să-i dea înapoi concediul de creştere a copilului  în care, din cauze medicale, nu a putut să-şi îngrijească singură micuţul.

Publicat în Dezvaluiri

După ce a dublat și triplat salariile angajaților săi în 2017, Consiliul Județean Argeș mai pregătește o lovitură. La începutul lui 2018, la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Tigveni se vor crea nu mai puțin de 111 posturi noi. Un argument al oficialilor CJ Argeș legat de înființarea unui număr atât de mare de posturi este acela că finanțarea se va asigura și printr-un proiect. Fără a da detalii însă despre ce proiect, european sau nu, ar fi vorba și despre valoarea lui financiară. În orice caz, efortul bugetar al CJ Argeș pentru crearea celor 111, în cazul în care respectivul proiect  se va dovedi doar o himeră, ar fi unul împovărător.  Încă o cheltuială uriașă după măririle colosale de salarii de la începutul lui 2017. Printre posturile nou-create la Centrul de la Tigveni vor fi unele de asistent social, altele de psiholog,  de nutriționist și foarte, foarte multe de infirmieră.

Publicat în Culise

Miercuri, 20 decembrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și vicepreședintele Ion Mînzînă au participat la inaugurarea Unității de Asistență Medico-Socială Domnești.

După ce în anul 2011 spitalul de la Domnești a fost închis în urma unei decizii de guvern, decizie care a avut drept rezultat închiderea mai multor unități medicale din județ, spitalul de la Domnești a fost preluat de Consiliul Județean  Argeș.
Clădirile au fost reparate și modernizate, iar unitatea a fost transformată în unitate de asistență medico-socială. Valoarea investiției s-a ridicat la 1.600.000 de lei. Lucrările au constat în amenajarea și extinderea corpurilor C2 și C3 și construcția unui corp de legătură.
De asemenea, au fost schimbate rețelele de alimentare cu apă și canalizare, energie electrică și au fost înlocuite conductele la instalația termică. A fost reabilitat drumul din incinta spitalului, aleile pietonale, trotuarele din jurul construcțiilor corpurilor de clădire, spațiile verzi.
A fost montată o stație nouă de epurare și un sistem de detecție, semnalizare și alarmare în caz de incendiu.
18 01Tot mobilierul din saloane este nou, ca și instalațiile sanitare. Cele 20 de saloane sunt dotate cu un număr total de 38 de paturi, 27 de mese, 90 de scaune, 38 de noptiere, 42 de dulapuri, 41 de veioze, oglinzi, birouri. Fiecare salon este prevăzut cu grup sanitar propriu.
Există un club pentru recreere, sală de mese și bucătărie, iar spălătoria a fost reabilitată și dotată cu mașină de spălat rufe cu uscător și uscător de rufe.
Unitatea de Asistență Medico-Socială Domnești va avea doi medici, asistente si îngrijitoare.
Cu această ocazie, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a punctat încă o dată importanța acestei unități medico-sociale. Spitalul din Domnești, a fost construit în urmă cu peste 80 de ani, de comunitatea locală care s-a strâns în jurul doctorului Papahagi. Președintele Manu a reamintit faptul că aici familia medicilor Floarea și-au dedicat întreaga viață acestei unități medicale care deservea zona de nord a văilor Râului Doamnei și Vâlsanului, cu o populație de peste 30.000 de oameni, o zonă întinsă cu acces extrem de dificil.
La Domnești, funcționează și un centru de permanență, pe care președintele CJ Argeș dorește să îl dezvolte, modernizeze și extindă.
Alături de conducerea CJ Argeș, la eveniment au fost prezenți prefectul Emilian Dragnea, primarul comunei Domnești, Gabriel Zăvoianu, primarul comunei Pietroșani, Eugeniu Pătru, precum și managerii spitalelor și unităților medicale aflate în subordinea Consiliului Județean Argeș.

Publicat în Administratie

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și vicepreședintele Ion Mînzînă au participat joi, 21 decembrie, la inaugurarea a două obiective de investiții în comunele Băbana și Rătești.

Astfel, în comuna Băbana, primarul Bebe Ivan a finalizat construirea vestiarului și a grupului sanitar de la Școala Băbana, școală unde învață 154 de elevi. Pentru realizarea acestei investiții Consiliul Județean Argeș a alocat 25.000 de lei.
19 RatestiLa Rătești clădirea dispensarului uman a fost reabilitată și modernizată. Cu cei 100.000 de lei, de la bugetul Consiliului Județean Argeș, primarul Cornel Petrică a schimbat instalațiile termice, electrice și sanitare și a achiziționat o centrală termică nouă. Aici funcționează un cabinet medical cu medic de familie și asistentă dar și o farmacie. Fiind vorba de o clădire destul de mare, care acum oferă toate condițiile desfășurării unor activități medicale la standarde ridicate, Consiliul Local și primarul comunei Rătești oferă, gratuit, spații medicilor care vor să-și deschidă un cabinet de specialitate aici. Chiar în centrul comunei, lângă Dispensar, se află și grădinița care, de asemenea, a fost renovată tot cu fonduri de la Consiliul Județean Argeș.

 

Publicat în Administratie

Vineri, 15 decembrie, în cadrul ședinței Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, care s-a desfășurat în Argeș și la care au participat reprezentanții județelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, a fost semnat contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte pentru infrastructura de transport rutier interjudețeană din Argeș, respectiv „Modernizare DJ 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești, jud. Argeș”.

Proiectul, realizat în parteneriat de către Județul Argeș (în calitate de lider de proiect) și comunele Popești, Izvoru, Recea şi Buzoești, va primi finanțare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 6 „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională”, Prioritatea de investiţii 6.1 „Stimularea mobilității regionale, prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale”.
18 02Valoarea totală a contractului de finanțare semnat de către directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat,  și președintele Consiliului Judțean Argeș, Dan Manu, este de 82.687.293,84 lei, din care 80.848.922,92 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă solicitată, iar 1.649.978,02 lei este cofinanţarea.
Prin acest proiect, se urmărește creșterea gradului de accesibilitate în zonele rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T, prin modernizarea și reabilitarea Drumului Județean 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești. Acest drum va deservi peste 12 de mii de persoane, asigurându-se astfel accesul la coridoarele TEN-T.
Cu ajutorul financiar POR se vor realiza lucrări de modernizare și reabilitare a aproximativ 26 de kilometri de drum județean, conducând astfel la reducerea timpului de călătorie și, totodată, la creșterea siguranței circulației rutiere pe tronsonul de drum vizat prin proiect. Perioada de implementare a proiectului este de 41 de luni de la data semnării contractului de finanțare.
În cadrul celor două apeluri deschise pentru Prioritatea de investiții 6.1, toate cele șapte județe ale regiunii Sud Muntenia au depus proiecte pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere județene. Acesta este primul proiect pentru modernizarea drumurilor județene din Argeș finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 - 2020.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 13