„Unul dintre cei mai importanți folcloriști români, Ovidiu Bîrlea, semnează un studiu amănunțit despre „Conservatorul” de lăutari de la Rociu, județul Argeș. L-am studiat cu mare atenție, interesat fiind de situația actuală a lăutarilor argeșeni, dar și datorită faptului că l-am cunoscut pe nepotul lui Fani Lăutaru, personajul principal al studiului, Aurel Lăutaru, instrumentist renumit al Orchestrei Doina Argeșului, coordonatorul tarafului lui Gelu Voicu”, menționează lect. univ. dr. Sorin Mazilescu într-un amplu material cu titlul  «Conservatorul» de lăutari de la Rociu. Iată în cele ce urmează câteva informații despre Fani Lăutaru și taraful de lăutari de la Rociu, informații preluate din studiul semnat de Sorin Mazilescu.

A cântat în toate satele din plasa Dâmbovnic şi în altele din judeţele vecine

Ion N. Lăutaru, zis Fani, este unul din lăutarii cei mai renumiţi din această regiune. Potrivit de statură, cu nişte ochi negri şi vii, cu pielea smeadă, caracteristică rasei lui, cu trăsături care nu se uită uşor. Atunci când nu e ocupat cu „elevii” săi, roboteşte pe lângă casă ori stă la umbra zarzărilor de lângă ea, răsucind câte o ţigară.
Are 40 de ani, este, deci, în plină maturitate. Pământ nu are, „aci cât se vede lângă casă: vreo 12 prăjini” (Fani Lăutaru). Puţinul pământ cât îl are 1-a plantat cu pruni şi cu zarzări, care-i aduc anual câteva vedre de ţuică... slăbiciunea lui Fani! Casa, făcută „din cântare”, este în stilul caselor din Argeş, din „ostreţe”, acoperită cu „șiţă”. Originar din Şerbăneşti, sat ce se află la 3 km spre N-V de Rociu, s-a căsătorit la Rociu. Din puzderia de copii - 9 câţi a avut - îi mai trăiesc 4: o fată şi trei băieţi. Tatăl său a fost lăutar-viorist în Şerbăneşti. O soră a lui Fani este învăţătoare, „profesoară” cum îi place lui Fani să spună. El i-a urmat tatălui său, Nicolaie Lăutaru, de la care a învăţat cum trebuie să mângâie mai blând strunele pentru a înduioşa pe oameni la nunţi şi la cumetrii, ca să stoarcă banul. A colindat o mulţime de sate la nunţi şi la bâlciuri. A cântat în toate satele din plasa Dâmbovnic şi în altele din judeţele vecine. A cântat în: Şerbăneşti, Gliganu de Sus, Gliganu de Jos, Ţuţuleşti, Suseni, Bârlogu, Negraşi, Tg. Băceni, Deaguri, Gruiu, Oarja, Siliştea, Cireşu, Şerboieni, Costești, Broşteni, Buta, Mozacu, Leşile, Ciupa Lagăru, Ciupa Mavrodol, Teiu din Deal, Teiu din Vale, Căteasca, Furduieşti, Popeşti, Slobozia, din judeţul Argeş, apoi în Cojocari, Titu, Morteni, (Dâmbovița), Leordeni (Muscel). A cântat - ocazional numai - şi în Bucureşti. În Piteşti a cântat când era „militar la 4 Argeș”. Cu toate acestea, câştigul realizat din „cântare” nu este suficient pentru întreţinerea familiei. De aceea, ia și pământ în parte, pe care îl lucrează femeia şi cu cei doi copii mai mari.

„Conservatorul” datează din anul 1929

8 taraf rociu1Un „conservator” de lăutari este un lucru foarte rar în această regiune. Lăutarii - ţigani aproape toţi - formează un fel de castă, în care meşteşugul tatălui se transmite fiilor săi. Toți lăutarii țigani pe care i-am anchetat în comunele Rociu, Gliganu, Şerbăneşti, Tuţuleşti, Suseni, Oarja şi Teiu au învăţat vioara sau ţambalul de la părinţii lor sau de la rude apropiate. Deci, existenţa unui „conservator”, oricât de rudimentar ar fi el, este un fapt neobişnuit. Primul fapt care a determinat existenţa acestui „conservator”, a fost fără îndoială personalitatea şi faima „profesorului”, a lui Fani Lăutaru. Bucurându-se de o reputaţie pe care, acei care l-au auzit cântând nu i-au pus-o niciodată la îndoială, a colindat o mulţime de sate, la nunţi şi la bâlciuri. Astfel, acei care au dorit să devină lăutari s-au gândit - nu fără mândrie - să fie ucenicii lui Fani Lăutaru, căci faima „profesorului” contribuie foarte mult la buna apreciere a celor din jur. „Conservatorul” datează din anul 1929. În acest interval de 10 ani (1929-1939), a avut 9 „elevi” (8 la vioară, unul la ţambal). Numele de „conservator”, pe care i 1-am dat noi acestei încercări de sistematizare a meşteşugului lăutăresc, este desigur prea pretențios. Profesorul nu era pregătit cu noțiuni de pedagogie în ceea ce priveşte „cântarea”. Învățamântul era cu totul empiric, profesorul învăța pe elevi ce știa el - fără alegere şi fără o sistematizare a materialului după dificultatea de a fi învățați. O organizație rudimentară, fără sensul colectivului, o metodă empirică, iată ce este acest „conservator”. Existența acestui „conservator” a avut însă urmări de care cei din jur îşi dau seama. Am văzut că lautarii români s-au înmulțit considerabil de pe urma lui. „Elevii” au răspândit apoi multe trăsături din maniera profesorului: aceleaşi triluri şi apogiaturi în „cântecele de codru”, în „cântecele de primăvară”, aceleaşi preferințe de rimă și des repetatul „foaie verde de...”, aceeaşi dicțiune a „cântecelor bătrâneşti” în variantele învățate de la „profesor’’, cu aceleaşi accente de melodie orientală („Corbea”), ori cu structură de doină ardelenească („Doi uncheşei”, „Ghiță Cătănuță”) sau de cântec haiducesc („Radu Anghel”).

Costumul din Rociu

Rareori mai întâlneşti adevăratul costum rocean. Numai puțini bătrâni şi bătrâne mai păstrează în fundul lăzii costumul specific al acestei plăşi. Astăzi se resimte simțitor influența oraşului, precum şi amestecul de modele. Cele mai multe sunt aduse din județul Muscel, unde fetele se duc special să le copieze sau le cumpără de la Piteşti, lucrate gata de muscelence. La sărbători mari, fetele se întrec să apară cu lucruri noi. Se întâmplă chiar certuri, când una mai săracă copiază un model de la una mai bogată. Găsim aici o interesantă îmbinare a artei cu socialul. De aceea, fetele se străduiesc să aducă modele care nu s-au mai purtat în sat, din ambiția de a avea ceva nou. De aici şi varietatea costumelor, aşa încât nu se mai poate vorbi de un costum local. Vechiul costum femeiesc era compus dintr-o ie cu mânecă lungă, terminată printr-o bentiță mai îngustă. Ia se făcea din pânză albă, cu dungi galbene în tesătură şi era lucrată de-a lungul mânecii cu crengi şi frunze de viţă în negru şi roşu şi completate cu fluturi.

Publicat în Discovery

Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite.

Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel:

-08.01, 09:30- 16:00: Comuna Vedea, Sat Prodani alimentat din PTA
Prodani

-09.01, 09:30- 16:00: Comuna Stolnici, Sat Fâlfani alimentat din PTA SMA Fâlfani

-10.01, 09:00- 13:00: Pitești, Străzile: Mioarei, Vânători, Cezar Petrescu cu blocurile J1, J2, Frații Cătina cu blocul C3, Constantin Statescu cu blocurile B5, C4, J2, J3, Teodorescu Ionel cu blocurile C5, H1, Bulevardul Nicolae Bălcescu cu blocurile C5, H1, J1, L4, L5 alimentate din PTCZ 2 Spital Militar; 08:30- 16:30: Străzile: Calea București bloc 1, IC Brătianu bloc 56, Sediul Inspectoratului de Stat în Construcții; 09:30- 16:00: Comuna Suseni, Sat Boiereşti alimentat din PTA Boiereşti

-11.01, 09:30- 16:00: Comuna Rociu, Sat Gliganu de jos alimentat din PTA
Gliganu de jos 2

-12.01, 09:30- 16:00: Comuna Bârla, Sat Cioceşti alimentat din PTA Cioceşti 2

Lucrările pot fi reprogramate în situaţia în care condiţiile meteo sunt nefavorabile.

M.I.

Publicat în ACTUALITATE

Vineri 22 decembrie, în parcul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, mai multe primării din Argeș au participat la Sărbătoarea Ignatului. După cum ne-a precizat Ion Dumitru, primarul de la Albota şi preşedintele Asociaţiei Comunelor, în acest an s-au sacrificat nu mai puţin de 23 de porci, nu număr aproape dublu comparativ cu anul trecut. Organizarea a fost una foarte bună.
Numeroase oficialităţi au fost prezente, în frunte cu senatorul Şerban Valeca şi preşedintele CJ Argeş-Dan Manu. Constantin Nicolescu a fost ca de obicei în centrul atenţiei, în special din partea primarilor.
Unul dintre porci a fost donat de senatorul PSD Șerban Valeca și a fost sacrificat de cei de la Muzeul Golești.
Cel mai mare porc sacrificat anul acesta a avut peste 300 kg (din care 213 kg carne macră, predată pe hârtie spre a afi donată DGASPC Argeş) și a fost adus la Goleşti de la Rociu de primarul Aurel Bălășoiu. Standuri au mai avut comunele Băbana, Albota, Rucăr, Stefănești, Mioveni, Bascov, Călinesti și Mărăcineni.
Nu au lipsit de la eveniment momentele speciale, acestea fiind asigurate de colindătorii de la Corbi şi Rucăr. Ca și în anii trecuţi, carnea rezultată a fost donată centrelor sociale de copii şi bătrâni ale DGASPC Argeș.

Bebe Ivan a adus 40 kg de carnati

Edilul din Băbana a venit cu 40 de kg de cârnaţi, plus varză murată şi a făcut sandwich-uri pentru toată lumea.

Serban Valeca inspectand porcii

Senatorul Şerban Valeca inspectând porcii la standuri

Dan Manu inspectand porcii

Dan Manu a verificat operaţiunile de sacrificare

Campionul de la Rociu peste 300 kg

Campionul de la Rociu, peste 300 kg

Porcul de la Maracineni

Porcul de la Mărăcineni

Porcul de la Bradu ii spuneau Fratica

Porcul de la Bradu, căruia i-au spus Frătică

Colindatori Corbi

Colindătorii de la Corbi

Asa a ambalat Rucarul porcul taiat cu crengi de brad

Aşa a ambalat Rucărul porcul tăiat, cu crengi de brad

Primar Albota

Ion Dumitru, primarul de la Albota şi coordonatorul evenimentului

Fiecare primar a venit cu echipa lui de sacrificare preparare transare

Fiecare primar a venit cu echipa lui de sacrificare, tranşare şi preparare

Publicat în Actualitate

În ziua de 29 octombrie 2017, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeş a fost solicitat pentru a interveni la mai multe incendii.

Astfel, un echipaj cu o autospecială cu apă și spumă de la Detașamentul de Pompieri Pitești a intervenit în localitatea Pitești, strada Petru Rareș, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un autoturism. Au ars elemente combustibile din compartimentul motor al autoturismului.

De asemenea, două echipaje cu două autospeciale cu apă și spumă și un echipaj cu ambulanța SMURD de la Detașamentul de Pompieri Bradu au intervenit în comuna Rociu, sat Șerbănești, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o anexă gospodărească, care s-a extins și la o altă anexă gospodărească. Au ars: un fânar pe o suprafață de aproximativ 40 mp și 10 tone de fân.

M.I.

Publicat în ACTUALITATE
Duminică, 30 Iulie 2017 14:58

Incendiu la un lan de grâu din Rociu

 În week-end, pompierii argeşeni au intervenit pentru a stinge un incendiu izbucnit pe o mirişte din comuna Rociu, de la o ţigară aruncată la întâmplare.

Publicat în ACTUALITATE

Pe 6 mai, în localitatea Serbănești, județul Argeș, s-a desfășurat o tabără de emisie-recepție la care au participat pasionați amatori și profesioniști de comunicații radio, elevi de la școala generală din localitate, studenți și cadre didactice din Universitatea Pitești și reprezentanți ai autorităților locale.

Publicat în Administratie

Pe 30 aprilie a avut loc adunarea Asociației Culturale Rovine, în localul școlii elementare Gheorghe Toma, din satul Țuțulești, comuna Suseni. La eveniment au participat: scriitoarea și traducătoarea în și din franceză Paula Romanescu, eminescologul și scriitorul George Ene, poetul Gim Laurian, dr. ing. Nicolae Braniște,

Publicat în Actualitate