Biserica parohială Valea Danului cu hramul ”Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Muceniță Filofteia” este monument istoric din secolul al XIX-lea şi se află în comuna Valea Danului, judeţul Argeş, pe drumul Curtea de Argeş- Câineni- Sibiu. Lăcaşul este ctitoria primului episcop al Argeşului, Iosif, şi a iconomului Mânăstirii Curtea de Argeș, Meletie, la data de 1 octombrie 1811. Demn de menționat este că s-a ridicat această biserică pe cheltuiala celor doi evlavioşi călugări. Biserica are un plan trilobat, cu turla pe naos şi pridvor, sprijinit pe patru stâlpi de cărămidă în faţa pronaosului.

În clopotniță a funcţionat o şcoală de grămătici

Trei lucruri atrag atenţia asupra acestei biserici: tâmpla de lemn, care a aparţinut odinioară Mânăstirii Argeşului, rânduielile sau poruncile arhiereşti de pe pisania lăcaşului, biserica însăşi cu clopotniţa-turn, pe care cercetătorul o consideră o ”comoară pe lângă celelalte lucruri menţionate”.
Catapeteasma a fost făcută pe vremea lui Şerban Cantacuzino, la 1682, când a fost renovată Biserica Episcopală de la Argeş. După cutremurul din 1802, episcopul Iosif repară mânăstirea, iar în 1912, când se face o nouă tâmplă, vechea tâmplă o aduce la ctitoria sa din Valea Danului. Pentru noi, astăzi, deosebit de valoroase sunt inscripţiile de pe pisania bisericii, steaguri, clopote, icoane, relicvarii, cărămizi. Croită în chip de mânăstire, ctitorirea acestor doi evlavioşi călugări este aşezată în mijlocul unei curţi mari, înconjurată cu ziduri de piatră şi având la intrare un puternic turn-clopotniţă. Solul intrării în curte este subliniat de o arcadă în plin centru, în mijlocul căreia se deschide poarta. Două aripi triunghiulare de zid, ca doi contraforţi, acoperite, ca şi clopotniţa, cu şindrilă, proptesc fără nevoie, de o parte şi de alta, zidul din faţa turnului. La Valea Danului în clopotniță a funcţionat o şcoală de grămătici, o ”filială” a mânăstirii, unde îşi făceau ucenicia într-ale scrisului caligrafi, copişti, miniaturişti, dar şi citeți, dieci, preoți şi călugări pentru nevoile satelor.

Catapeteasma este adusă aici de la Mânăstirea Curtea de Argeş

Primul care cercetează biserica, în 1915, şi depune asupra acesteia un raport la Comisia monumentelor istorice este însuşi secretarul comisiei, istoricul Virgil Drăghiceanu, care face propunerea ca aceasta să devină monument istoric. La 23 aprilie 1922, istoricul Nicolae Iorga vizitează comuna Valea Danului, atras fiind de monumentul istoric medieval. Bătrânii vorbesc despre trecerea Reginei Elisabeta prin zonă sau despre faptul că Regele Ferdinand I, urmaşul său, Carol al II-lea, sau Nicolae Iorga s-au închinat cândva la biserica din localitate. Valea Danului e pentru Curtea de Argeş ceea ce este Valea Voievozilor pentru Târgovişte, o localitate legată de familiile primilor domnitori ai Ţărilor Româneşti.
Comuna Valea Danului însăşi n-a atras atenţia istoricilor, cercetătorilor, cât a făcut-o biserica ctitorită în anul 1811, care este valoroasă nu numai pentru originalitatea arhitectonică şi prin catapeteasma adusă aici de la Mânăstirea Curtea de Argeş, dar şi prin faptul că, în clopotniţa bisericii, copiii de aici au învăţat primele buchii.

A fost filială a mânăstirii de la Argeș

O amprentă sfântului lăcaș o reprezintă inscripțiile. La toate acestea adăugând faptul că această biserică avea o pictură neobișnuită, dar interesantă, făcută de meșterul țăran Nicolae Zugravul - acesta fiind și zidarul lui Lecomte du Nouy - care a zugrăvit câțiva sfinți, uneori cu deosebită expresie, adăugând interesantele vase din proscomidie și pronaos, pentru vărsarea apei, lucrate în stil renascentist, adăugând influențele arhitecturii clasice la pilonii orientali ai bisericii, ajungem la deosebita și splendida tâmplă ce decora altarul și pronaosul acestei biserici. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae și Sfânta Muceniță Filofteia” din satul Valea Danului, fostă filială a mânăstirii de la Argeș, are o singură turlă, iar sub strașină obișnuitul brâu, mult înălțat, în așa fel încât spațiul rămas a fost fragmentat sub forma unui șir de firide zugrăvite cu sfinți, evidențiate de albul pereților, fapt care îi dă lăcașului de cult o măreție și o frumusețe cu totul aparte.

Legenda satului Valea Danului în viziunea academicianului Dan Gherasimescu

Domnul Negru Vodă trecu munţii încoa spre Argeş, pe drumul lui Vodă, cătând loc de mânăstire şi de pomenire, dă poruncă celui mai vestit meşter, Manole, să caute prin părţile locului oameni cu frică de Dumnezeu care ştiu a lucra cea mai frumoasă mânăstire cum n-o mai fi alta. Pe sub poale de pădure, pe văi cată şi adună nouă meşteri mari: Dan, Iaşu, Sasu, Micu, Rodovan, Faur, Maş, Albu şi Calu; cu toţi se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său, dulgherul Dan, cum să fie bine, să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiş, veni Vodă cu oştenii săi să se-nchine. De pe coperiş, meşterii îi zic:
- Ce zici, Doamne?
- Bun lucru mi-aţi făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceţi alta mai frumoasă aţi putea?
- Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne.
Supărat, Vodă stă şi se gândi, apoi porunci oştenilor să surpe scările şi schelele.
- Ce facem, ce facem? Se-ntrebau meşterii.
- Las că vă scap eu şi de asta, le zice Dan.
Din şiţa rămasă le face la toţi haripi, le leagă de mâini, se închină şi zboară care-ncotro. Manole sări primul dinjos de mânăstire, apoi ceilalţi şi unde cădeau din lacrimile lor se formau izvoare cristaline. Pe unde căzură se făcură văi cu aşezări omeneşti. La noi Valea lui Dan, Dăneşti şi Valea Danului. Toţi dănenii mândri de dulgherul Dan dădură pruncilor la naştere numele de Dan, Dănilă, Dăniloiu, nume care se păstrează până azi. Mai apoi pe ambele maluri ale văii se aşezară Stângă cu cei trei copii, Matei, Niţă şi Dina, ca fiind dregători ai Domnului, alături de Rada, care avea doi copii, pe Dumitru şi Niţă. Alături de Stângeşti se aşezară Preda Ceauşu cu cei doi copii, Preda şi Florea, alături de Piţigoi, om cu şase copii, Barbu, Tache, Tănase, Matei, Sandu şi Niţă. De peste deal din Haref a venit şi Iordache Protopopescu, ca fiind împroprietărit de Mitropolit. Valea Danului a fost moşia Mânăstirii, mai apoi a venit şi Raicu Mihale, Stoica Neamţu, Boroban cu trei copii: Prodan, Anghel şi Oprea, unii veniţi de la câmp, Câmpenii, Vasile, Nistor, Andrei şi alţii. Pe alt deal, Ciurea cu fiul său Mihai, însprea răsărit clăcaşi de pe moşia mânăstirii în balta satului, alături de Rada. Aceştia toţi au dat numele cătunelor satului nostru: Răreşti, Borobăneşti, Ciureşti etc. Pentru acest fapt, tata-mare al tatălui meu ne-a dat denumirea de Daniel şi Dan. Legenda auzită de la tata-mare, Andrei Gherasimescu, în septembrie 1967.

Publicat în Discovery

Flacăra Centenarului, aprinsă simbolic în județul Argeș, pe 24 ianuarie a.c., la Muzeul Golești și depusă prima dată pe biroul Regelui Carol I, aflat la muzeu, va poposi și la Curtea de Argeș, pe data de 8 Martie.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, în Orașul Basabilor va avea loc o serie de manifestări dedicate Reginei Maria a României, cea supranumită ”Regina Soldat” datorită implicării sale active în ajutorarea răniţilor în Primul Război Mondial, devotată poporului său, care și-a pus pe deplin amprenta în crearea României Moderne.
Evenimentul, organizat în cadrul Centenarului Marii Uniri, va debuta la ora 15.00, la Mănăstirea Curtea de Argeș.

Programul manifestărilor este următorul:

Ora 14.00: Lansare de carte ”Regina Maria” – la Muzeul Municipal Curtea de Argeș
Ora 15.00: Depunerea Flăcării Centenarului la Mormântul Reginei Maria a României
Ora 15.10: Te Deum - oficiat de ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului
Ora 15.50: Aprinderea lumânărilor la mormintele regale
Ora 16.00: Evocarea personalității Reginei Maria a României și a eroilor din Curtea de Argeș căzuți în primul Război Mondial și acordarea diplomelor centenare
Ora 18.00: Spectacol extraordinar ”Regina Maria a României - Regina Soldat - Regina Modernă” - la Casa de Cultură și Arte ”George Topârceanu”.

Publicat în ACTUALITATE

Peste 3.000 de credincioşi au venit la Mănăstirea Curtea de Argeş la slujba de Bobotează. Evenimentul a fost cu atât mai special cu cât slujba a fost oficiată de însuşi ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Numărul mare de credincioşi, veniţi inclusiv din alte judeţe precum Vâlcea şi Dâmboviţa, a fost favorizat şi de temperaturile de primăvară de la Curtea de Argeş, ce au atins chiar şi 11 grade, o vreme neobişnuit de caldă pentru acest început de ianuarie.

26195988 1546461745474976 6925024155152347261 n

26219656 1546461875474963 7311516492176171127 n

26168718 1546461922141625 6575211027897171114 n

Publicat în Actualitate

Peste 10.000 de oameni sunt în jurul Mănăstirii Curtea de Argeș, acolo unde are loc slujba de înmormântare a Regelui Mihai. În mănăstire au avut acces doar membrii Familiei Regale. Principele Nicolae a ajuns la mănăstire încă de la ora 16.

Publicat în Actualitate

# Arhiepiscopul promite: „Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost”

După scandalul iscat pe marginea montării de termopane la cel mai valoros monument istoric al județului, Mânăstirea Curtea de Argeș, scandal apărut după ce Jurnal de Argeș a atras atenția că blindarea ctitoriei lui Neagoe Basarab cu tâmplărie PVC taie orice șansă ca lăcașul să mai intre pe listei patrimoniului UNESCO, pentru care a fost propusă și care va fi definitivată la finalul acestui an, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a renunțat la cele mai recente upgrade-uri: ușile de temopan de la intrarea în mânăstire.

În al doisprezecelea ceas, cu puțin timp înainte de decizia ce va fi luată în privința actualizării listei  obiectivelor românești din Patrimoniul UNESCO, estimată pentru luna decembrie a acestui an, cele două uși mari de termopan care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în sfântul lăcaș, au fost desființate. Au mai rămas atașați pe zidul de la intrare doar suporții tâmplăriei montate fără niciun fel de proiect și fără nicio autorizație de la Ministerul Culturii.

„Or să dispară și ele, totul!

Arhiepiscopia a păstrat însă ferestrele de termopan care le dubleză pe cele originale, prinse recent într-un proiect de restaurare a vitraliilor, de data aceasta, o treabă autorizată.
„Or să dispară și ele, totul! Numai că acum aducem o echipă de specialiști pentru că începem, prin proiect, restaurarea vitraliilor ca să nu mai intre apa. Ce se întâmplă acolo?!  Vitraliile sunt de  aproape 100 de ani. Au apărut niște spații între sticlă și metal și intră apa. Se înțelege că trebuie restaurare. În sfârșit avem o listă trimisă oficial cu cei care fac restaurare de vitralii, nu cu cârpaci”, explică, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Pentru simplul motiv că ferestrele de termopan sunt totuși montate la interior și nu la erxterior, de unde vin intemperiile, ele nu protejeză în niciun fel vitraliile, iar justificarea lor acolo e încă îndoielnică. Singurul argument cât de cât plauzibil este legat de faptul că, anunțându-se lucrări la exterior, ar fi nevoie de o protecție a interiorului. Cert este că ÎPS Calinic dă asigurări că și ferestrele de termopan vor avea aceeași soartă cu ușile și că vor dispărea cât de curând.
„Nu rămâne nimic. Doar că mai stăm un pic până se restaurează și se rezolvă totul. Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost. Pentru că nu s-a modificat nimic, s-a luat  doar o marjă de protecție, pentru curent și praf”, a mai explicat ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

„Scoaterea termopanelor nu rezolvă  problema cu lista UNESCO”

În opinia mai-marelui Arhiepiscopiei Argeș, (așa cum a mai spus-o și la izbucnirea scandalului) demontarea ușilor de termopan, ca și prezența, încă, a ferestrelor din același material nu va influența decizia UNESCO, pentru că, spune Sfinția Sa, ce va atârna cel mai greu ar fi intervențiile făcute la arhitectura originală, schimbată total la restaurările din secolul XIX.
ÎPS Calinic a făcut o comparație a Mânăstirii Curtea de Argeș cu Mânăstirea Horezu, aflată de 24 de ani pe Lista Patrimoniului Mondial.
„Cei de la UNESCO au văzut imagini dinainte de restaurarea Mânăstirii Curtea de Argeș. Au văzut și ceea ce s-a adăugat. Scoaterea termopanelor nu rezolvă problema cu lista UNESCO. Ei urmăresc păstrarea în timp a elementelor originale în ceea ce privește structura în sine, de arhitectură și inginerie. Mânăstirea Curtea de Argeș este la exterior monument apt de UNESCO, dar în ceea ce privește partea cealaltă, a artei plastice, pictura originală lipsește cu desăvârșire. Nu că are cineva, Doamne-ferește, ceva cu catedrala de la Curtea de Argeș. E lucru foare bine cântărit acolo. Mânăstirea Horezu, care e trecută la UNESCO, are toată pictura originală. Biserica aceea, spre deosebire de a noastră, n-a fost în niciun fel restaurată. Se păstrează și acum fără nicio intervenție”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

Despre  „Scandalul termopanelor”

În luna septembrie a acestui an, Jurnal de Argeș atrăgea atenția că, încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeș (construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875) de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, a fost propusă, împreună cu alte câteva sit-uri din România, pentru a intra în lista UNESCO, unde țara noastră are câteva obiective, și că la finele acestui an se va încheia și evaluarea noilor  propuneri  de obiective care vor ajunge în patrimoniul mondial al umanității. Nimeni nu îndrăznea atunci să vorbească la modul obiectiv despre șansele ca acest monument să prindă un loc pe lista UNESCO. Jurnal de Argeș semnala că dincolo de modificările la care face referire acum IPS Calinic, în cei 26 de ani de la momentul propunerii monumentului pentru lista UNESCO și până anul acesta, când are loc evaluarea finală, monumentul istoric s-a pricopsit și cu termopane. O chestiune „extrem de minoră” din punctul de vedere al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, însă o intervenție care s-a făcut fără niciun fel de autorizație de la Ministerul Culturii și fără niciun proiect.
Justificarea pe care o dădea atunci Arhiepiscopia a avut două nunațe: mai întâi, au fost invocați curenții de aer care creau un disconfort  pentru enoriaşi și pentru preoţi, iar ulterior şi faptul că era nevoie de stoparea prafului rezultat în timpul lucrărilor de restaurare a pieței din fața catedralei, argumentul principal care ar fi stat, de fapt,  la baza acestei decizii ad-hoc de montarea a termopanelor. Conducerea Direcției  Județene pentru Cultură recunoștea, în urmă cu două luni, că montarea termopanelor la  Mânăstirea Curtea de Argeș „ poate fi încadrată la o contravenție, conform legii 420 - Lucrare, intervenție neautorizată de Ministerul Culturii... Dacă vreți, este contravenție, dar s-a prescris, fiindcă are termen de trei ani”.
Una peste alta opinia Arhiepiscopiei, identică celei a  Direcţiei Judeţene de Cultură, a fost că, dacă Mănăstirea va rata intrarea în lista UNESCO, nu termopanele vor fi cauza, ci intervențiile majore aduse monumentului în urmă cu mai bine de două secole.
Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, explica, atunci, pentru Jurnal de Argeș, că lista tentativă a UNESCO se află în revizuire și că  mai multe instituții își aduc aportul  la această revizuire, inclusiv specialiști și experți din mai multe domenii.
Pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial, un sit trebuie să fie de o valoare universală excepțională. Pentru asta, trebuie să îndeplinească o serie de condiții de integritate și autenticitate și trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea. „Integritatea este o măsură a întregimii și rămânerii intacte a patrimoniului cultural și natural și a atributelor sale”, se arată în condițiile de integritate și autenticitate care se cer pentru introducerea unui obiectiv în patrimoniul umanității. Examinarea condițiilor de integritate necesită, printre altele, evaluarea măsurii în care proprietatea suferă de „efectele adverse ale dezvoltării și/sau neglijării”. Rămâne de văzut ce va spune  UNESCO la această evaluare.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Scandalul „Termopanele lui Calinic”, tradus de directorul de la Cultură
Exceptând ușa tabloidă de la intrarea în Mânăstirea Curtea de Argeș, cel mai recent artificiu kitchos adus lăcașului de cult, termopanele asupra cărora Jurnal de Argeș a atras atenția în contextul în care monumentul aspiră să intre pe Lista Patrimoniului Universal - UNESCO  și care au declanșat avalanșa de reacții  în presă și în rândul opiniei publice, au mai bine de 10 ani de... provizorat.

Publicat în Dezvaluiri

Ați văzut termopane la Voroneț? Sau uși kitchoase și groase ca ceafa de neam prost, la intrarea în mănăstire? Nu cred, că altfel nu mai era inclusă în patrimoniul universal, ci în patrimoniul clerical - caricatural al BOR. Mai lipseau doar carpete cu Răpirea din Serai, deasupra mormintelor regilor României, pentru ca batjocura tabloidă să fie deplină în Mănăstirea Meșterului Manole. Că atât îi duce mintea pe sfinții iubitori de arginți de la Argeș - Calinic și Caliopie - să construiască fără autorizație.

Publicat în Opinii

# Cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO, pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș s-a blindat cu termopane # „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declară ÎPS Calinic, deși sunt voci care susțin că dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal

Publicat în Dezvaluiri

Cum în această vară s-au împlinit 500 de ani de la sfinţirea bisericii Mânăstirii Curtea de Argeş, aniversarea a fost marcată şi de Banca Naţională a României. Aceasta a lansat deja în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat) şi o monedă din tombac cuprat dedicate trecerii celor cinci veacuri de la sfinţire.

Publicat în Cultura