Joi, 14 Iunie 2018 11:30

Caleidoscop

Scris de Marius Ionel
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Înlocuirea lui Mihai Viteazul cu Simion Movilă a fost anunţată de la Piteşti

Un episod demn de a fi menţionat, de la cumpăna secolelor al XVI-lea-al XVII-lea, este legat de evenimentele ce se desfăşoară în jurul personalităţii lui Mihai Viteazul, care cuprind şi Piteştii. Astfel, cu ocazia luptelor dintre oastea domnitorului român şi poloni, în noiembrie 1601, într-un document redactat în limba germană, se preciza că Ioan Potocki, starostele Cameniţei şi general al Podoliei, a trimis o scrisoare, din Piteşti, în care anunţa înlocuirea lui Mihai Viteazul cu Simion Movilă.

Melcii şi salata de gălbenele, delicatesele oferite oaspeţilor

La 1 mai 1794, a trecut prin Piteşti, în drum spre Constantinopol, noul ambasador al Angliei la Poartă, Sir Robert Liston, însoţit între alţii şi de botanistul şi medicul John Sibthorp. Cel din urmă a notat în jurnalul său: „Am călătorit spre Piteşti peste un câmp acoperit cu pâlcuri de pădure deasă şi fâşii de teren cultivat. Am fost primiţi de autorităţile judeţului, care ne-au tratat cu o cină rece aleasă. Printre felurile de mâncare am avut melci şi o salată din frunze de gălbenele”.

Bazarul de la Piteşti

Englezul John B.S. Morritt of Rokeby, viitorul prieten intim al lui sir Walter Scott, însoţindu-l pe Robert Stockdale, magistrul său, într-o călătorie de studiu în Orient, a poposit între 8-9 iulie 1794 la Piteşti. El remarca, la vremea respectivă, numărul mare de prăvălii din oraş şi faptul că ispravnicul oraşului, care le-a eliberat o scrisoare de recomandare către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Moruzzi, ”vorbea franţuzeşte şi era foarte politicos”.  De asemenea, în anul 1799, teologul sas din Transilvania Friedrich Murhard a consemnat  în notele sale de călătorie în Ţara Românească faptul că bazarul de la Piteşti este un târg permanent unde se adună toate mărfurile şi se strâng toţi vânzătorii şi ucenicii negustorilor.

Piteştenii, nemulţumiţi de ispravnici

După Curtea de Argeş, în oraşul Piteşti a fost sediul conducerii judeţului Argeş. În timpul regimului fanariot, Piteştiul a devenit reşedinţa celor doi ispravnici ai Cancelariei. Ca urmare, aici au staţionat, strategic, diferite structuri militare autohtone. Documentele medievale menţionează diverse nemulţumiri şi frământări ale populaţiei orăşeneşti, cauzate prioritar de abuzurile funcţionarilor, mărirea dărilor şi nerespectarea preţului mărfurilor.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)

Citit 14 ori

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.