Biblioteca Judeteana Arges (1105)

Proiectul CODE KIDS - „Copiii fac coding în bibliotecile publice” - este una dintre poveștile de secol 21, care cuplează mentalul românesc la conceptul de comunitate activă, realizată prin dezvoltarea competențelor digitale.

Desfășurat la nivel național, de-a lungul lui 2017, CODE KIDS a creat, cât ai bate din palme, 30 de cluburi de coding, în 30 de biblioteci publice din 6 județe - Argeș, Vâlcea, Gorj, Timiș, Bihor, Sălaj. 380 de copii din mediile rural și urban, cu vârste între 10 și 14 ani, au fost încurajați să se gândească serios la o carieră în tehnologie. Cursurile s-au defășurat la centrul de formare al bibliotecilor județene implicate, în lunile martie și aprilie 2017. Ulterior, adică până în luna noiembrie 2017, explorarea teritoriului nou a continuat la nivel de grupe locale, care au avut de rezolvat sarcini de coding săptămânale, coordonați de traineri ETIC, sub mentorat IT. De menționat că proiectul CODE KIDS este implementat de Fundația PROGRESS din Bistrița, în parteneriat cu Asociația ETIC din Cluj și cu sprijinul financiar al Fundației Româno-Americane.
În Argeș, sunt personaje, în povestea CODE KIDS, bibliotecile publice din Topoloveni, Bradu, Merișani, Beleți-Negrești și Vlădești, în total - 60 de curioși și de cutezători. Pentru cei mai mulți, să învețe programarea, să învețe să socializeze în acest context, să încerce lucruri noi și să-și depășească limitele a însemnat un salt uriaș, la care nici în vis nu sperau. Dintre ei, s-au desprins deja, după patru luni de curs, talentații și motivații, capabili să-și creeze propriile conținuturi de produs pe calculator.

Proiectul figurează pe harta bibliotecilor lumii

Ca realizări de grup, merită atenție lansarea unei drone și dirijarea ei, cu pricepere și cu mult entuziasm. Euforia a inspirat și un film de scurtmetraj despre cluburile din Argeș. Notabile sunt și configurarea unei hărți a tuturor cluburilor, hartă permanent adusă la zi, participarea la cel mai mare festival de internet și tehnonologie - Interactive Central and Eastern Europe festival ICEE-Fest - de asemenea, la Săptămâna Europe Code, prilej de inițiere în coding a colegilor de la Aninoasa, Leordeni și Mălureni.
Proiectul CODE KIDS figurează pe harta bibliotecilor lumii, harta Federației Internaționale a Asociațiilor de Biblioteci, semn de recunoaștere a capacităților bibliotecilor publice de a răspunde nevoilor de dezvoltare locală.

Omagierea poetului național - glasul liric de primă bătaie de inimă a limbii române - se desfășoară, în spațiul primitor al Bibliotecii Județene Argeș, încă de săptămâna aceasta.

În holul central al instituției, vor fi expuse, în vitrine, cărți, dicționare, reviste, albume, enciclopedii, în timp ce, în holul de la etajul al II-lea, va exista, pe simeze, o altă expoziție, dedicată împlinirii a 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Aceasta va cuprinde imagini și articole din revistele „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Sămănătorul”, fiecare surprinzând aspecte mai puțin cunoscute publicului larg, relevante însă din perspectiva felului în care Eminescu a fost perceput în perioada 1873-1939. Vor fi expuse, printre altele, poezii traduse în limbile suedeză, poloneză, japoneză și arabă, de asemenea, portretul lui Eminescu, la vârsta de 27 de ani, realizat în creion, reprodus pe coperta revistei „Vatra”. Gândită sub genericul „Unde ne sunt visătorii?”, expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii.
Vineri, 12 ianuarie, la ora 12.00, în Secția „Colecții Speciale”, se va desfășura masa rotundă, cu tema „Prietenul meu, Eminescu”. Sunt invitați toți cei ce simt și creează în siajul vibrației eminesciene. Fiecare participant va mărturisi, cu mâna pe carte, cum i-a amprentat spiritul poetului traiectul cultural și va citi un fragment din opera Luceafărului. Masa rotundă este organizată în parteneriat cu Fundația „Liviu Rebreanu” și cu Cenaclul „Armonii Argeșene”.

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș  este, la ora aceasta, unul dintre reperele de forță și de prestigiu ale comunității. De forță - pentru că focalizează, în mod real, energiile creative ale celor care-i trec pragul, cu dorința și cu voința de a face o schimbare - la nivel de mentalitate, de atitudine și de viziune - pe harta culturală a țării. De prestigiu - pentru că demersurile, eforturile, proiectele de până acum îi sunt recunoscute, salutate, au atins mintea și inima tuturor celor care mai cred în schimbare.
Iată ce gândește despre Bibliotecă, în relație cu Anul Centenarului Marii Uniri,  managerul acesteia, dr. OCTAVIAN MIHAIL SACHELARIE.

Biblioteca Judeţeană, relevant centru informaţional, educaţional şi cultural, s-a remarcat în ultimii ani printr-o densă serie de proiecte culturale, care au fost puse la dispoziţia comunităţii argeşene şi naţionale.
În anul 2018, an special pentru istoria noastră şi pentru identitatea naţională, Biblioteca îşi propune să pună în valoare atât patrimoniul pe care îl deţine (documente de bibliotecă de mare valoare - carte veche românească şi străină, cărţi cu autograf), cât şi valori argeşene care au contribuit la procesul Unirii şi, ulterior, la dezvoltarea României sub toate aspectele.
Partea de tradiţie culturală va fi completată cu proiecte culturale diverse, care vor pune în valoare Argeşul contemporan, racordarea sa la cultura contemporană, la valorile europene. Intenţionăm să aducem sub aceeaşi cupolă, în forma unui „Festival de C’Arte“, artele contemporane, personalităţi ale culturii argeşene şi naţionale.
Toate evenimentele şi proiectele culturale desfăşurate în anul 2018 se vor subsuma proiectului „Respect pentru Valorile Naţionale“, derulat de Consiliul Judeţean Argeş, Academia Română şi DACIN SARA, proiect având ca scop redescoperirea şi readucerea în atenţia publică a valorilor naţionale, din domenii diverse - ştiinţă, istorie, literatură, cinematografie, teatru, muzică.

Centrul Europe Direct, din cadrul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, a organizat, în data de 5 decembrie, sub egida Zilei Internaționale a Voluntariatului, un eveniment despre importanța acțiunilor de voluntariat din viața tinerilor.

În cadrul evenimentului, s-a pus accent pe oportunitățile de voluntariat existente prin intermediul unor programe europene și proiecte desfășurate de organizații nonprofit. Au fost prezentate acțiunile derulate prin Corpul European de Solidaritate, EU Aid Volunteer și Erasmus+, dar și programele de voluntariat ale Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității din Pitești, activitatea Organizației Cercetașii României, prin Centrul Local Dacia Felix Mioveni, și proiectele derulate în cadrul Clubului Interact Pitești.
9 europedirect02Discuțiile interactive despre experiențele de voluntariat ale participanților au reliefat contribuția majoră a voluntarilor la dezvoltarea societății. Acest eveniment a fost un prilej pentru a mulțumi acestora și tuturor persoanelor care au ales să contribuie prin acțiunile lor la îmbunătățirea comunității în care trăiesc.
La evenimentul, realizat în colaborare cu Asociația Inițiative și Proiecte pentru Tineret Imago Mundi, au luat parte elevi de la Colegiul Național „Zinca Golescu” Pitești, Liceul Teoretic „Ion Barbu” Pitești, Colegiul Național „Ion C. Brătianu” Pitești, Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești, Colegiul Național „Dinicu Golescu” Câmpulung, Colegiul Economic „Maria Teiuleanu” Pitești, Liceul Tehnologic Dacia Pitești, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni, dar și studenți de la Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității din Pitești, toți interesați de diferite programe și proiecte de voluntariat.    

„Lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom renunţa” (Fernando Savater).
În acest sens, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş vă invită să descoperim împreună „forma fericirii”, prin intermediul unui fond generos de carte, din care am selectat pentru dumneavoastră câteva noutăţi editoriale şi nu numai.

Din domeniul psihologiei, am selectat următoarele titluri: Erich Fromm, „Arta de a iubi” (Bucureşti, Editura Trei, 2016); Eckhart Tolle, „Un pământ nou” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2012); Richard Cater, „Teste de inteligenţă” (Bucureşti, Editura Litera, 2017); Ronald T. Potter- Efron, Patricia S. Potter-Efron, „Terapia de 30 de minute pentru managementul furiei” (Bucureşti, Editura All, 2015); Richard E. Nisbett, „Mindware” (Bucureşti, Editura Litera, 2016);  Emma Jenner, „Pareting cu calm” (Bucureşti, Editura Niculescu, 2017); Florence Le Bras, „Părinţi în pragul crizei de nervi. Cum gestionăm conflictele zilnice dintre noi şi copii” (Bucureşti, Editura Niculescu, 2016).
Pentru cititorii pasionaţi de istorie, recomandăm următoarele titluri: Petre Popa, „Discurs istoriografic universal” (Piteşti, Editura Paralela 45, 2016); Doru Viorel Ursu, „Poker cu măşti” (Bucureşti, Editura Creative Publishing, 2015); Adrian Cioroianu, „Cea mai frumoasă poveste: câteva adevăruri simple despre Istoria românilor” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2013); Adrian Cioroianu, „Nu putem evada din istoria noastră” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2016); Adam Burakowski, „Dictatura lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989)” (Iaşi, Editura Polirom, 2016).
Dacă sunteţi preocupaţi de viaţa spirituală şi doriţi să aprofundaţi mai multe teme cu caracter religios, vă propunem următoarele titluri: Stancu Ioan, „Israel şi neamurile” (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2015); Cristian Bădiliţă, „Călugărul şi moartea” (Bucureşti, Editura Vremea, 2014); Martha Whitmore Hickman, „Vindecare după pierderea unei persoane dragi” (Braşov, Editura Adevăr Divin, 2013); Spiridon Cristocea, „Trei pomelnice ale mănăstirii Hurezi” (Piteşti, Editura Ordessos, 2014);  „Din învăţăturile părintelui Arsenie Boca: despre învierea morţilor” (Bacău, Editura Babel, 2014); Cristian Bădiliţă, „Trei romane mistice ale antichităţii” (Bucureşti, Editura Vremea, 2015); „Tetraevanghelul ilustrat cu 346 de miniaturi” (Mănăstirea Suceviţa, 2016).
Din domeniul tehnicii şi electrotehnicii, vă prezentăm următoarele titluri: Cristian Burada, Cosmin Miriţoiu, „Studiul structurilor static nedeterminate. Metode analitice numerice şi experimentale” (Craiova, Scrisul Românesc Fundaţia-Editura, 2014); Hristache Popescu, „Contribuţii la rezolvarea unor probleme tehnico-ştiinţifice din construcţii” (Bucureşti, Editura H.P., 2015); Svetlana Aleksievici, „Dezastrul de la Cernobîl: mărturii ale supravieţuitorilor” (Bucureşti, Editura Corint Books, 2015); Elena Bostan, „Bazele electrotehnicii digitale: culegere de probleme” (Braşov, Editura Etnous, 2015); Ovidiu Podaru, „Dreptul amenajării teritoriului, al urbanismului şi al construirii” (Bucureşti, Editura Hamangiu, 2015).
Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind lucrările: Bernhard Schlink, „Femeia pe scări” (Iaşi, Editura Polirom, 2015); Thilo Wydra, „Grace” (Bucureşti, Editura Rao, 2015); Frédéric Beigbeder, „Oana & Salinger” (Bucureşti, Editura Trei, 2015); Erika Johansen, „Regina adevărată” (Bucureşti, Editura Trei, 2015).
Cu speranţa că titlurile prezentate mai sus v-au incitat interesul, vă aşteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş. Și nu uitaţi: „O bibliotecă înseamnă înţelepciune, este mai preţioasă decât toată averea şi toate lucrurile dorite nu se pot compara cu ea. De aceea, oricine pretinde că este zelos în adevăr, fericire, înţelepciune sau cunoaştere, chiar şi credinţă trebuie să devină iubitori de cărţi” (Richard de Bury).

Miercuri, 13 Decembrie 2017 22:07

Scriitorul George Baciu, la 55 de ani

Scris de

Luna trecută, scriitorul și profesorul, doctor în istorie, George Baciu, a împlinit 55 de ani. Prilej de cântărit, de măsurat, mai ales cu inima, câtă iubire, câtă credință și câtă literatură duce cu el în această lume.

De fel din Corbi, George Baciu și-a legat existența de Domnești. La Domnești a trăit ani buni, predă acolo,  acolo a înființat o fundație, a condus un liceu și o casă de cultură și a ridicat, ca din pământ, împreună cu prof. Ion Hiru, o revistă. Prima și singura, în acest moment, din zona rurală a Argeșului. „Pietrele Doamnei” a apărut în 2006. În 2017, se bucură de o audiență largă, atât în țară, cât și în străinătate. Mozaicul de rubrici, dar în special felul unic în care actualitatea își face loc în albumul vechi, de familie, al comunității de la țară, au atras și continuă să atragă intelectuali de toate vârstele și cu perspective diferite asupra realității românești.
9 baciu02Astăzi, George Baciu se laudă, și pe bună dreptate, cu 18 cărți – poezie, roman, eseu, monografie. Placheta de proză poetică „Cincizeci și cinci”, lansată la Biblioteca Județeană Argeș, la câteva zile după aniversare, este o lungă și extrem de sinceră scrisoare către cei care-l cunosc, l-au cunoscut, au fost, mai sunt, care l-ar putea strânge la piept, în ultimă instanță, o scrisoare către el însuși. George Baciu încearcă să se surprindă în varii etape ale trecerii prin viață, o viață cu multe capcane și ispite lumești. În tablourile acestea, este liric, poet năbădăios. Încearcă să se înțeleagă, însă, și dincolo de simțuri, să se gândească, să se construiască - o conștiință vie, dispusă să primească adevărul în obraz, să fie lovită cu adevărul, de adevăr. Aici, apelează la concepte, la teorii, la aforisme, enunțurile devin greoaie, pierd din intensitate, consumă prea mult aer. Cu siguranță că, instinctiv măcar, autorul realizează ce se întâmplă, pentru că simte nevoia să puncteze, la răstimpuri, cu câte o bornă lirică, salvatoare - „singurătățile se sparg de tălpile nopții, sângerând ca o lehuză...”; „mi-am dat seama că te iubesc, simțindu-l pe Dumnezeu cum se joacă cu coastele mele, de parcă ar lua lumea de la capăt...”; „satul începe să se ofilească asemenea bunicului care, în fiecare dimineață, caută drumul spre cimitir...”; „am fost martorul nașterii mele, era noiembrie despicat pe buze, degetele vremii mă țineau mângâindu-mi lutul alb...” Și exemplele pot continua.
La 55 de ani, George Baciu a reușit să fie mai aproape de el însuși cu un volum de lirică introspectivă. Felicitări și la cât mai mult, mai înalt, mai adânc!

Expoziția, sub acest generic, de pe simezele Bibliotecii Județene Argeș, reunește 18 acuarele ale Tatianei Iulia Ciurea, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, acuarele realizate dintr-o suflare, în două săptămâni.

9 ciurea02Tatiana Ciurea cultivă un lirism reținut. Fie că ne cufundă de-a dreptul în peisaj, fie că ne străbate cu siluete de arbori și de flori, lasă întotdeauna impresia că poveștile ei nu sunt din lumea de-aici, iar tehnica acuarelei sporește această impresie. Zona crepusculară - un crepuscul al ființei interioare, în primul rând, în care ceea ce este apare dublat de energii delicate – rămâne de interes pentru pictoriță. Chiar și în contextele florale, când delirul de petale și de culori irumpe, se revarsă, spectrul unui „altceva” reușește să se insinueze și să ia în stăpânire compoziția. De altfel, tocmai relația aceasta de putere, transferul de sceptru între ochiul conștient al artistei și infiltrațiile altei priviri, ca dintr-o realitate paralelă, dau forță lucrărilor.
Tatiana Ciurea este o artistă remarcabilă, care invită cu grație la meditație - de la cap către inimă și mai departe, spre adevărul fiecăruia dintre noi. Expoziția cu vânzare, de pe simezele Bibliotecii Județene Argeș, este de văzut până la sfârșitul anului.

După cum v-aţi obişnuit deja, Secţia „Ştiinţă şi Tehnică”, din cadrul Bibliotecii Judeţenene „Dinicu Golescu” Argeş, vine în întâmpinarea dumneavoastră, a cititorilor, cu mai multe expoziţii de carte, sub genericul „Să ne cunoaştem personalităţile argeşene”.
În această lună, vă prezentăm expoziţia „Personalitatea lunii decembrie”, expoziţie realizată în memoria lui Petre Ţuţea, filosof, eseist, jurist, economist, politician şi publicist român.
Petre Ţuţea (n. - 6 oct. 1902, Boteni-Muscel, jud. Argeş - d. - 3 dec. 1991, București) se naşte în familie de preoți, studiază la Liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung-Muscel, urmează Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, „Magna cum laude” (1929).
Colaborează la diverse publicaţii, în special la „Cuvântul”, condus de Nae Ionescu, unde publică articole de economie politică, înscriindu-se în pleiada de nume mari care semnează aici, nume precum Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu şi alţi intelectuali, ce făceau parte din generaţia anilor 1930.
Pentru toţi cei ce doresc să aprofundeze lucrările expuse, legate de personalitatea lui Petre Ţuţea, îi informăm că expoziţia este accesibilă pe tot parcursul lunii decembrie, iar cărțile se pot împrumuta la domiciliu.
„Petre Ţuţea, Socratele României, cum îi ziceau cei mai mulţi, era doctor în filosofie şi ştiinţe economice. Dintre toţi cei care au făcut expuneri, Petre Ţuţea era cel mai ascultat, am putea spune chiar savurat, de către întreaga sală. Luările lui de cuvânt erau adevărate prelegeri de filozofie, de cultură generală şi delectare spirituală. Pe lângă talentul oratoric, Ţuţea îşi presăra expunerea cu anumite vorbe de duh şi snoave, care descreţeau fruntea şi deschideau inimile tuturor” (Ion Antohe).

 

Iarna, în istoria românească, a însemnat și aspecte pozitive la vremuri de grea încercare. Primele decupaje cotidiene, în care iarna se învecinează cu buna dispoziţie, le vedem timid surprinse în gravuri din secolul al XIX-lea, cum ar fi plimbările cu sania. Dar secolul XX aduce obiceiuri cotidiene noi, cum ar fi apariţia patinelor şi a schiurilor, pentru început în lumea bună. După primul război mondial, sporturile de iarnă sparg barierele sociale, atunci se desfăşoară cele mai numeroase concursuri și tot mai multe staţiuni montane îşi orientează investiţiile şi către acest profil de consumator. Valea Prahovei a fost, desigur, prima regiune unde sportul de iarnă a început să prevaleze asupra promenadelor, băilor şi plimbărilor în căutarea tihnei, odată cu schimbarea anotimpului. Tinerii adolescenţi ai anilor ’20 sunt aceia care introduc în cotidianul românesc schiul şi patinajul ca sport de masă sau de performanţă.
Cu toate acestea, sporturile de iarnă au rămas, pentru interbelic, un apanaj al claselor medii, cu statut social mai consistent. Turismul, legat de câteva sporturi, se afla la început, dar era foarte gustat în grupuri restrânse de prieteni, rude sau, mai rar, expediţii aventuroase. Schiurile şi patinele erau importate cu precădere din Germania sau Austria, iar preţurile echipamentelor nu erau la îndemâna oricui. Pentru a evidenția cele mai însemnate fotografii despre sporturile de iarnă, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a organizat expoziția „Minte sănătoasă în corp sănătos - Sporturi de iarnă în perioada interbelică”, în intervalul 1-31 decembrie. Documentele se regăsesc în revistele „Realitatea ilustrată” și „Oglinda lumii”.
Sportul de iarnă, practicat chiar şi ca relaxare, a reprezentat o deschidere în raport cu tot ce însemna până atunci iarna ca neajuns. El hrăneşte și astăzi un tip de socializare specială cu natura şi mai ales între aceia care se întâlnesc în astfel de circumstanţe.

Lansare de carte aranjată în pripă, ca o căsătorie civilă după îndrăgostirea oarbă. De fapt, cam așa stau lucrurile cu Ion Toma Ionescu, cel retrezit la viața literară prin 1995. După povestea fără noroc, după trauma din 1971, când a fost judecat public, alături de câțiva camarazi de cenaclu, pentru literatura lui liberă, pe care partidul n-o tolera, Ion Toma Ionescu s-a închis în propria colivie și-a înghițit cheița. Ani la rând, a umblat pe stradă privind în urmă, să vadă dacă nu-i măsoară cineva, prea atent, umbra. A mai fost el însuși acasă, numai acasă, cu sufletul rănit și cu mintea înfricoșată.

9 toma01Colivia a pocnit singură, atunci când pasărea a crescut. Atât de mult, că n-au mai încăput-o zăbrelele. Desigur, se schimbase și regimul. Despre ce-a trăit, despre oprobriul suferit, Ion Toma Ionescu a scris în „Dosarul Albaștrii”, carte publicată în două ediții, care se va rotunji în curând, pentru că autorul a mai descoperit câte ceva în dosarul de urmărit, de la CNSAS.
Ion Toma Ionescu este unul dintre acei scriitori cu pana afundată în tâlcuri grațioase. Poezia, proza scurtă, romanele lui sunt volute lirice, au un vibrato pe care nu cred că și-l dorește atât de evident. „Tabletele în alb și negru”, lansate în urmă cu două săptămâni, la Biblioteca Județeană Argeș, îl recomandă ca publicist cu arătătorul îndreptat ferm și elegant către situații, fapte, personaje - de pe-aici, dar și din București, unde stă, în ultima vreme, mai mult și unde observă multe - situații, fapte și personaje despre care simte că are ceva de spus. Și o spune jucându-se ca motanul cu ghemul. Schițelor de portret și de eveniment li se adaugă note de lectură, cronici, recenzii, toate preluate de pe blogul personal. Iată și câteva repere stârnitoare: „Priveliștile scribului. Aurel Sibiceanu”, „Paznicul ploii. Adrian Alui Gheorghe”, „Un altfel de profet. Adrian Suciu”, „În căutarea oii fantastice. Haruki Murakami”, „Vernisaj la Mogoșoaia. Ion Pantilie”, „Mașa. Emil Brumaru”, „Pictură, metal, pictură. Lucian Cioată”, „Piteștiul - oraș cultural?”

Pagina 7 din 79