Biblioteca Judeteana Arges (1105)

Luni, 28 ianuarie a.c., Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” a organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român un eveniment editorial de excepţie, şi anume lansarea volumului "Apocalipsa lui Ioan", tradus şi comentat de Cristian Bădiliţă.
Volumul „Apocalipsa lui Ioan” este o traducere destinată atât preoţilor, studenţilor teologi, credincioşilor de toate confesiunile, dar şi celor interesaţi pur şi simplu şi, aşa cum spunea şi traducătorul acestui volum din limba greacă veche, Cristian Bădiliţă, „apocalipsa se traduce prin revelaţie, viziune, iar la origini termenul nu este legat de catastrofă... nu este o carte a deznădejdii sau a calamităţilor, ci este o carte a speranţei în mijlocul disperării, speranţa fiind o virtute a creştinilor”. „Apocalipsa” face parte dintr-un proiect mai vast, de şapte volume, dedicat Noului Testament, pe care l-a conceput Cristian Bădiliţă, specialist în creştinismul timpuriu, care a fost publicat la Editura Adevărul Holding.

Mihai Sachelarie: „Este o carte de înțelegere și înțelepciune ”

Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” şi gazda acestui eveniment de excepţie, a declarat că „Apocalipsa lui Ioan” este o „carte de înţelegere şi de înţelepciune. Este o muncă foarte grea pe care Cristian Bădiliţă a făcut-o, o traducere inedită, totul trecând prin filtrul sufletului şi competenţei sale, este o lucrare interesantă, pentru că pune faţă în faţă textul original, cel în greacă, cu traducerea, dar are şi o serie de comentarii, este o lucrare laborioasă şi porneşte de la faptul că apocalipsa nu înseamnă nimic negativ, este de fapt o speranţă pe care domnia sa o pune în valoare, într-o lume care are foarte multe semne de sfârşit al unei stări, care înseamnă o lume efemeră în raport cu împărăţia cerului...". „Este un moment unic şi de mare importanţă, această carte face parte dintr-un proiect mai mare, finanţat de Institutul Cultural Român, iar ca teolog remarc că această lucrare este un instrument de lucru şi o provocare pentru teologi! -  a menţionat Nicolae Brânzea, Secretarul General al Institutului Cultural Român şi Preşedintele Senatului Universităţii din Piteşti La eveniment, alături de autor, au participat preotul Radu Tascovici, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Filoteria”, Mihaela Stănciulescu, reprezentanta instituţiei Avocatul Poporului, şefii instituţiilor de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Argeş, teologi etc.  Miruna Matei

 

În cadrul proiectului Istoria românilor în context european, Biblioteca Judeţeană Argeş a organizat o expoziţie tematică dedicată Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. Anul acesta au fost făcute cunoscute acţiunile premergătoare realizării Unirii, un loc aparte în cadrul acestei expoziţii avându-l documentele ce fac referire la Războiul Crimeei (1853 - 1856), prevederile Convenţiei de la Balta Liman (1849 - 1856), Congresul şi Tratatul de Pace de la Paris (1856); Adunările ad-hoc (1857), dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859), diplomaţia românească în slujba recunoaşterii internaţionale a Unirii (1859 - 1861) .

Au fost expuse imagini ale Castelului de la Ruginoasa, reşedinţă domnească între anii 1862 - 1866, ale mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi (ctitorită de Vasile Lupu între anii 1635 - 1639), în ale cărei nişe sepulcrale se află osemintele lui Dimitrie Cantemir şi ale lui Alexandru Ioan Cuza, cât şi imagini ce conţin steme, obiecte personale, monograme ale domnitorului Principatelor şi ale soţiei sale, doamna Elena Cuza. Sunt evocate personalităţile politice şi culturale care, prin activitatea lor diplomatică şi literară, au contribuit la realizarea Micii Uniri: Mihail Kogălniceanu (1817-1891), om politic de orientare liberală, avocat, istoric, publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României în 1863, a servit ca ministru al afacerilor externe sub domnia lui Carol I şi a fost numit de mai multe ori ministru de interne, în domniile lui Cuza şi Carol I. A fost ideologul Revoluţiei de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiţiei „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”.

A fost expus autograful lui Mihail Kogălniceanu

Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării şi a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, promovâdu-l cu succes pe Cuza la tron. Din fondul Colecţiilor speciale al Bibliotecii Judeţene a fost expusă lucrarea acestuia - „Cronicele României” sau „Letopiseţele Moldovei şi Valahiei”, tom. I, Imprimeria Naţională C.N. Rădulescu, Bucuresci, 1872, pe a cărei pagină de titlu/verso întâlnim autograful lui Mihail Kogălniceanu şi numărul exemplarului. Tot din acest fond, a fost expusă lucrarea marelui om politic argeşean Ion C. Brătianu (1821 - 1891), „Mémoire sur la situation de la Moldo - Valachie depuis le traité de Paris”, Chez A. Franck, Libraire - Éditeur, Paris, 1857. Deşi realizată sub forma unui pamflet, aceasta reprezintă o importantă sursă documentară, făcând cunoscute deciziile Congresului de la Paris, cuprinse în Tratatul din 30 martie 1856, care reglementau ,,chestiunea moldo - română”. Este cunoscut că acest act hotăra rămânerea Principatelor sub suzeranitatea Porţii, dar beneficiau de protecţia puterilor semnatare; se stabilea libera navigaţie pe Dunăre şi se decidea crearea unei Comisii alcătuite din membrii statelor riverane; Moldova primea judeţele Ismail, Bolgrad, Cahul; Poarta era nevoită să organizeze Adunări în Principate, urmând ca poporul, indiferent de structura socială, să-şi exprime voinţa asupra viitoarei organizări a ţării. Ion C.Brătianu evidenţiază importanţa acestui Congres în cadrul acţiunilor viitoare pentru realizarea Unirii, la finalul memoriului scriind: ,,Nu, nimic de acum înainte nu ne va mai opri avântul; am câştigat deja o mare biruinţă; Europa a recunoscut că suntem un popor de zece miliaone de oameni, menit să lupte şi să triumfe o dată cu libertatea. Posiţiunea nostră e indicată printre naţiunile ce constituie republica europeană, de noi atârnă s-o cucerim”. Textul acestui memoriu îl regăsim în cadrul expoziţiei, tradus în limba română, în lucrarea „Cuvântări în memoria lui Ion. C. Brătianu. 1821 - 1891. Rostite de Dimitrie A. Sturdza”, Institutul de Arte Grafice ,,Carol Göbl”, Bucuresci, 1903.
O personalitate marcantă a acestei perioade este poetul, prozatorul, dramaturgul şi diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890), prezent în cadrul expoziţional prin lucrarea Poesii populare ale românilor, „Tipografia Lucrătorilor Asociaţi”, Bucuresci, 1866. Remarcabil este începutul, acesta cuprinzând o donaţie a manuscrisului cărţii pe care autorul o face ,,Asilului de copii-găsiţi”, aflat sub îngrijirea doamnei Elena Cuza, cât şi scrisoarea de mulţumire în care doamna Cuza scrie: ,,această lucrare este o comoară adevărată pentru bieţii mei micuţi, şi o primesc cu recunoscinţă”. Acelaşi autor dedică cartea 1497. „Dumbrava roşie” (apărută în Tipo - Litografia Naţională, la ,, Jassy”, în anul 1872) ,,amicului meu C. Negre” (Costache Negri. 1812 - 1876, scriitor, om politic, diplomat, prieten cu Alexandru Ioan Cuza).

Facsimile din Fondul Arhivelor Statului Pitești

Din fondul Arhivelor Statului Piteşti, au fost expuse facsimile ale următoarelor documente: programul ,,Dorinţele românilor privind Unirea Principatelor române” (30 martie 1857); procesul-verbal prin care Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti a adoptat programul de unire al Principatelor (octombrie 1857), printre semnatari numărâdu-se I.C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Ştefan Golescu, C. Creţulescu, C. A. Rosetti; textul Proclamaţiei prin care domnitorul le aduce la cunoştinţă românilor recunoaşterea actului unirii de către Poartă şi puterile garante (11 decembrie 1861); firmanul sultanului Abdul - Aziz, prin care este recunoscută unirea sub Cuza (decembrie 1861).
Expoziţia  va fi deschisă publicului larg până pe data de 4 februarie şi constituie o adevărată lecţie de istorie, povestită cu ajutorul imaginilor, cărţilor, documentelor de arhivă.
Magdalena Roşoiu

Marţi, 15 ianuarie 2013, pentru a marca Ziua Culturii Naţionale şi pentru a aniversa 163 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” a organizat o serie de evenimente culturale. Programul evenimentelor a cuprins o expoziţie de ediţii bibliofile, albume şi afişe dedicate marelui nostru poet naţional, un spectacol muzical-literar susţinut de elevii Şcolii „Mihai Eminescu” din Piteşti, un recital susţinut de grupul vocal „Armonia” coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguş, precum şi un concurs de şah organizat de Asociaţia de Tineret Muntenia coordonată de Valentin Uruc.

70 de deținuți de la Colibași au ascultat prelegeri din viața lui Eminescu

În cadrul parteneriatului încheiat între Bibiloteca Judeţeană „Dinicu Golescu” şi Penitenciarul de  Maximă Siguranţă Colibaşi, în prezenţa a peste 70 de persoane private de libertate, bibliotecara Iulia Ciucă a susţinut o prelegere despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu.

Aceasta a lecturat din creaţia poetică a marelui poet, deţinuţii putând viziona imagini şi documente despre viaţa acestuia, precum şi un scurt film documentar realizat de poetul Daniel Corbu despre creaţiile lui Eminescu. Totodată, pentru a marca şi omagia naşterea lui Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist, socotit de cititorii români si de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura româna, supranumit şi „luceafarul poeziei românesti”, dar şi un promotor important al ideii naţionale, în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu”, în prezenţa unui larg auditoriu format din elevii Colegiului Naţional „Zinca Golescu”, prof. dr. George Ene a susţinut o conferinţă publică intitulată „Eminescu şi Unirea”.

Profesorul George Ene, despre ziaristul incomod Eminescu

În cadrul acestei manifestări, prof. dr. George Ene a prezentat rolul important pe care l-a avut poetul Mihai Eminescu, totodată unul dintre cei mai incomozi ziarişti ai vremii sale, în reunirea teritoriilor româneşti într-un singur stat. Eminescu, un patriot febril, care visa la proiectul României Mari a devenit ziarist în 1876 şi a profesat această meserie până la sfârşitul vieţii. În tot acest timp, prin cele aproape 2000 de articole politice a abordat şi susţinut problematica unirii, a avut atitudine dură referitoare la mişcările politice care aveau loc în România la acea vreme şi a militat împotriva corupţiei şi trădării intereselor naţionale.
„Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român reprezintă pentru români şi pentru cultura naţională un geniu sublim şi nimeni înaintea lui şi nimeni după moartea lui n-o să mai aibă acelaşi condei”, a subliniat Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu”, amfitrion al acestor evenimente dedicate naşterii marelui nostru poet şi Zilei Culturii Naţionale.
Miruna Matei

Arta este făcută de oameni pentru oameni, iar arta fotografică nu se îndepărtează de acest statut.  Fotografia este vrajă, dragoste, amintire. Este un miracol ce ne uneşte, chiar dacă distanţa e prea mare, este arta de a fura timpului o firimitură de clipă. Datorită posibilităţilor multiple de sugestie, fotografia poate deveni un tărâm de poveste, cu contraste spectaculoase.

In memoriam Carol Papp de Szathamary

Ziua de 11 ianuarie a fost desemnată Zi Naţională a Artei Fotografice. Desemnarea nu este întâmplătoare – 11 ianuarie este ziua de naştere  a lui Carol Popp de Szathmary, pictor şi grafician transilvănean, care a trăit şi a lucrat în Bucureşti o jumătate de secol. Carol Popp de Szathmary este primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român, unul dintre primii zece fotografi din Europa. A fost fotograful personal al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al regelui Carol I. În perioada 1860-1870, a publicat un volum cuprinzând 100 de fotografii. Tot el  a realizat şi primul reportaj de război din lume, este vorba despre Războiul din Crimeea. Biblioteca Judeţeană Argeş a vernisat, în după-amiaza zilei de 10 ianuarie, expoziţia In memoriam Carol Popp de Szathmary, la iniţiativa Fotoclubului LENS din Piteşti, club coordonat de Ion Sănduloiu, şeful Serviciului Salvamont Argeş. Autorii - Ion Sănduloiu, Andreea Sănduloiu, Liviu Dumitru şi Cătălin Matei – au reţinut atenţia prin profesionalismul binecunoscut deja, dozajul emoţie-perspectivă epică funcţionând după principiul vaselor comunicante. Peisajul şi portretul ţin capul de afiş, deloc de neglijat fiind panotarea, care pune în valoare calităţile şi intuiţia artistică ale fiecărui autor în parte. Gazda evenimentului, dr. Octavian Mihail Sachelarie, a încurajat iniţiativa tinerilor de a realiza astfel de expoziţii şi a promis că, în fiecare an, pe 11 ianuarie, Biblioteca Judeţeană Argeş va fi  deschisă larg pentru cei ce vor să expună aici.
Invitaţi speciali la eveniment au fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Constantin Polexe, consilierul judeţean Denisa Zevedei şi directoarea Şcolii Populare de Arte şi Meserii – Gabriela Pendiuc.
Pentru cei interesaţi de arta fotografică, expoziţia va fi deschisă până pe 20 ianuarie.
Gabriela Rădulescu

# La final de an, Biblioteca Judeţeană și-a răsplătit cititorii fideli. Joi, 20 decembrie, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş, a avut loc o acţiune de premiere a cititorilor adulţi fideli, intitulată Bucuriile lecturii, iniţiată şi realizată de secţia „Ştiinţă şi Tehnică” a bibliotecii.

42.000 de cititori înregistrați doar la secția „Știință și Tehnică”

Până acum, biblioteca îi stimula prin acordarea de premii doar pe cititorii şcolari, dar de anul acesta, la iniţiativa responsabilei de secţie, Zina Ionescu, a fost răsplătită şi fidelitatea cititorilor adulţi. Un lucru demn de menţionat: printre cititorii premiaţi s-au numărat şi câţiva care frecventează în mod constant biblioteca, încă de pe vremea când aceasta funcţiona în locul vechi, al actualei Curţi de Apel Pitești. În cadrul festivităţii, d-na bibliotecar Lucreţia Picui a făcut un bilanţ al activităţii bibliotecii în contextul actual, încercând să răspundă la următoarea întrebare: acum, când tehnologia a pătruns adânc în toate domeniile de activitate, va mai exista biblioteca? Vor mai exista cărţi pe suport de hârtie? Vom mai avea cititori? Sigur! Sigur, deoarece ne-o demonstrează bilanţul Secţiei „Ştiinţă şi Tehnică”, cu cei aproximativ 42.000 de cititori şi 75.000 de cărţi împrumutate din totalul de 570.000 de volume al întregii biblioteci.

Cine sunt cititorii premiați

Invitaţi la această festivitate au fost: elevii Colegiului Tehnic „D. Dima” Piteşti, cu cadrele didactice: Alina Roşu, Magdalena Matei, Geanina Costache şi elevii Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” Piteşti, însoţiţi de d-na bibliotecar Daniela Bădica şi elevii Şcolii nr. 1 „Nicolae Simonide” Piteşti, cu prof. Angelica Popescu şi Tatiana-Iulia Ciurea. Aceste unităţi de învăţământ au prezentat un program muzical european în spiritul sărbătorilor de Crăciun. Premianţii de anul acesta au fost: Cornelia-Doina Poştoacă, Andra-Liliana Rizoiu, Florea Badea, Marius-Radu Botea, Mihai-Florin Chiroci, Viorel Drugău, Spirea Oprea, Marian Stanciu, Dorin Ştefan şi Dumitru-Dănuţ Ungureanu.
Ei au împrumutat cărţi din domeniile: filosofie, psihologie, sociologie, politică, economie politică, drept, pedagogie, informatică, matematică, fizică, chimie, astronomie, medicină, agricultură, arte plastice, management, geografie şi istorie.
Festivitatea de premiere s-a încheiat în acordurile caldelor colinde româneşti şi străine şi cu invitaţia d-nei bibliotecar Lucreţia Picui de a vizita expoziţia naţională pe lemn şi sticlă intitulată „Pârvu-Mutu Zugravul” şi expoziţia de carte din colecţiile bibliotecii „Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos”, reprezentând miniatura de carte veche, pictura murală, icoane pe sticlă, pictura clasică, folclorul românesc şi cel argeşean, studii de religie, muzică şi grafică pentru cartea de copii, ambele deschise în holul bibliotecii până după sărbătorile de iarnă.

Cristina Simion

În fiecare săptămână, Biblioteca Județeană ,,Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutățile editoriale care există în fondul de carte al bibliotecii. Fie că este vorba despre romane de dragoste, polițiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări științifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă. În această săptămână, Biblioteca Județeană ,,Dinicu Golescu” vă recomandă:
# În domeniul istoriei, trei lucrări extrem de interesante  pentru cei care vor să afle cât mai multe informații despre anumite evenimente aparținând anumitor perioade istorice: Neagu Djuvara, ,,Misterul telegramei de la Stockholm” (București, Editura Humanitas, 2012); Victor Suvorov ,,Sinuciderea: de ce a atacat Hitler Uniunea Sovietică?” (Iași, Editura Polirom, 2012); Masha Gessen ,,Omul fără chip. Incredibila ascensiune a lui Vladimir Putin” (București, Editura Pandora Publishing, 2012).
# La capitolul Generalități, vă sugerăm următoarele titluri de carte: Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Octavian Mihail Sachelarie ,,Biblioteca XXI: Management & Marketing” (Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2012); Vlad Bedros ,,Patrimoniu artistic armenesc în România” (București, Editura NOI Media Print, 2012).
# Pentru cei pasionați de literatură japoneză, vă semnalăm trei noi apariții editoriale: Kafu  Nagai ,,Kamayo: Povestea unei gheișe” (București, Editura Humanitas Fiction, 2012); Hiromi Kawakami ,,Manazuru” (București, Editura Allfa, 2012); Hong Ying ,,Concubina din Shanghai” (București, Editura Humanitas Fiction, 2012).
# Pentru cei interesați de literatura Laureaților Premiilor Nobel vă recomandăm următoarele titluri: Herta Müller ,,Omul este un mare fazan pe lume” (București, Editura Humanitas Fiction, 2011); Gabriel Garcia Marquez ,,Cronica unei morți anunțate” (București, Editura RAO, 2009); John Steinbeck ,,Către un zeu necunoscut” (Iași, Editura Polirom, 2011).
Pentru cei care vor să împrumute cărțile menționate mai sus spre a le citi acasă, vă invităm la Secțiile de Împrumut – Știință și Tehnică, respectiv Beletristică, ale Bibliotecii Județene  ,,Dinicu Golescu” Argeș.
Daniela Tudose - bibliotecar

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul de carte al bibliotecii. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.

În această săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” vă recomandă:
# În sfera managementului, trei lucrări interesante: Remus Pricopie, Relaţiile publice (Bucureşti, Editura Tritonic, 2011); Gabriel Brănescu, „Dă-mi banii tăi. Metodă de copywriting”, (Bucureşti, Editura Tritonic, 2011); Marius Ghenea, „Antreprenoriat: drumul de la idei către oportunităţi” (Bucureşti, Editura Universul Juridic, 2011).
# În domeniul istoriei, patru lucrări extrem de interesante pentru cei care vor să afle cât mai multe informaţii despre anumite evenimente aparţinând anumitor perioade istorice: Christian Hartman, „Operaţiunea Barbarossa. Războiul german din Răsărit” (Bucureşti, Editura All, 2012); David G. Williams, „Al treilea Reich” (Bucureşti, Editura All, 2012);  Ion Volcu, „Amintiri pentru cei de mâine: interviuri cu veterani de război” (vol. 1 şi 2) (Brăila, Editura Proilavia, 2012), Lucian Boia, „Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia” (Bucureşti, Editura Humanitas, 2012).
# La capitolul Generalităţi, vă sugerăm următoarele titluri de carte: Brad Steiger, „Enciclopedia Gale a fenomenelor neobişnuite şi inexplicabile” (Bucureşti, Editura All, 2011); Martin Lyons, „Istoria cărţilor” (Bucureşti, Editura Art, 2011); Ştefan Ene, „Pensii, prestaţii sociale şi asigurări: teorie şi practică” (Bucureşti, Monitorul Oficial R.A., 2012).
# Pentru cei pasionaţi de romane poliţiste, vă semnalăm trei noi apariţii editoriale: Kate Atkinson, „După faptă şi răsplată” (Bucureşti, Editura Leda, 2011); Lisa Marklund, „Explozii în Stockholm” (Bucureşti, Editura Trei, 2011), Arnaldur Indridason, „Oraşul borcanelor” (Bucureşti, Editura Trei, 2011).

Pentru cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus, vă invităm la Secţiile de Împrumut - Ştiinţă şi Tehnică, respectiv Beletristică, ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.
C. Vandici, D. Tudose

# Eveniment la Biblioteca Judeţeană. Joi, 6 decembrie, începând cu ora 17.00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş, a avut loc un eveniment deosebit desfăşurat cu ocazia împlinirii a trei decenii de activitate literară a maestrului Marin Ioniţă.

Denisa Popescu: „De mai bine de 30 de ani, Marin Ioniță a fost bântuit de dublul său”

Evenimentul a fost deschis de poeta Denisa Popescu-Martin, care l-a descris într-un stil emoţionant pe maestrul Ioniţă: „De mai bine de 30 de ani, Marin Ioniţă a fost bântuit de dublul său, care este romanul, de fiinţa asta eterică care i-a dat târcoale atâta timp, încercând să-l convingă să o lase să trăiască în trupul lui. Marin Ioniţă nu este un autor spectaculos, ci unul insidios. Textul său nu te ia cu forţa, ci te seduce în mod lent, în ritmul unei pendule vechi. Marin Ioniţă ştie să fie om de lume, ştie să dăruiască, să fie generos. Are o scriitură dinamică, coerentă, care lasă loc pentru ambiguităţi, sensuri ascunse. Marin Ioniţă este o tolbă plină de săgeţi.” A urmat un moment artistic interpretat de actriţa Luminiţa Borta, din piesa de teatru „Sus e cerul”, scrisă de Marin Ioniţă. Elevii din Cenaclul literar Sind Junior, condus de maestrul Ioniţă, au vorbit despre experienţa deosebită pe care au dobândit-o lucrând cu acesta.
Profesorul Mircea Bârsilă a evocat primele amintiri pe care le are cu domnul Ioniţă: „Îl cunosc de multă vreme pe domnul Marin Ionţă. Prima dată când l-am văzut a fost în 1984, atunci când mi l-a arătat pe stradă scriitorul Aurel Sibiceanu. M-a impresionat mult felul în care mergea pe stradă, dus cu gândurile sale la treburile personale şi la romane. În timp, ne-am cunoscut mai bine la cenaclul „Liviu Rebreanu” şi la alte lansări de carte la care am participat amândoi. Domnul Marin Ioniţă face parte din categoria scriitorilor de tip tradiţional, dar, spre deosebire de aceştia din urmă, dumnealui a dat dovadă de un profesionalism deosebit prin ceea ce a făcut, prin faptul că şi-a asumat destinul de scriitor.” Evenimentul a mai inclus şi trei momente muzicale susţinute de solista Adina Sima, de tânărul Marius Ionescu, membru al Cenaclului Literar Sind Junior şi de chitaristul Tiberiu Hărăguş.
În finalul evenimentului, maestrul Marin Ioniţă a ţinut să mulţumească publicului prezent: „Este unul din cele mai frumoase momente din viaţa mea. Viaţa este formată din secvenţe. Sunt convins că din tot ce s-a spus aici, rămâne ceva adevărat. Tot ce am făcut până acum, nu am făcut-o ca un erou romantic, nici pentru mine, nici pentru oraş. Nu mi-am propus să mă sacrific pentru ceva anume. A fost o obligaţie care nu mi-a solicitat prea mult efort. Am scris dintr-o nevoie de comunicare. Mai mult am învăţat eu de la copii, decât ei de la mine. Nu creaţia literară mi-a dat cele mai multe satisfacţii, ci cariera didactică.”

Un CV impresionant

Profesorul, scriitorul şi jurnalistul Marin Ioniţă s-a născut pe 10 iulie 1929, în localitatea Jugureni-Ulieşti, judeţul Dâmboviţa. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, a fost elev al Şcolii de Literatură Mihai Eminescu din Bucureşti, avându-i colegi pe Nicolae Labiş, Aurora Cornu, Niculae Stoian, Ion Gheorghe şi mulţi alţi scriitori. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti şi a debutat, în 1953, în Almanahul tinerilor scriitori. A fost redactor la Făclia Hidrocentralei, este membru al Cenaclului „Liviu Rebreanu” din Piteşti, cetăţean de onoare al Piteştiului şi Fiu al Argeşului şi Muscelului. Marin Ioniţă a debutat în 1982 cu romanul „Rugurile din zori” (Editura Albatros). Dintre volumele publicate de scriitorul Marin Ioniţă, menţionăm: „Capul lui Decebal” (Editura Albatros, 1985), „Amurgul zeilor” (Editura Intact, 1996), „Spioana cheală” (Editura Intact, 1996), „Pasărea cu clonţul de oţel” (Editura Tiparg, 2002), „Nu trageţi în dinozauri” (Editura Paralela 45, 2004), „Cuibul cu năpârci” (coautor I.M. Nedelea, Editura Tiparg, 2007), „Intersecţia lupului” (Editura Tiparg, 2007), „Dinozaura” (Editura Tiparg, 2009).
C. Vandici

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul de carte al bibliotecii. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă. În această săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” vă recomandă:
# Aşa cum spunea regretatul actor Adrian Pintea, „există o carte pentru fiecare moment de cumpănă în existenţa fiecăruia dintre noi. Nefericit cel care nu găseşte cartea potrivită la momentul potrivit”. Pentru astfel de momente, vă invităm să citiţi următoarele cărţi: Carl O. Simonton, Stephanie Matthews, James Creighton, „Cum să lupţi cu cancerul” (Bucureşti, Editura Trei, 2011); Patrick Holford, „Spune NU cancerului: Ghid de prevenire şi luptă împotriva cancerului” (Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2011); Jean Carper, „Cum să oprim îmbătrânirea: un plan radical pentru a rămâne tânăr şi a face reversibil procesul de îmbătrânire” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2011);
# Pentru cei care sunt pasionaţi de istoria familiei regale a României, vă sugerăm câteva noi apariţii editoriale: Diana Mandache, „Patrie şi destin. Principesa moştenitoare a României” (Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2012); „Principele Radu al României. Anul regelui” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2011); Ioan Luca Vlad şi Daniel Angelescu, „Jubileul regelui” (Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2012).
# Pentru cei care vor să se iniţieze în arta culinară, vă sugerăm cartea lui Jamie Oliver intitulată „Jamie, ministrul hranei sănătoase: oricine poate învăţa să gătească în 24 de ore” (Bucureşti, Editura Veche Publishing, 2012);
# Dacă aţi ratat petrecerile din week-end şi vreţi totuşi să vă delectaţi cu poveşti fantastice, puteţi alege să citiţi: Suzanne Collins, „Jocurile foamei” (Bucureşti, Editura Nemira, 2011); Melissa De La Cruz, „Bal mascat” (Bucureşti, Editura Leda, 2011); din Seria „Instrumente mortale”, Cassandra Claire – vol. 1 „Oraşul caselor”, vol. 2 „Oraşul de cenuşă” şi vol. 3 „Oraşul de sticlă” (Bucureşti, Editura Leda, 2011); Veronica Roth, „Divergent”, vol. 1 (Bucureşti, Editura Leda, 2011).

Pentru cei care vor să citească cărţile menţionate mai sus în week-end, vă invităm la Secţiile de Împrumut - Ştiinţă şi Tehnică, respectiv Beletristică, ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.
C. Vandici

# Eveniment editorial la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”. Biblioteca Judeţeană a organizat joi, 29 noiembrie, începând cu ora 17.00, în Sala de Conferinţe, o dublă lansare de carte. Au fost prezentate romanele „Îngerul încălecat” (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2011) şi „Cronicile genocidului” (Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2012), semnate de Radu Aldulescu.

De la târgul Gaudeamus, la Biblioteca Județeană

Radu Aldulescu este membru al Uniunii Scriitorilor din  România, iar aceste romane au fost prezentate în cadrul ediţiei din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus. La lansare, de-a dreapta şi de-a stânga autorului (în fotografie, de la stânga la dreapta), s-au aflat poeta Denisa Popescu, criticul literar Nicolae Oprea şi poeta Nicoleta Popa.
Criticul literar Nicolae Oprea a ţinut să precizeze că «scriitorul Radu Aldulescu este un scriitor între generaţii. Nicolae Manolescu îl clasează la capitolul optzecişti întârziaţi şi nouăzecişti. Radu Aldulescu este un optzecist, dar prin hiperealismul pe care-l promovează este la fel de apropiat de generaţia ultimă (nouăzecistă, sau chiar douămiistă). „Cronicile genocidului” este al 8-lea roman care se leagă de cel de dinainte şi prin personajul principal. Dacă este să vorbim de unul din romanele lui, ar trebui să observăm că autorul are o predilecţie către lumea umiliţilor şi a obidiţilor, de o descendenţă dostoievskiană, care îl îndeamnă să exploreze lumea periferică, marginalizată de societate. În ultimul său roman („Cronicile genocidului”), punctul forte îl reprezintă această punere în paralel între lumea şi viaţa trecută şi lumea şi viaţa de acum şi similaritatea puternică care apare între viaţa pe care o au personajele de dinainte de ’89 şi personajele de după ’89. Un alt atuu al prozei lui Aldulescu îl reprezintă această forţă de a crea personaje inimitabile, categorii şi tipologii noi şi cu un profil distinct în literatura contemporană. Radu Aldulescu nu se situează în nicio direcţie caracterială canonică. Personajele sale se identifică cu o voce auctorială fără stridenţă. Poate fi comparat cu Marin Preda doar în direcţia comportamentismului. El mizează pe un stil caustic şi apasă pe latura realistă.”

Radu Aldulescu: „Am locuit 5 ani în Mioveni”

Despre volumul „Cronicile genocidului”, autorul Radu Aldulescu a afirmat că «povestea cărţii se întâmplă pe meleagurile argeşene. Locul este aici, însă personajele sunt inventate. Eu am locuit 5 ani în Mioveni. Pe mine mă leagă nişte nostalgii de această zonă. Personajul principal al acestei cărţi este acelaşi din cartea „Îngerul încălecat”, la o distanţă însă de 30 de ani. Cronicile genocidului se adună în apogeul epocii Iliescu-Constantinescu-Băsescu. Viziunea asupra realităţii poate este mai dură şi mai macabră decât realitatea. S-ar putea totuşi ca realitatea să întreacă ficţiunea, să fie mai tragică decât ficţiunea.”
Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, Bucureşti) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul „Sonata pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele: „Amantul Colivăresei” (ediţia I, Editura Nemira, 1996; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2006); „Îngerul încălecat” (ediţia I, Editura Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2011); „Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare” (ediţia I, Editura Nemira, 1998); ediţia a II-a, Editura Cartea Românească, 2007); „Proorocii Ierusalimului” (ediţia I, Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; ediţia a II-a, Editura Corint, 2006; ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Editura Cartea Românească, 2006); „Ana-Maria şi îngerii” (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului „Terminus Paradis” (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia. În anul 2008, a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, pentru romanul „Mirii nemuririi”. În prezent, opera sa este publicată, ca serie de autor, la Editura Cartea Românească.
C. Vandici

Pagina 76 din 79