Marele poet Mihai Eminescu a fost omagiat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, luni, 15 ianuarie a.c., dată cu dublă semnificație, respectiv sărbătorirea Zilei Naționale a Culturii și împlinirea a 168 de ani de la nașterea „poetului nepereche”. Cu această ocazie, pe holul Bibliotecii a fost amenajată o remarcabilă expoziție dedicată lui Eminescu, cu obiecte aflate în patrimoniul Muzeului Județean Argeș.

Ziua Națională a Culturii a fost marcată la Biblioteca „Dinicu Golescu” Argeș printr-un eveniment cu totul special, este vorba de lansarea volumului „Eminescu, poem cu poem”, aparținând criticului literar Alex Ștefănescu. Manifestarea a adunat numeroși invitați, dintre care îi amintim pe poetul Mircea Bârsilă, directorul Muzeului Județean - Cornel Popescu, directorul Bibliotecii Județene - Mihail Sachelarie, subprefectul Gabriel Stoian, acesta din urmă recitând două strofe din poezia eminesciană „Cu mâine zilele-ți adaogi...”.
„Ca să scriu cartea «Eminescu, poem cu poem» am lucrat patru, cinci ani. Am citit tot ce a scris Eminescu și aproape tot ce s-a scris despre Eminescu. Am reflectat asupra poeziei lui. M-a fermecat. Uneori uitam să scriu, atât de mult mă captiva lectura. Am făcut o adevărată baie de frumusețe literară, după aceea, când am ieșit în lume m-am simțit dezamăgit că nu mai puteam să mă adaptez, m-am simțit străin printre scriitorii de azi. (...) Toată lumea a auzit despre Eminescu. Numele lui este peste tot, nume de străzi, de librării, de premii literare, este pe bancnote. Foarte multă lume știe de Eminescu, toți dau aprobator și admirativ din cap când aud numele lui. Alții îl contestă violent, tinerii în special care vor să își facă un nume repede. Toată lumea a auzit despre Eminescu, însă mulți nu-l înțeleg. Eminescu a fost de multe ori și în multe situații de-a lungul istoriei noastre neînțeles. La Eminescu, în afară de muzicalitatea frazelor, există o muzicalitate a ideilor, un joc de simetrii, de idei, un joc de contradicții, de enumerări spectaculoase care nu țin de sonoritatea cuvintelor”, a afirmat Alex Ștefănescu, în cadrul evenimentului.

 

Publicat în Cultura
Miercuri, 17 Ianuarie 2018 23:41

Terapie de grup cu Eminescu

Vinerea trecută, la Biblioteca Județeană Argeș, Secția „Colecții Speciale” a fost spațiul generos al omagierii înainte de termen a lui Mihai Eminescu, întocmai ca între vechi prieteni, pentru care aniversarea nu are legătură cu data din calendar, ci cu bucuria întâlnirii în sine.

Scriitori și nescriitori, cititori și nostalgici după o anume frumusețe, membri ai Fundației Culturale „Liviu Rebreanu” și ai Cenaclului „Armonii Argeșene” au participat la o masă rotundă-terapie, în cadrul căreia fiecare a vorbit despre Eminescul lui. Un Eminescu personal, descoperit în circumstanțe și la vârste diferite, tălmăcit sufletește altfel, citit și recitat, i-a ținut două ore împreună pe Allora Albulescu, Silvia Petre-Grigore, Daniela Voiculescu, Mona Vâlceanu, Mihaela Predescu, Ina Constantinescu, Mădălina Precup, Pușa Chiriță, Renata Alexe, Petre Ghilencea, Nicolae Cosmescu, Mihail Ghițescu, Constantin Vărășcanu, Gheorghe Mohor, Adrian Mitroi, Constantin Teodor Craifăleanu, Nicolae Braniște, Gabriela Tomescu.
9 01O lume la scară redusă, rotindu-se fără să obosească, eliberată de constrângeri festive, în jurul flăcării mari, înalte, care stăpânește peste neamul acesta și care se numește Mihai Eminescu. Și, pentru ca bucuria să fie rotundă, vestala „Colecțiilor Speciale”, poeta Lucreția Picui, a trecut prin fața ochilor asistenței două dintre bijuteriile secției: edițiile a treia și a patra ale „Poesiilor de Mihail Eminescu”, din 1888 și 1889, ultima cu o notiță biografică, semnată de Titu Maiorescu.

Miercuri, 10 ianuarie, la ora 16.30, reîncepe, sub genericul „Meșteșuguri uitate”, cursul de caligrafie, istoria scrisului și a cărții și de legătorie manuală. Participanții vor lucra cu instrumente achiziționate din străinătate, amintindu-și - în cazul celor cu ani mai mulți - deprinzând acum - dacă e vorba despre cei fragezi - tainele scrisului de mână. Se știe, există demonstrații științifice în acest sens, că scrisul de mână are efecte salutare asupra sistemului nervos și asupra structurii de personalitate - fixează, grație mâinii care insistă pe pagină, informația, stimulând astfel memoria, crește capacitatea de concentrare, dă aripi creativității, disciplinează gândul și emoția. Toate acestea, în condițiile în care, astăzi, caligrafia nu mai figurează în programa școlară. Mai mult, încă din clasa pregătitoare, instrumentul didactic de căpătâi este tableta. Cursul a debutat în anul 2014 și s-a bucurat de atenție din partea concitadinilor noștri.
Îndrumați profesionist de bibliotecarele Lucreția Picui și Gabriela Tomescu, participanții vor exersa scrierea veche românească, slavă, gotică, rondă și englezească. Cursul este săptămânal și gratuit.
Luna ianuarie îi întâmpină pe cei mici, la Secția pentru Copii și Tineret, cu de-acum clasicele ateliere de dezvoltare personală. „Reinventează!” - atelierul în cadrul căruia înveți să dai o formă și o viață nouă materialelor reciclabile, „Ora de povești” - lectură și jocul de-a personajele de basm, „Mărgelitul” - cursul de confecționat podoabe și alte accesorii din lucruri mici și delicate, „Curcubeul emoțiilor” - care înseamnă exprimare liberă, prin culoare și visare - îi așteaptă pe toți copiii, de la 6 la 11 ani. Înscrierea se face pe baza permisului de bibliotecă. De precizat că un copil se poate înscrie la maximum două ateliere.   

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să vă aducă la cunoștință noutăţile editoriale, care există în fondul de carte al bibliotecii. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.

# În domeniul istoriei, trei lucrări extrem de interesante pentru cei care vor să afle cât mai multe informaţii despre anumite evenimente, aparţinând anumitor perioade istorice: Dan Berindei, „Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876)” (București, Editura Cartex, 2016); Norman Davies, „O istorie a Europei” (București, Editura Rao, 2015); Christopher Clark, „Somnambulii: cum a intrat Europa în război în 1914” (București, Editura Rao, 2015).
# „Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Chris Grabenstein, „Insula doctorului Libris” (București, Editura Corint Junior, 2015); Michelle Cuevas, „Confesiunile unui prieten imaginar: Memoriile lui Jacques Papier” (București, Editura Arthur, 2016); Eloine Lobl Konigsburg, „Secretul doamnei Frankweiler” (București, Editura Arthur, 2014).
# Din domeniul lingvistică și gramatică, recomandăm: Monika Mey, „Chineza pentru începători” (București, Editura Niculescu, 2014); Gabriela Dindelegan Pană; Isabela Nedelcu; Marina Rădulescu; Dragomirescu; „Gramatica de bază a limbii române” (București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016); George G. Neamțu, „Teoria și practica analizei gramaticale: Distincții și distincții...” (Pitești, Editura Paralela 45, 2014).
# Pentru cei interesați de literatura laureaților Premiului Nobel pentru Literatură: Patrick Modiano, „Flori de ruină” (București, Editura Art, 2015); Dylan, Bob, pseudonimul lui Robert Allen Zimmerman, „Tarantula” (București, Editura Humanitas, 2016); Kazuo Ishiguro, „Pe când eram orfani” (Iași, Editura Polirom, 2017).

Luni, 15 ianuarie, cu începere de la ora 16.00, Biblioteca Județeană Argeș vă invită să parcurgeți, în compania criticului literar Alex Ștefănescu, paginile recentului său volum, de rezonanță și anvergură, EMINESCU, POEM CU POEM.
EMINESCU, POEM CU POEM este rodul unei activități de patru ani, de documentare și interpretare a textelor de referință din opera poetului național. Miza volumului o reprezintă puterea de seducție a versului eminescian, capacitatea lui de a transmite, și astăzi, cu o acuratețe nealterată, emoții, idei, idealuri definitorii pentru lirica și pentru identitatea noastră. De luat în seamă și faptul că, în acest volum, criticul comentează părți substanțiale din poemele eminesciene sau chiar poeme întregi, de care, niciodată până la el, confrații nu s-au apropiat, cu intenția de a le desluși cu rigoare și bună-credință.
Evenimentul marchează împlinirea a 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

# Personalităţi argeşene la Biblioteca Judeţeană Argeş

„Nu ştiu ce înseamnă timpul liber. Pasiunile mele sunt cititul şi mi-ar mai trebui o viaţă pentru câte cărţi îşi aşteaptă rândul” (Silvestru Voinescu).      
În această lună, Secţia Ştiinţă şi Tehnică,  din cadrul Bibliotecii Judeţene  Argeş, comemorează figura marcantă a renumitului om de cultură, Silvestru Voinescu, timp de patru decenii director al acestei instituţii, dedicat cu trup şi suflet cărţii.
Silvestru Voinescu a fost un mare cărturar, un neobosit istoric al vieţii culturale argeşene, pasiune care l-a urmărit toată viaţa, iar dispariţia sa neaşteptată, la 13 septembrie 2005, a lăsat multe suflete îndurerate.
Expoziţia reuneşte mai multe lucrări ale autorului, toate aparţinând fondului de carte al Secţiei Ştiinţă şi Tehnică. Acestea se pot împrumuta la domiciliu.
Toţi cei interesaţi să aprofundeze personalitatea complexă a remarcabilului om de cultură sunt aşteptaţi în Secţia Ştiinţă şi Tehnică, din cadrul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş, expoziţia derulându-se pe toată perioada lunii ianuarie.
„Am satisfacţia sinceră că am fost, într-un fel, unul dintre cei care au contribuit la organizarea unei mari biblioteci, mijlocind cum am putut şi cum s-a putut la strângerea, păstrarea şi valorificarea acestui tezaur, din care îşi îmbogăţesc mintea şi îşi încălzesc inima cei de azi şi care va sta cu generozitate la dispoziţia generaţiilor de mâine” (Silvestru Voinescu).

Publicat în Cultura

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul de carte al bibliotecii. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.
# „Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: James Patterson; Chris Grabenstein, „Roboții din familia mea. Vol.2. Roboții o iau razna” (București, Editura Corint Junior, 2016); Sharon Creech, „Povestește-mi ceva” (București, Editura Arthur, 2016);  Sharon M. Draper, „Din capul meu” (București, Editura Arthur, 2016).
# Pentru iubitorii de biografii, recomandăm: George Marcu, „Femei de seamă din România: de ieri și de azi” (București, Editura Meronia, 2017);  Steven Lee Myers, „Noul țar” (București, Editura Corint, 2016); Rafael Nadal; John Carlin, „Rafa. Povestea mea” (București, Editura Publica, 2012).
# În cadrul secţiei „Colecţii Speciale”, veți regăsi carte rară, carte veche românească şi străină, cărţi cu autografe şi însemnări particulare manuscrise. Dintre acestea, vă enumerăm câteva titluri:  Florian Aaron, „Elemente de istoria lumii.” (București, Editura Colegiului Sf. Sava, 1847); Neofit Vamfa, „Elemturi de filosofie morală” (București, Editura Tipografie de la Cișmigiu, 1827). „Biblia, dumnezeiască scriptură a legii vechi și a legii noi” (1819).
# Pentru iubitorii de literatură, sugerăm următoarele titluri: David Levithan, „Încă o zi” (București, Editura Trei, 2016);  Kazuo Ishiguro, „Pe când eram orfani” (Iași, Editura Polirom, 2017);  Agnès Martin-Lugand, „Îmi pare rău, sunt așteptată...” (București, Editura Trei, 2017).

Cei care vor să citească lucrările menţionate mai sus sunt invitați la sediul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.

Proiectul CODE KIDS - „Copiii fac coding în bibliotecile publice” - este una dintre poveștile de secol 21, care cuplează mentalul românesc la conceptul de comunitate activă, realizată prin dezvoltarea competențelor digitale.

Desfășurat la nivel național, de-a lungul lui 2017, CODE KIDS a creat, cât ai bate din palme, 30 de cluburi de coding, în 30 de biblioteci publice din 6 județe - Argeș, Vâlcea, Gorj, Timiș, Bihor, Sălaj. 380 de copii din mediile rural și urban, cu vârste între 10 și 14 ani, au fost încurajați să se gândească serios la o carieră în tehnologie. Cursurile s-au defășurat la centrul de formare al bibliotecilor județene implicate, în lunile martie și aprilie 2017. Ulterior, adică până în luna noiembrie 2017, explorarea teritoriului nou a continuat la nivel de grupe locale, care au avut de rezolvat sarcini de coding săptămânale, coordonați de traineri ETIC, sub mentorat IT. De menționat că proiectul CODE KIDS este implementat de Fundația PROGRESS din Bistrița, în parteneriat cu Asociația ETIC din Cluj și cu sprijinul financiar al Fundației Româno-Americane.
În Argeș, sunt personaje, în povestea CODE KIDS, bibliotecile publice din Topoloveni, Bradu, Merișani, Beleți-Negrești și Vlădești, în total - 60 de curioși și de cutezători. Pentru cei mai mulți, să învețe programarea, să învețe să socializeze în acest context, să încerce lucruri noi și să-și depășească limitele a însemnat un salt uriaș, la care nici în vis nu sperau. Dintre ei, s-au desprins deja, după patru luni de curs, talentații și motivații, capabili să-și creeze propriile conținuturi de produs pe calculator.

Proiectul figurează pe harta bibliotecilor lumii

Ca realizări de grup, merită atenție lansarea unei drone și dirijarea ei, cu pricepere și cu mult entuziasm. Euforia a inspirat și un film de scurtmetraj despre cluburile din Argeș. Notabile sunt și configurarea unei hărți a tuturor cluburilor, hartă permanent adusă la zi, participarea la cel mai mare festival de internet și tehnonologie - Interactive Central and Eastern Europe festival ICEE-Fest - de asemenea, la Săptămâna Europe Code, prilej de inițiere în coding a colegilor de la Aninoasa, Leordeni și Mălureni.
Proiectul CODE KIDS figurează pe harta bibliotecilor lumii, harta Federației Internaționale a Asociațiilor de Biblioteci, semn de recunoaștere a capacităților bibliotecilor publice de a răspunde nevoilor de dezvoltare locală.

Omagierea poetului național - glasul liric de primă bătaie de inimă a limbii române - se desfășoară, în spațiul primitor al Bibliotecii Județene Argeș, încă de săptămâna aceasta.

În holul central al instituției, vor fi expuse, în vitrine, cărți, dicționare, reviste, albume, enciclopedii, în timp ce, în holul de la etajul al II-lea, va exista, pe simeze, o altă expoziție, dedicată împlinirii a 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Aceasta va cuprinde imagini și articole din revistele „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Sămănătorul”, fiecare surprinzând aspecte mai puțin cunoscute publicului larg, relevante însă din perspectiva felului în care Eminescu a fost perceput în perioada 1873-1939. Vor fi expuse, printre altele, poezii traduse în limbile suedeză, poloneză, japoneză și arabă, de asemenea, portretul lui Eminescu, la vârsta de 27 de ani, realizat în creion, reprodus pe coperta revistei „Vatra”. Gândită sub genericul „Unde ne sunt visătorii?”, expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii.
Vineri, 12 ianuarie, la ora 12.00, în Secția „Colecții Speciale”, se va desfășura masa rotundă, cu tema „Prietenul meu, Eminescu”. Sunt invitați toți cei ce simt și creează în siajul vibrației eminesciene. Fiecare participant va mărturisi, cu mâna pe carte, cum i-a amprentat spiritul poetului traiectul cultural și va citi un fragment din opera Luceafărului. Masa rotundă este organizată în parteneriat cu Fundația „Liviu Rebreanu” și cu Cenaclul „Armonii Argeșene”.

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș  este, la ora aceasta, unul dintre reperele de forță și de prestigiu ale comunității. De forță - pentru că focalizează, în mod real, energiile creative ale celor care-i trec pragul, cu dorința și cu voința de a face o schimbare - la nivel de mentalitate, de atitudine și de viziune - pe harta culturală a țării. De prestigiu - pentru că demersurile, eforturile, proiectele de până acum îi sunt recunoscute, salutate, au atins mintea și inima tuturor celor care mai cred în schimbare.
Iată ce gândește despre Bibliotecă, în relație cu Anul Centenarului Marii Uniri,  managerul acesteia, dr. OCTAVIAN MIHAIL SACHELARIE.

Biblioteca Judeţeană, relevant centru informaţional, educaţional şi cultural, s-a remarcat în ultimii ani printr-o densă serie de proiecte culturale, care au fost puse la dispoziţia comunităţii argeşene şi naţionale.
În anul 2018, an special pentru istoria noastră şi pentru identitatea naţională, Biblioteca îşi propune să pună în valoare atât patrimoniul pe care îl deţine (documente de bibliotecă de mare valoare - carte veche românească şi străină, cărţi cu autograf), cât şi valori argeşene care au contribuit la procesul Unirii şi, ulterior, la dezvoltarea României sub toate aspectele.
Partea de tradiţie culturală va fi completată cu proiecte culturale diverse, care vor pune în valoare Argeşul contemporan, racordarea sa la cultura contemporană, la valorile europene. Intenţionăm să aducem sub aceeaşi cupolă, în forma unui „Festival de C’Arte“, artele contemporane, personalităţi ale culturii argeşene şi naţionale.
Toate evenimentele şi proiectele culturale desfăşurate în anul 2018 se vor subsuma proiectului „Respect pentru Valorile Naţionale“, derulat de Consiliul Judeţean Argeş, Academia Română şi DACIN SARA, proiect având ca scop redescoperirea şi readucerea în atenţia publică a valorilor naţionale, din domenii diverse - ştiinţă, istorie, literatură, cinematografie, teatru, muzică.

Pagina 1 din 19