Miercuri, 21 Februarie 2018 20:35

Mihai Golescu, aşa cum îl ştiu

Scris de Denis Grigorescu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Săptămâna trecută, Mihai Golescu, directorul cotidianului Argeșul, a fost sărbătorit la Biblioteca Județeană Argeș, cu prilejul împlinirii a 74 de ani de viață și a 50 de ani de activitate jurnalistică. O dublă sărbătoare ce a fost onorată de zeci de personalități de prim rang. Nu voi face o trecere în revistă a discursurilor- ar fi prea prozaic și tern - însă vă voi spune de ce Mihai Golescu merită aprecierea Cetății, de ce e un etalon jurnalistic pentru mass-media din Argeș. Vă voi vorbi, pe scurt, despre Mihai Golescu, așa cum îl știu.

L-am cunoscut prima oară pe Mihai Golescu în august 1999. Eram student la Litere, îmi doream să fac presă de calitate și îmi doream să scriu la cotidianul Argeșul. Trimisesem deja un articol despre un turneu de baschet româno-american, articol ce îmi fusese publicat a doua zi. Însă doream să scriu mai mult. Mai des. Așa că m-am dus - în pantaloni scurți - să stau de vorbă cu Mihai Golescu. Și m-a captivat din prima. M-a captivat pentru că mânca presă pe pâine, pentru că era deschis la ziariști noi, la idei și pentru că era erudit, calități pe care nu și le-a pierdut. Am stat de vorbă vreo 20 de minute și de a doua zi am venit în redacția Argeșul. Și de atunci, timp de aproape opt ani, am scris mii de articole și interviuri. Iar Mihai Golescu nu mi-a ciuntit nici măcar o dată libertatea de a scrie și de a îmi alege subiectele, inclusiv subiecte ce nu aveau legătură cu Argeș, dar care aduceau prestigiu ziarului, precum interviuri cu oficiali NATO și UE, cu ambasadori și academicieni și chiar cu un pilot campion mondial de Formula 1. Mihai Golescu m-a motivat și m-a făcut să îmi doresc să fiu mai bun. Zi de zi. Am mai avut discuții în contradictoriu, însă nu m-a jignit niciodată. A știut să rezoneze cu mine și cu ideile mele, ca și Traian Ulmeanu și Gabriel Lixandru, cei doi jurnaliști de valoare pe care i-am avut redactori-șefi. Și în numeroasele zile și nopți petrecute în redacția Argeșul, m-am convins de ce aici e o pepinieră de jurnaliști: pentru că Mihai Golescu știa și știe să crească jurnaliști, să îi facă să ajungă sus. Și dovadă că zeci de foști jurnaliști de la Argeșul lucrează acum la ziare și televiziuni de top din București.
9 golescu02Iar dacă eu am un cult pentru scris, dacă eu am articole de primă pagină în Jurnalul de Argeș - cel mai bun săptămânal din județ și în Adevărul - cel mai bun ziar din România, asta i se datorează și lui Mihai Golescu. Pentru că a crezut în mine și în scrisul meu.
Într-o perioadă în care presa, inclusiv cea locală și din Capitală, s-au diluat masiv, într-o perioadă în care unii patroni de presă jignesc proprii ziariști, în loc să îi motiveze constructiv, iar jurnaliștii de calitate sunt o specie tot mai rară, Mihai Golescu rămâne un exemplu că poți să faci presă de valoare și că jurnalismul autentic, fin, rasat, nu e o specie pe cale de dispariție.

Citit 158 ori

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.