De ce ratează constant Argeșul șansa de a fi un brand internațional turistic al României? La întrebarea asta - ce are, bineînțeles, și o nuanță retorică-ar putea răspunde mai întâi cei care conduc județul. Cei care conduc Argeșul și sunt interesați mai mult să se laude cu tot felul de proiecte mărunte și ineficiente decât cu proiecte mari și de impact internațional. Și mă enervez constant când văd ce de obiective turistice minunate și speciale are Argeșul și cât de puțin sunt ele promovate de autorități. Și când mă refer la promovare nu mă gândesc la o pagină web simplă și simplistă ori la o pagină de Facebook actualizată ocazional. Mă refer la un marketing turistic agresiv, în sensul cel mai bun al cuvântului. Mă refer chiar la o pagină web specializată și dinamică, pe care să fie promovat Argeșul turistic în mai multe limbi. Și sunt destui oameni specializați în comunicare și PR în județ care ar putea asigura fără probleme un conținut atractiv. Sunt destule județe și orașe care nu au obiectivele turistice de vis ale Argeșului și care atrag constant mulți turiști de peste hotare. Uitați-vă numai la Alba-Iulia și Oradea cum au atras cu folos și eficiență proiecte cu fonduri europene și cum sunt promovate în străinătate. Ar putea să facă asta și Argeșul? Ar putea, cu siguranță, dacă ar avea promotori competenți și cu interes real pentru comunități.
Sincer, sunt revoltat când văd cum ratează constant Argeșul șansa de a fi un brand internațional turistic al României. Gândiți-vă doar la câteva exemple de obiective ce ar putea atrage sute de mii de turiști anual: Cetatea Poienari, barajul Vidraru, Vila Florica, Mănăstirea Curtea de Argeș, fosta închisoare Pitești, biserica rupestră de la Corbii de Piatră - cea mai veche din România. Da, sunt primari care fac eforturi pentru a promova atuurile turistice. E bine, dar nu e suficient. Trebuie un efort concertat. Trebuie interes la cel mai înalt nivel instituțional al județului. Trebuie ca autoritățile să formeze o echipă fără culoare politică. De ce? Pentru că Argeșul e o mină de aur din punct de vedere turistic. O mină de aur cu termen de valabilitate nelimitat și cu potențial de cel puțin câteva zeci de milioane de euro anual. Și mai bat monedă legat de turism și pentru că îmi doresc ca Argeșul să nu mai fie dependent economic de Dacia și de furnizorii săi. Fără Dacia și renașterea ei spectaculoasă, Argeșul ar fi fost acum Valea Jiului 2. Cu Dacia și un turism promovat ca la carte, Argeșul ar putea fi un județ-motor al României. E anormal ca un județ cu mari speranțe și pretenții să fie dependent doar de Dacia. Dacia e deja primul brand internațional al județului, turismul ar putea fi al doilea brand. Se poate? Bineînțeles că se poate, stimați oficiali, stimați politicieni și lideri de județ. Veți scoate câteva rictusuri după ce veți citi acest editorial care, cu siguranță, este în asentimentul majorității argeșenilor. Pentru că argeșenii s-au săturat ca resursele turistice uriașe ale județului să fie pseudopromovate de pseudopromotori. E timpul ca Argeșul să atragă proiecte europene cu adevărat eficiente pentru turism. Acum ori niciodată.

Publicat în Opinii

# Spune Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş

Deputatul Dănuț Bica a făcut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților în care a spus că actuala coaliție de guvernare poate fi acuzată de incompetență și rea-credință, pentru că a abandonat cu totul marile proiecte de investiții în infrastructură, iar investițiile mai mici, care ar fi trebuit să impulsioneze dezvoltarea turismului, au rămas la stadiul de proiect și nu vor fi realizate nici în viitorul apropiat.

Iată ce a declarat Dănuț Bica: „Românii nu au nicio vină pentru că aleg să-și petreacă concediile în străinătate și nici turiștii străini nu pot fi acuzați pentru că ocolesc țara noastră, deoarece turismul din România a devenit neatractiv, serviciile specifice fiind mai scumpe decât în străinătate și inferioare din punct de vedere calitativ, chiar și în comparație cu cele furnizate în țările vecine. Nu românii sunt vinovați pentru că aleg servicii turistice mai bune și mai ieftine, așa cum insinua fostul ministru român al Turismului, ci Guvernul României, pentru că a amânat la nesfârșit realizarea unor investiții esențiale în acest domeniu. Sunt obiective de investiții în turism demarate prin anii 2010-2011 care nici astăzi nu sunt recepționate, pentru că nu au fost repartizați banii necesari pentru finalizarea lor. Nici turiștii străini nu pot fi condamnați pentru că nu pun România pe harta călătoriilor lor, deoarece numărul locurilor de cazare din țară a scăzut în ultimii ani, condițiile nu s-au îmbunătățit, activități de divertisment nu le sunt oferite, iar prețurile sunt mai mari decât în multe stațiuni exclusiviste din lume.
Am înțeles foarte bine că guvernele PSD-ALDE nici nu vor și nici nu pot să facă investiții care să impulsioneze turismul, sectorul economic cu cea mai rapidă creștere a valorii adăugate. În anul 2017, dintre cele 14 măsuri promise pentru turism în programul de guvernare una singură a fost îndeplinită integral și altele două parțial. Execuția bugetară slabă pune în pericol funcționarea turismului, face imposibilă promovarea eficientă a produsului turistic românesc și anulează dezvoltarea sustenabilă a acestuia prin sufocarea investițiilor, cu precădere la nivelul autorităților locale. Iar dacă Guvernul este neputincios, de ce mai pune și piedici în calea agenților economici care doresc să aducă bani în țară și să investească în infrastructura turistică?”.

Publicat în Politic

# Primarul Secăreanu: „Acum trebuie să fructificăm totul pe linia turismului”

După un an de evaluări efectuate de Ministerul Turismului şi specialişti de la Bruxelles şi după decenii de încercări, comuna argeşeană Dâmbovicioara a primit statut de staţiune turistică de interes naţional. Acest lucru a fost certificat săptămâna trecută, prin hotărâre de Guvern, şi a mai vizat localitatea Borşa (Maramureş), zona Mamaia Nord-Năvodari şi zona Peştera-Padina (Dâmboviţa). În acest moment, judeţul nostru mai are o staţiune turistică recunoscută de Ministerul Turismului: Albeştii de Muscel (Bughea de Sus), staţiune de interes local.

„Din acest moment putem obține fonduri direct de la Bruxelles”   

Pentru localitatea din zona musceleană a judeţului pot apărea acum imense oportunităţi de dezvoltare. O recunoaşte şi primarul Dumitru Secăreanu, cel care spune că lucrurile trebuia să fie îndreptate înspre dobândirea calităţii de staţiune turistică, deoarece cu greu se putea valorifica ceea ce are de oferit Dâmbovicioara.

12 Secareanu„Acum trebuie să fructificăm pe linia turismului tot ce ne stă în putinţă”, apreciază cel care conduce administraţia locală încă din anul 1996. Secăreanu crede că un mare avantaj va fi faptul că statutul dobândit de comună va favoriza accesarea de fonduri europene, mai ales că şi punctajul creşte dacă solicitantul este o localitate recunoscută ca staţiune turistică de interes naţional. „Este nevoie de investiţii la Cetatea Oratia, iar până acum nu s-au efectuat, fiindcă valoarea este mare, iar prin ADR Sud Muntenia nu aveau cum să vină atâţia bani. Din acest moment se pot obţine fonduri direct de la Bruxelles”, susţine primarul. Iar obiectivele sunt multe şi îndrăzneţe, mai ales că Dâmbovicioara are ce oferi. Amenajarea a trei pârtii de schi, exploatarea celor şaptesprezece trasee turistice omologate deja, concretizarea proiectului de introducere a unui trenuleţ pe defileul râului, pe chei... Dezvoltarea localităţii prin turism va asigura şi funcţionarea fără sincope a activităţii autorităţilor publice, ştiut fiind faptul că localitatea a avut des probleme cu fondurile proprii.

500 locuri de cazare în pensiunile din Dâmbovicioara

Chiar şi fără statut de staţiune turistică, la Dâmbovicioara s-a dezvoltat activitatea turistică. Atracţii precum Peştera, Cheile, podul de pe DN 73, grupul statuar Everac, stânile de pe Dealul Sasului şi multe altele au asigurat afluenţă de vizitatori, care au posibilităţi de cazare în unităţi care dispun de peste 500 de locuri. Anul trecut a fost inaugurat Muzeul Tradiţional şi există un centru de informare turistică destul de activ.

Publicat în Economie

# Turismul românesc duduie, dar în Argeş e mult sub aşteptări
Conform datelor Institutului de Statistică, aproape 2,5 milioane de turiști străini au vizitat România în 2016. Din totalul turiștilor ajunși în țară, 1,1 milioane au vizitat Bucureștiul, pe următoarele locuri, la mare distanță, fiind județele Brașov, Sibiu sau Timiș.  Astfel, dacă în București au intrat 1.104.515 de turiști, Brașovul a găzduit - 178.721 de turişti (+12.93%) în timp ce Sibiul - 142.854 de turişti (+29.23%).

Publicat în Economie

# Declară Ana Vorovenci, preşedinte Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural, Filiala Argeş # Reticenţa oamenilor, neimplicarea autorităţilor şi fiscalitatea exagerată au pus agroturismul argeşean la pământ

Publicat în Economie

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Comun ”Bazinul Mării Negre” 2014-2020” lansează în data de 31 ianuarie 2017, ora 14:00, primul apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului.Termenul limită de depunere a aplicațiilor este 31 mai 2017.

Publicat în Actualitate


În atenția contribuabililor persoane fizice, referitor la Normele anuale de venit aferente închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi cinci camere inclusiv, valabile în anul 2017. Închirierea în scop turistic de către proprietarii, persoane fizice, a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o

capacitate de cazare cuprinsă între una şi cinci camere inclusiv, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea posibilităţii de şedere pentru o perioadă de minim 24 de ore şi maxim 30 de zile, într-un an calendaristic, oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă. Pentru anul 2017, norma anuală de venit corespunzătoare veniturilor din inchirierea în scop turistic a camerelor situate in lucuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsa între una și cinci camere inclusiv, este de:
a) Stațiuni turistice de interes local și național, cu excepția celor de pe litoralul Mării Negre- 15.000 lei/cameră/an
b) Stațiuni turistice de interes local și național de pe litoralul Mării Negre :
-pentru sezonul turistic estival definit conform legislației în materie, respectiv perioada 1 mai - 30 septembrie a fiecărui an - 12.500 lei/cameră/sezon
-pentru extrasezon - 6.500 lei/cameră/extrasezon
c) Alte localități - 15.000 lei/cameră/an.

M.I.

Publicat în Administratie