# Un deputat argeşean are reacţie la articolul din Jurnalul de Argeş

Recent, Jurnalul de Argeș a scris un articol legat de faptul că proiectul privind declararea Pădurii Trivale drept arie protejată întârzie. Iar deputatul Dănuț Bica (foto stânga) a avut reacție la articolul din Jurnalul de Argeș și, drept urmare, i-a scris ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, solicitându-i printre altele să îi spună care este stadiul proiectului.

Declararea Pădurii Trivale din municipiul Pitești, județul Argeș, drept arie protejată de interes național a fost obiectul întrebării adresate de deputatul liberal Dănuț Bica ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu. Dănuț Bica: „Pădurea Trivale se întinde pe o suprafață de 2.200 hectare, dintre care 1171,3 hectare aparțin Parcului Trivale, și este formată din stejari termofili, a căror raritate, împreună cu diversitatea vegetației și însemnătatea fitogeografică, plasează rezervația forestieră Trivale în rândul pădurilor de importanță deosebită. Din acest considerent, în anul 1994 a fost declarată de Consiliul Județean Argeș rezervație forestieră de interes local. Cu toate acestea, atât autoritățile administrației publice locale, cât și reprezentanții societății civile consideră că este imperios necesară obținerea de către Pădurea Trivale a statutului de arie naturală protejată de interes național, pentru a beneficia de un regim legislativ superior de conservare. În acest scop, a fost elaborată documentația necesară instituirii regimului de rezervație naturală pentru o suprafață de 432,3363 hectare din cadrul Pădurii Trivale, pe care Agenția Regională pentru Protecția Mediului Pitești a înaintat-o în anul 2010 la Ministerul Mediului și Pădurilor, în vederea promovării prin hotărâre de guvern. Având în vedere importanța deosebită pe care o are conservarea Pădurii Trivale pentru locuitorii municipiului Pitești și ai localităților limitrofe, în completare la răspunsul înregistrat la Ministerul Mediului cu nr. 8196/GLG/08.12.2017, pe care l-am primit la întrebarea pe aceeași temă înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 2230A/14.11.2017, vă solicit să-mi comunicați care este stadiul actual al derulării procedurilor inițiate pentru obținerea de către aceasta a statutului de rezervație naturală (arie naturală protejată de interes național), ce etape au fost parcurse ulterior formulării răspunsului respectiv și când estimați că se vor fi finaliza formalitățile legale și va fi adoptată hotărârea de guvern în acest sens”.

Publicat în Politic

Au trecut peste opt ani de la inițierea proiectului rezervației naturale Pădurea Trivale și un an de când Agenția de Mediu a cerut Primăriei Pitești să clarifice neconcordanțele din documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată. APM Argeș și oficialii din Ministerul Mediului susțin că municipalitatea nu s-a obosit să ofere un răspuns. Practic, proiectul e blocat la Primăria Pitești. Ce spun oficialii din Ministerul Mediului și cu ce argumente vine primarul Cornel Ionică aflați din materialul de mai jos.

„Primăria Pitești trebuie să ne spună dacă mai vrea sau nu să facă arie protejată în Pădurea Trivale”

Elaborat în martie 2010, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, proiectul a fost supus dezbaterii publice de trei ori până acum și s-a întors de mai multe ori înapoi, la instituțiile din Argeş, pentru diferite completări.
După cum ne-a declarat Anca Crăciunaș, consilier la Direcția Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, „Ministerul Mediului va trimite o solicitare Primăriei Pitești, acolo unde s-a blocat proiectul. Primăria Pitești nu a mai dat niciun semn de viață, în sensul în care APM Argeș a transmis niște adrese de solicitare, la care Primăria Pitești nu a binevoit să ne răspundă. Pe o suprafață mare din cea propusă pentru a fi arie protejată, Primăria Pitești a făcut un fel de fond forestier disponibil retrocedărilor. Având în vedere acest aspect, nouă ne trebuie o nouă avizare a Primăriei Pitești pentru declararea suprafeței din proiect drept arie protejată. Avizul precedent era din 2012 și s-a solicitat un nou aviz. Primăria Pitești trebuie să ne spună dacă dorește să facă arie protejată suprafața din proiect și, dacă e de acord, trebuie să ne spună și care sunt persoanele care au solicitat retrocedări, astfel încât noi să informăm persoanele respective. În momentul în care Primăria Pitești ne va da avizul, proiectul se deblochează, Ministerul Mediului poate începe consultarea cu factorii interesați, respectiv cu potențialii proprietari. Primăria Pitești trebuie să ne spună dacă mai vrea sau nu să facă arie protejată în Pădurea Trivale”.

Cornel Ionică, primarul Piteștiului: „Nu îmi propun un termen pentru a da avizul, nu este o urgență”

Iată ce spune și primarul Cornel Ionică despre întârzierea proiectului privind declararea Pădurii Trivale drept arie protejată: „Legat de proiect, eu țin să facem în Pădurea Trivale o pistă de biciclete, așa cum s-a făcut la Timișoara și în alte localități. În principiu, discuțiile sunt avansate, însă trebuie să avem un protocol cu Ministerul Mediului. Pădurea Trivale e protejată maximum, nu o va tăia nimeni, doar o curățim și îngrijim. Legat de anumite suprafețe din proiect, avem niște situații neclare, instanța a dat câștig de cauză unor solicitanți și urmează ca noi să agreem punerile în posesie pe loturile disponibile împreună cu Direcția Silvică Argeș. Vom da avizul pentru proiect atunci când vom cădea la un acord cu Ministerul Mediului în ceea ce privește realizarea unei piste de biciclete în Pădurea Trivale. Nu îmi propun un termen pentru a da avizul, nu este o urgență. Repet însă, nu vom agresa Pădurea Trivale sub nicio formă”.

Publicat în Administratie

În urmă cu patru zile, Ionuț Codrea a postat pe grupul de Facebook ”Pitești, orașul meu” o imagine cu un Mercedes parcat chiar lângă terasa Grota Rece din Parcul Trivale. ”Prima mea postare nu poate fi decât despre un stimabil care crede că se afla deasupra legii... azi la ora 09.40 cam asa, acest bolid a parcat exact lângă Grota Rece din Parcul Trivale. Din bolid au coborat 2 adulti cu 2 copii dotati cu trotinete. Din cate am citit in presa azi nu este un caz singular. Asa ca am 2 intrebari: 1 - de ce nu exista si in Trivale paza ca in strand sau lunca? 2 - de ce bariera de la schit este lasata deschisa?”, a fost textul postării lui Ionuț Codrea. Iar postarea sa a stârnit dezbateri aprinse și foarte multe comentarii pro și contra, în discuție intervenind inclusiv proprietarul mașinii, în speță patronul de la Grota Rece, viceprimarul Sorin Apostoliceanu și Bogdan Aristănțoiu, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Pitești.
”Poate sa fie si papa de la Roma, nu are voie sa intre acolo, doar daca aprovizionează și între anumite ore. Si uite, ca sa va ofticati dumneavoastră, opinia oamenilor are si efect, nu o sa mai intre pe acolo, va promit”, a scris viceprimarul Apostoliceanu.
Replica patronului de la Grota Rece nu a întârziat să apară: ” Domnule actual viceprimar va anunț ca nu aveți habar despre orașul care va plătește și va informez ca pe acel drum avem acces atât noi și Ocolul SIlvic Pitesti. Noua ne-ați impus un program de aprovizionare de la 8 la la 11 , pe când cei de la ocolul silvic intra nestingheriti la orice oră”. Tot patronul de la Grota Rece a mai spus: ”La ora 9:40 mă aflam în timpul așa-zisului program de aprovizionare”. Iar vicele Apostoliceanu a replicat: ”Dar nu făceați aprovizionare, sau vindeți si trotinete acolo??? Ma bucur nespus ca ati comentat, inseamna ca chiar am avut dreptate in ce am scris. Eu sunt un biet "actual viceprimar" care încearcă să aplice legislația în vigoare, împreună cu serviciile Primăriei”.
În discuția pe Facebook a intervenit și Bogdan Aristănțoiu, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Pitești: ”Acolo este zona pietonala unde copiii trebuie sa se simtă în siguranță. Nu sa se uite după mașinile celor care tranziteaza zona. Vom monitoriza strada atent si vom aplica sancțiuni conform legii”.
Una peste alta întrebarea rămâne: avea voie patronul de la Grota Rece să parcheze mașina în acel loc?

Publicat în Actualitate

# Explodează dosarul Pădurii Trivale! # În plângerea la Parchetul Anticorupție se mai regăsesc numele fostului subprefect Gheorghe Rizescu,  al fostului șef de la Cadastru Sorin Pandele, al lui Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice Argeș, precum și al notarului Marin Cârstoiu

Evreii care au dat 2,3 milioane euro pe 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale cumpărate de la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și care au rămas și cu banii dați și fără terenuri au făcut plângere la DNA Pitești împotriva a zeci de oficiali din Argeș. Informația apare în dosarul de la Curtea de Apel Pitești în care cele trei firme ale evreilor care au cumpărat terenurile - KNA Big Investment, Orly Forest și Gov Estate&Investment R - cer strămutarea procesului de la Tribunalul Argeș, proces în cadrul căruia s-a decis în primă instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren, „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale, au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivănescu. Ulterior, aproape jumătate din această suprafață a fost vândută de controversatul afacerist piteștean unor oameni de afaceri evrei, contra sumei de 2,3 milioane euro. Asta în contextul în care Ileana Brătianu a primit de la Ivănescu 5,3 miliarde lei vechi, undeva în jur de 130.000 euro. Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința a fost deja atacată cu apel.
Mai trebuie spus că în decembrie 2015, după o acțiune în justiție a Prefecturii, Tribunalul Argeș a decis anularea titlului de proprietate pentru cele 32,8 ha mutate de la Rătești în  Pădurea Trivale.

Evreii acuză că numeroase dosare în care e implicat Ivănescu sunt nesoluționate de ani de zile

În cererea adresată Curții de Apel Pitești, firma israeliană KNA Big Investment a expus mai multe motive pentru care cere, alături de celelalte două societăți, tot cu patroni evrei, strămutarea procesului de la Tribunalul Argeș.
Unul dintre motive este legat de faptul că Nicolae Ivănescu, „de la care societatea noastră a achiziționat terenul, este o persoană publică și în orașul Pitești există numeroase relații conflictuale privind modul de achiziționare a pădurilor de la acest pârât”.
Evreii țepuiți fac referire în cererea de strămutare și la zecile de articole apărute de-a lungul anilor în Jurnalul de Argeș privind neregulile legate de mutarea terenurilor de la Rătești tocmai în Pădurea Trivale.
Cel mai spectaculos motiv privind solicitarea strămutării este legat de plângerea depusă la DNA Pitești de către cele trei firme prejudiciate. O plângere formulată împotriva a zeci de oficiali din Argeș. Iar lista celor împotriva cărora a fost făcută plângere la DNA este una foarte sonoră:
- fostul prefect Ion Cârstoiu;
- fostul subprefect Gheorghe Rizescu;
- membrii Comisiei Județene Argeș pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere la data de 5 octombrie 2006: Ion Popa (fost subprefect și apoi prefect), Ion Gh. Ionescu (decedat între timp), Iulia Ciuhandu, Corneliu Vasilescu (fost șef al Direcției Agricole), Sorin Pandele (fost director la Cadastru), Doina Florea, Valerian Jinga (fost director la Direcția Silvică), Stan Cristian, Viorica Răducanu, Sever Stanciu, Dumitru Ghica, Romica Tomescu, Florian Povarnă;
- Gheorghe Matei, fost primar Rătești;
- Sorin Ștefănescu, fost șef Ocolul Silvic Pitești;
- Costel Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu;
- Nicolae Ivănescu;
- membrii conducerii RNP Romsilva și Ocolurile Silvice din județul Argeș din 2006 și până în prezent;
- notar Marin Cârstoiu.

Tot în motivarea cererii de strămutare, evreii țepuiți mai spun că ”există numeroase litigii de foarte mulți ani la instanțele din Pitești privind contracte de achiziție terenuri și pădure de la Nicolae Ivănescu și foarte multe nu sunt nici acum finalizate. Situația deja expusă este de natură să creeze suspiciuni asupra modului de rezolvare a litigiului aflat pe rolul acestei instanțe”.
Atât Direcția Finanțelor Argeș, cât și Direcția Silvică Argeș au solicitat instanței respingerea cererii de strămutare formulate de cele trei firme ale evreilor.

La DNA Piteşti mai e un dosar privind neregulile cu terenul din Pădurea Trivale

Pe rolul DNA este deja încă un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti, Gheorghe Matei, procuratorul Ilenei Brătianu, Costel Ungureanu, și Sorin Ștefănescu, fostul șef al Ocolului Silvic Pitești.
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat, pe parcursul a zeci de articole publicate de-a lungul anilor, toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi, astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.

Istoricul teleportării pe axa Răteşti-Trivale

5 schemaPe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu - bibliotecarul de la Rătești - a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia  variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura, condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii ‚40. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri unor investitori evrei, de la care a primit în total 2,3 milioane euro.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Vă reamintim că directoarea Agenției de Mediu, Mariana Ionescu, dăduse acorduri inclusiv familiei sale, tatălui și fratelui, Cătălin Ene, dezvoltator imobiliar chiar în Pădurea Trivale # DNA Pitești a dat o soluție după ce faptele incriminate s-au prescris

În octombrie 2015, activistul de mediu Robertin Rusu a depus la DNA o plângere cu privire la scoaterile ilegale  din fondul forestier al Padurii Trivale a unor suprafețe de pădure. Faptele incriminate  au avut loc în perioada 2007-2008, când o suprafață de 7 hectare de pădure a  fost împărțită în loturi de aproximativ 1.600 de metri pătrați, din fiecare parcelă fiind scoși câte 200 de metri pătrați  (deși suprafața permisă de ordinul Ministrului Agriculturii  nr. 303/2002 era de 5% din parcelă, adică  doar 80 mp). În februarie 2018 s-au împlinit 10 ani de la faptele incriminate de Robertin Rusu, fapte ce, în consecință, s-au prescris, iar în martie 2018, la doi ani și  jumătate de la sesizarea făcută de activistul de mediu, DNA i-a răspuns, în sfârșit, acestuia, concluzionând că  norma penală este incidentă numai cu privire la încălcări  ale legislației primare, pe când ordinul de ministru care reglementează limitarea suprafețelor ce pot fi scoase  din fondul forestier naţional face parte din legislația secundară.  Altfel spus, pentru că scoaterile din fondul forestier al Pădurii Trivale au fost făcute cu încălcarea unui ordin de ministru și nu a legislației primare,  defrișările  din Trivale s-au încadrat în... limitele legii.

Pe 20 octombrie 2015, pe rolul DNA, Serviciul Teritorial Pitești, a fost constituit Dosarul 219/P/2015, având ca obiect  denunțul formulat de Robertin Rusu, prin care activistul de mediu sesiza că, în perioada 2007-2008, Mariana Ionescu, în calitate de director al Agenției pentru Protecția Mediului Argeș, și Sebastian Sever Stancu, director al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și de Vânătoare Ploiești au aprobat, contrar dispozițiilor legale, emiterea unui număr de 35 de avize de scoatere din fondul forestier a unor suprafețe împădurite situate în Pitești, în scopul favorizării unor persoane, printre care se numărau Cătălin Ene, fratele  Marianei Ionescu, sau angajați ai  agenției în cadrul căreia aceasta îndeplinea funcția de director. Robertin Rusu arăta cum suprafața amintită a fost parcelată în loturi de 1.600 mp, iar ulterior, s-au scos din fondul forestier  câte 200 mp din fiecare parcelă, deși dispozițiile legale nu permiteau obținerea unui aviz pentru o suprafață mai mare  de 5%  din suprafața fiecărei parcele, adică 80 mp.  Pe 11 noiembrie a început urmărirea penală cu privire la  săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar din actele de urmărire penală  a rezultat că în perioada 31.10 2010-12.02 2018 au fost emise  de către  ITRSV  Ploiești nu 35, ci nu mai puțin de 41 de  decizii de scoatere definitivă din fondul forestier a unor suprafețe. S-a constatat însă că mai exista un dosar ce viza respectivele suprafețe, constituit la Parchetul de pe lângă  Judecătoria Pitești (308/p/2009), deschis ca urmare a unei plângeri care sesiza faptul că Ene Cătălin, proprietar al unei suprafețe de 7 ha de pădure în zona Aleea Căminelor ANL  Găvana, a divizat suprafața respectivă în parcele de câte 1600 mp,  pe care le-a vândut unor persoane fizice, iar acestea au obținut  decizii de scoatere din fondul forestier  a unor suprafețe  de 200 mp, cu încălcarea dispozițiilor legale.  În acest dosar, prin rezoluția procurorului 308/p/2009, şase învinuiți (Stanciu Sever Sebastian,  Toma  Adrian Petru,  Morăraș Constantin- Panait, Ștefănescu Sorin-Ovidiu, Puiulescu Carol, Neacșu Niculae Constantin) au fost scoși de sub  urmărire penală  după ce au arătat că au adus, anticipat,  în compensare, terenuri apte  pentru a fi împădurite.
Pe de altă parte, faptele din 2007-2008 incriminate de Robertin Rusu s-au prescris fix pe 12 februarie 2018 (la zece ani de la comiterea lor). O lună mai târziu, în martie 2018, a sosit și răspunsul DNA Pitești la sesizarea activistului de mediu, sesizare înaintată, însă, în urmă cu un doi ani și jumătate, când respectivele fapte erau încă departe de a fi prescrise.

„Se va dispune  clasarea cauzei, fapta nefiind prevăzută de legea penală”

Iată ce se  precizează  în ordonanţa comunicată acestuia de către DNA Piteşti.
„În urma evaluării actelor de urmărire penală efectuate în cauză, se constată că, în raport de cele expuse, nu există elemente care să  fundamenteze presupunerea  rezonabilă cu privire la săvârşirea infracţiunii  de abuz în serviciu (...) întrucât aspectele sesizate nu se circumscriu  tipicităţii obiective a infracţiunii cercetate, norma penală fiind incidentă numai cu privire la încălcări  ale actelor de reglementare primară, respectiv legi, ordonanţe şi ordonanţe  de urgenţă, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016. Astfel, pretinsa exercitare a atribuţiilor de serviciu cu încălcarea legii de către funcţionarii ITRSV Ploieşti  şi Agenţiei de Mediu Argeş, concretizată  în aprobarea şi avizarea deciziilor de scoatere definitivă din fondul forestier naţional a unor suprafeţe de teren, nu vizează nerespectarea dispoziţiilor  cuprinse  în legislaţia primară la momentul faptei, respectiv OG nr 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, maximumul suprafeţei care putea fi scoasă definitiv din fondul forestier naţional fiind stabilit printr-un ordin de ministru (legislaţie secundară), iar pe de altă parte, aspectele sesizate de denunţător au fost cercetate şi în alt dosar, în care s-a dispus  soluţie de netrimitere în judecată, aşa încât se va dispune clasarea cauzei, fapta nefiind prevăzută de legea penală”.

„Trei ani de zile pentru o soluţie, mi se pare o tărăgănare”

6 robertin rusuActivistul de mediu Robertin Rusu (foto) consideră că  în  acest caz ar fi vorba de o tergiversare a dosarului.
„Am primit răspuns de la DNA  cu privire la ancheta pe care ei au făcut-o abia după trei ani  de la sesizarea mea, exact când faptele s-au prescris. În acest răspuns, sunt invitat să fac o plângere, care nu va avea niciun efect, pentru că faptele, oricum, sunt prescrise, dat fiind că  tocmai s-au împlinit  10 ani de la comiterea lor. Trei ani de zile pentru o soluție mi se pare o tărăgănare... Am vrut doar să arăt că acolo au fost niște ilegalități și că trebuie restabilită situația de dinainte, nu mă interesează  dacă și cine  sau ce mită a dat... La  momentul respectiv exista un ordin de ministru care reglementa treaba asta, iar conform acelui ordin de ministru putea fi scoasă din fondul forestier doar 5% din suprafață (5% x 1600 mp fac 80 mp, nu 200, cât au scos ei din fiecare parcelă), deci scoaterile erau ilegale. Ulterior, s-a dat un act normativ potrivit căruia încălcarea unui ordin de ministru nu era considerată încălcare de lege, ci doar încălcarea legilor primare. Practic, devenea «legal», pentru că se încălca un ordin și nu o lege”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, activistul de mediu.
Robertin Rusu se arată dezamăgit de soluţia DNA.
„În răspunsul lor de trei pagini spun lucruri pe care le știam oricum și eu. Nu știu cine pe cine acoperă. Din păcate, rămân valabile acele scoateri din fondul forestier, iar acolo se vor construi, probabil, cartiere de vile. În actele Primăriei Pitești, acele hectare de pădure apar deja ca spații construibile, deci nu mai este pădure, lucru  ce se remarcă și pe harta respectivă”, mai spune Robertin Rusu.

Roberin Rusu: ”Ce mă motivează să fac astfel de demersuri?! Pe lângă faptul că ne feresc de inundații și alunecări de teren, datorăm pădurilor și următoarele chestii... S-a stabilit că un ha de pădure reține pe an praf și cenușă: de brad– 30 t; de stejar - 68 t. Un ha de pădure de stejar de 40 de ani elimină 14 t de oxigen și absoarbe 18 t de bioxid de carbon. Un ha de pădure de foioase elimină și evaporă în atmosferă în medie 2500-3000 de tone de apă pe zi, iar o pădure de fag – 5000 tone de apă. Asta ar trebui să ne motiveze pe toți, avem nevoie de lipsa prafului și de oxigen în Pitești?”

Publicat în Dezvaluiri

# Declară într-un interviu exclusiv Marie-Hélène Fabra Brătianu, nepoata lui Gheorghe Brătianu și strănepoata lui Ionel Brătianu # Scandalul Pădurii Trivale şi drama trăită de ultima urmaşă a Brătienilor

În urmă cu o lună, Tribunalul Argeș a admis solicitarea Direcției Silvice Argeș de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren, „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale, au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivănescu. Ulterior, aproape jumătate din această suprafață a fost vândută de controversatul afacerist piteștean unor oameni de afaceri evrei, contra sumei de 2,3 milioane euro. Asta în contextul în care Ileana Brătianu a primit de la Ivănescu 5,3 miliarde lei vechi, undeva în jur de 130.000 euro. Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa.

Oamenii de afaceri evrei țepuiți vor face acțiune în instanță împotriva lui Nicolae Ivănescu pentru a recupera suma plătită. Și probabil că Nicolae Ivănescu o va chema și el în garanție pe Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, cea de la care magnatul argeșean a cumpărat aproape 30 de hectare de teren din Pădurea Trivale. Marie Helene Fabra Brătianu este victimă colaterală în toată această afacere.
11 Ileana Bratianu Marie HeleneMarie-Hélène Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, nepoată a istoricului și omului politic Gheorghe Brătianu și strănepoată a lui Ion I.C. Brătianu, consideră că a fost târâtă inutil și nejustificat în acest proces și are de gând să lupte până la capăt pentru ca adevărul să iasă la iveală privind terenurile ce au aparținut familiei sale și care au fost transferate, din interese pe care nu le cunoaște, de la Rătești în Pădurea Trivale. Marie-Hélène Fabra Brătianu a acordat un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș, ziarul care a urmărit pas cu pas, urmare a unei campanii susținute, tot acest dosar.

„Întrebarea mea este cum să fac să nu ies ruinată din această poveste... îndreptată asupra mea”

# Ce finalitate vedeți pentru tot acest dosar legat de transferul terenurilor familiei dumneavoastră de la Rătești în Pădurea Trivale?
- Chiar nu știu. În ciuda tuturor problemelor și deciziilor instanței, eu rămân excesiv de optimistă. Cred că până la urmă - nu știu când - se va face ordine în toată această poveste cu multe semne de întrebare. Mă gândesc și să depun o plângere penală la DNA. Întrebarea mea este cum să fac să nu ies ruinată din această poveste, cum să nu ajung să mă trezesc cu statul român și cu nu știu ce proprietar că se îndreaptă asupra mea. Eu nu am nici cel mai mic amestec în tot acest dosar. Și de când a început povestea asta, eu nu fac decât să mă apăr. Asta e tot.
# Vă gândiți să depuneți plângere la DNA împotriva lui Nicolae Ivănescu, cel care a cumpărat terenurile de la mama dumneavoastră?
- Știu că domnul Ivănescu nu e un om foarte de recomandat, asta e sigur. Nu știu dacă plângerea la DNA trebuie să fie împotriva domnului Ivănescu. Situația este una incredibilă. În opinia mea, în toată această poveste a transferurilor și cumpărării terenurilor, domnul Ivănescu apare ca un fel de fantomă, un fel de personaj care stă în spate. Toate persoanele care au semnat actele corecte legate de mama mea și terenurile ei au semnat acte ce acum sunt anulate, iar asta mi se pare incredibil. Probabil că domnul Ivănescu a făcut ceva bizar sau necinstit pe undeva, toată lumea știe asta. Dar pentru moment nu am mijloacele ca să spun ce anume exact a făcut necinstit domnul Ivănescu. În plângerea pe care o voi face la DNA voi întreba și de ce prefectul, notarul și alți oficiali, în mod normal oameni de încredere, au semnat niște acte anulate apoi de același stat. E de necrezut! Nici nu știu deocamdată cum să formulez plângerea.
# Este vina principală a autorităților?
- Nu știu ce să vă spun. E clar însă că autoritățile din Argeș au fost implicate în această poveste cu multe nereguli. Și mă mai întreb: cum a fost posibil ca să fie vândut o parte din teren cu peste 2 milioane de euro? A fost și o schimbare de categorie a terenului. Cum să vinzi cu 2 milioane de euro niște terenuri pe care nu se poate construi nimic?
# O altă întrebare: mama dumneavoastră a murit în aprilie 2009, iar autoritățile s-au trezit să ceară în instanță anularea titlului de proprietate la trei luni după moartea mamei. Nu este și acesta un detaliu bizar?
- Nu știu, e ciudat. Și eu am aflat după mai multe luni de această acțiune în instanță și am aflat-o de la niște prieteni.

„Voi scrie împreună cu tine o carte despre povestea transferării terenurilor și a neregulilor”

# Vă gândiți ca într-o zi să scrieți o carte legat de toate aceste nereguli și detalii incredibile privind mutarea terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale?
- Da. Și îți propun ceva și sunt foarte serioasă: voi scrie această carte împreună cu tine. Ai scris atât de mult în Jurnalul de Argeș despre acest caz și te-ai documentat foarte bine și știi povestea dintr-un anumit unghi. Eu cunosc povestea asta din alte unghiuri. Vom scrie cartea la patru mâini. Dar mai întâi trebuie să ne detașăm un pic de toată această poveste. Afacerea asta e și dureroasă și e dificil să te detașezi.
# Credeți că autoritățile române și-au bătut joc de familia Brătienilor, inclusiv prin această afacere a terenurilor mutate?
- Nu cred asta, deși toată povestea e neplăcută. Nu cred că familia Brătienilor a fost atacată în mod voluntar de către autoritățile române. Cred însă că domnul Ivănescu și-a bătut joc de mama mea, asta e sigur. Văd mai degrabă un angrenaj juridic absurd.  Mama mea nu a făcut nimic condamnabil. Dacă starea sa de sănătate ar fi fost mai bună, probabil că nu ar fi făcut anumite lucruri. Aș vrea și să mai spun că domnul Ungureanu, procuratorul mamei mele, a încercat mai întâi să o atace pe mama mea pentru a își salva pielea, însă acum a ajuns chiar el să fie cercetat de DNA.

 

Publicat în Actualitate

Mai există interes public în presa din Argeș? Câți dintre cei care se autointitulează ziariști mai servesc astăzi acestui deziderat? Și pun această întrebare fiindcă Sfintele Sărbători de Paște au venit cu o mare victorie pentru Jurnalul de Argeș. Una care confirmă că munca noastră de ani și ani de zile n-a fost în zadar. Practic, cea mai mare campanie de presă de interes public din istoria Piteștiului a avut un deznodământ fericit. Am readus Pădurea Trivale înapoi de la hoți. În termeni juridici, Direcția Silvică, adică statul român, a câștigat procesul prin care cele aproape 40 de ha teleportate de rechinii imobiliari pe axa Rătești-Pitești și vândute apoi unor oameni de afaceri evrei s-au întors în patrimoniul public. Pe latură civilă, subiectul e închis. Mai rămâne ca DNA să dea o soluție, dacă va da, pe latură penală, în dosarul despre care ne-a confirmat oficial că-l are în lucru. Miezul Pădurii Trivale, cea mai tentantă suprafață din punct de vedere imobiliar, s-a întors la piteșteni și nimeni nu va mai îndrăzni vreodată să-i schimbe statutul, acela de zonă de utilitate publică. Când mă întorc și privesc în timp, realizez că nu ne-a fost deloc ușor. Ne-am luptat cu prefecți și judecători, cu gulere albe, cu mafia silvică și cu cea din mediul de afaceri. Am publicat prima dintr-o serie lungă de investigații la nivelul anului 2008, dacă nu mă înșel. Au urmat altele și altele, în care am dezvăluit, pas cu pas, ce ticăloșie se pune la cale și cine sunt personajele principale. Nu ne-a speriat puterea lui Nenea și nici conexiunile lui Tetea. Am mers înainte pe drumul nostru, fiindcă știam că aveam dreptate și că servim unei cauze drepte. Am fost dați în judecată și hărțuiți prin instanțe, ba am și pierdut un proces pe fond după ce un judecător din Argeș ne-a obligat să plătim daune morale celor care puseseră umărul din greu la furtul Pădurii Trivale. A trebuit să strămutăm procesul și să ne judecăm tocmai unde se pune harta în cui, la Oradea, ca să întoarcem această decizie nedreaptă. Mama ei de justiție corectă din Argeș! Am continuat să scriem, deși semnale de intimidare ne veneau din toate direcțiile. Abia după vreo patru, cinci ani, Prefectura Argeș a cerut în instanță și a obținut anularea titlului oneros de proprietate, după ce tot ea îl semnase mai înainte. Lucrurile începuseră să se miște și gulerele albe s-au speriat. Odată obținută anularea titlului de proprietate, Direcția Silvică, adică statul, n-a avut încotro și a trebuit să deschidă acțiune în instanță pentru a aduce în patrimoniul public ceea ce i se furase. Deznodământul îl știți. N-am fost singurii (din presă da, am fost singurii!) care au pus umărul să aducă înapoi Pădurea Trivale de la hoți, au mai fost câțiva din instituții, dar, pe total, am fost foarte puțini. De aceea bucuria e foarte mare pentru noi, cei de la Jurnalul de Argeș. În vreme ce alții tăiau factură după factură sau luau bani la sacoșă spre a întoarce capul, noi ne vedeam puși în situația de a plăti daune morale hoților despre care care am scris că sunt hoți și au furat Pădurea Trivale. Mă opresc aici, că suntem în Săptămâna Mare și nu vreau să pară a trufie. Nu înainte însă de a repeta întrebarea cu care am început. Mai există interes public în presa din Argeș?

 

 

Publicat în Opinii

# Evreii care au dat milioane de milioane de euro pe teren îşi vor cere banii înapoi de la magnatul Ivănescu # Pe parcursul a zeci de articole realizate timp de patru ani, Jurnalul de Argeș a dezvăluit toate neregulile legat, de modul în care 32,8 hectare de pădure au fost „teleportate” de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, pentru a fi cumpărate de magnatul Nicolae Ivănescu # Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a decis anularea tuturor contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale, dintre care o mare parte a ajuns la mai mulți investitori evrei

Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a admis solicitarea Direcției Silvice Argeș de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și, ulterior, aproape jumătate au fost cumpărate de oameni de afaceri evrei.

Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa.
Unul dintre avocații din proces ne-a declarat, sub protecția anonimatului, că „oamenii de afaceri israelienii sunt cei mai păgubiți din toată afacerea. Au pierdut și terenul, și banii dați. Oamenii de afaceri vor face acțiune în instanță împotriva lui Nicolae Ivănescu pentru a recupera suma plătită. Și probabil că Nicolae Ivănescu o va chema în garanție pe Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, cea de la care magnatul argeșean a cumpărat aproape 30 de hectare de teren din Pădurea Trivale. Marie Helene Fabra Brătianu este victimă colaterală în toată această afacere”.
În acțiunea declanșată în instanță pentru anularea contractelor de vânzare-cumpărare, cei de la Direcția Silvică au reclamat și că Nicolae Ivănescu ocupă abuziv Cantonul Silvic Plopilor din Pădurea Trivale: „Cantonul Silvic Plopilor aparține Direcției Silvice Argeș - Ocolul Silvic Pitești, fiind pus în funcțiune în anul 1969. Deși Direcția Silvică Argeș nu i-a predat pârâtului Ivănescu Nicolae imobilul Canton Silvic Plopilor și nici nu a fost demarată executarea silită împotriva noastră, acesta îl ocupă în mod abuziv”. Iar Tribunalul Argeș l-a obligat pe Nicolae Ivănescu să predea Cantonul Silvic Plopilor către Direcția Silvică Argeș.

Se va face o nouă plângere la CEDO

Surse apropiate părților din acest proces ne-au precizat că fiica Ilenei Brătianu va face plângere la CEDO după ce hotărârea instanței va rămâne definitivă. În 2016, la CEDO a mai fost depusă o altă plângere legată de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu - Costel Ungureanu.
Oamenii de afaceri evrei care au cumpărat 15,5 hectare de teren în Pădurea Trivale de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro au făcut deja două plângeri împotriva  acestuia la sfârșitul lui 2017, plângeri ce au fost conexate în dosarul aflat pe rolul DNA încă din 2012, cu 9 persoane inculpate până acum.

Fiica Ilenei Brătianu spune că nu a fost rea-credință în vânzarea terenurilor de către mama sa

10 FabraTot în acțiunea declanșată la Tribunalul Argeș, cei de la Direcția Silvică Argeș precizau că nu se poate vorbi despre „buna-credință în cumpărarea acestui teren (n. red. - cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale), întrucât la nivelul anului 2009 era de notorietate faptul că Pădurea Trivale a fost retrocedată în mod ilegal, iar pe rolul Judecătoriei Pitești exista un dosar civil în contradictoriu cu Brătianu Ileana”.
Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, îi contrazice însă pe cei de la Direcția Silvică Argeș legat de reaua-credință în cumpărarea terenurilor: „Cei de la Direcția Silvică Argeș spun că nu poate fi vorba de bună-credință, întrucât la data vânzării exista pe rol litigiul care a format obiectul dosarului 9455/280/2009, însă această susținere este cu totul nereală. Dosarul respectiv a fost înregistrat la Judecătoria Pitești pe 14 iulie 2009, iar mama mea, care a înstrăinat terenurile, a decedat pe 8 aprilie 2009, deci înainte cu mai bine de trei luni de a fi promovată această acțiune. La data înregistrării cererii de chemare în judecată, Ileana Brătianu era decedată. În aceste condiții era evident că nu mai putea încheia un act de vânzare-cumpărare după această dată. Se susține, de asemenea, că aceasta nu a fost de bună-credință întrucât era de notorietate, la nivelul anului 2009, faptul că Pădurea Trivale fusese retrocedată în mod ilegal. Cu privire la acest aspect aș vrea să spun că mama mea a locuit în timpul vieții sale în Franța, neavând cunoștință de faptele notorii de la nivelul comunității locale, iar o parte din actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin procurator”.

Jurnalul de Argeș, singurul ziar ce a prezentat în detaliu toate neregulile legate de „teleportarea” terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale

Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat, pe parcursul a zeci de articole, toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi, astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu - bibliotecarul de la Rătești - a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia  variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura, condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii ‚40. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri unor investitori evrei, de la care a primit în total 2,3 milioane euro.



Publicat în Dezvaluiri

# Afirmă Gheorghe Davidescu, care mai spune că, pe vremea când era prefect, a sesizat Parchetul pentru schimbul de terenuri dintre Răteşti şi Piteşti

Direcția Silvică Argeș a obținut în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de Ileana Brătianu, (nepoata lui Ion C. Brătianu) lui Nicolae Ivănescu.  Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa. Gheorghe Davidescu reamintește faptul că aceste procese au fost inițiate încă din 2009, pe vremea când era prefect și a găsit puneri în posesie suspecte, printre care și aceste terenuri, aduse de la Rătești în Pădurea Trivale. Motiv pentru care a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. Este vorba despre o suprafață totală de 143 de hectare. În plus, Gheorghe Davidescu, se miră că nimeni nu își mai amintește că un alt prefect, și anume Iani Popa este cel care a facilitat schimburile de terenuri, respectiv schimbarea amplasamentelor, fără a mai fi validate de comisia județeană. „Când am venit, în februarie 2009 (n.red. la Prefectura Argeș), am găsit puneri în posesie, între care și aceste suprafețe către Brătianu, recte Ivănescu. Era pe vremea când director la Direcția Silvică Argeș era Valerian Jinga, iar prefectul de atunci, Iani Popa, a dat un ordin prin care anula obligativitatea ca, în cazul amplasamentelor de pe raza aceluiași ocol silvic, să se mai ceară viza celor de la primării. Am făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, pentru că DNA nu exista, iar procesul a fost declanșat în martie 2009. Am destituit atunci și mai mulți șefi de ocoale silvice, pentru neregulile găsite. Eu am însă o solicitare către domnul Armand Chiriloiu, actualul director al Direcției Silvice Argeș, și anume: dacă tot îl doare și ține la proprietatea statului, să facă plângere și pentru suprafața de 1,81 hectare mutată de la Ciofrângeni la Vidraru, ca și pentru cele  de 10 hectare «teleportate» de la Rădăuți(!) tot la Vidraru”.
Gheorghe Davidescu face referire la două titluri de proprietate, primul pe numele lui Gheorghe Manole și celălalt pe numele Rodica Trelea, cei doi primind mai multe suprafețe forestiere generoase și strategic amplasate, numai bune pentru ridicarea unor pensiuni în zone atractive pentru turiști.

Publicat în Actualitate

# Consiliul Local Pitești a avizat în 2012 și 58 hectare de pădure aparținând altor localități # APM Argeș susține că Primăria Pitești nu a explicat motivul ciuntirii cu 58 hectare a suprafeței ariei protejate # Primăria Pitești, prin secretarul Cătălin Călugăru, susține că a transmis clarificările cerute de Mediu: „S-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului”

Au trecut aproape opt ani de la inițierea proiectului rezervației naturale Pădurea Trivale și un an de când Agenția de Mediu a cerut Primăriei Pitești să clarifice neconcordanțele din documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată. APM Argeș susține că municipalitatea nu s-a obosit să ofere un răspuns. Deși soarta ariei protejate Pădurea Trivale depindea strict de Primăria Pitești. De cealaltă parte, secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că suprafața propusă și avizată de Consiliul Local Pitești în 2012, respectiv 432,3363 ha, nu se află doar pe teritoriul Piteștiului, ci aparține și altor localități.

Elaborat în martie 2010, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, proiectul a fost supus dezbaterii publice de trei ori până acum și s-a întors de mai multe ori înapoi, la instituțiile din Argeş, pentru diferite completări. Cert este că s-a împlinit un an de când acest proiect zace în sertarele Ministerului Mediului pentru că Primăria Pitești nu a reușit să explice de ce a fost ciuntită suprafața propusă inițial spre a deveni arie protejată. Actualizarea documentaţiei pentru proiectul ariei protejată în Pădurea Trivale a fost solicitată, prin intermediul APM Pitești, pe 13 februarie anul trecut. Se cerea un nou aviz al Academiei Române și o nouă hotărâre a Consiliului Local Pitești care să cuprindă suprafața exactă ce urmează să devină arie naturală protejată și situaţia juridică a terenului, precum și o clarificare a diferenței de 58 de hectare rezultată din două documente ale Primăriei Piteşti, emise la un interval de patru ani distanţă unul de celălalt. De atunci, a trecut un an și Agenția de Mediu nu a primit un răspuns din partea autorităților locale. Ba mai mult, Primăria Pitești a pus în cârca Direcției Silvice Argeș clarificarea „dispariţiei” misterioase a celor 58 ha, motivând că DS Argeș nu a transmis informaţiile necesare privind situaţia juridică a suprafeţei și din această cauză nu s-a elaborat un răspuns oficial. La rândul său, Direcția Silvică preciza că cele 57,9705 ha dispărute ar fi, de fapt, transferurile ilegale de pădure efectuate în perioada 2007-2008, a căror anulare a fost cerută de Prefectura Argeş în instanță, în anul 2009.

Agenția de Mediu: „Nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor”

Deși a trecut deja un an și Primăria Pitești nu a oferit un răspuns oficial, nici Agenția de Mediu nu a mai făcut o revenire la adresa transmisă în februarie anul trecut. De curând, APM Argeș a fost informată telefonic că Ministerul Mediului a preluat și va continua demersurile pentru declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. „A trecut un an de când am transmis solicitarea și Primăria Pitești nu a răspuns. Până la urmă, Ministerul Mediului declară aria protejată, nu noi. Noi nu facem altceva decât să asigurăm secretariatul unui grup de lucru constituit din reprezentanți ai mai multor instituții”, ne-a declarat Marius Dumitru, angajat al APM Argeș, în cadrul Biroului Arii Protejate. Având în vedere zvonurile din ultima perioadă, ne-am interesat și dacă se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. „Nici teoretic, nici prectic nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Au fost instituite, încă din 2010, măsuri minime de conservare și, printre altele, nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor. Adică dacă e pădure, rămâne pădure. Nu se pot face construcții pe aceste suprafețe. Aceste măsuri minime de conservare se regăsesc și pe site-ul nostru, la Biodiversitate”, ne-a mai spus Marius Dumitru.
Ne-am interesat și dacă au existat în ultima perioadă solicitări de construire a unor obiective pe suprafețele forestiere din Trivale. „Nu am avut în ultima perioadă solicitări de acest gen. Nu mai stă nimeni să facă o astfel de documentație, că știe de la bun început că va fi respinsă”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Cristiana Surdu, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Argeş.

Cătălin Călugăru, secretarul Piteștiului: „Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri”

Secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că municipalitatea a transmis Ministerului Mediului clarificările cerute, în două rânduri, în vara și apoi în toamna anului trecut. După care oficialii de la Mediu ar fi stopat brusc corespondența cu Primăria Pitești. „Certitudinea e că le-am răspuns celor de la Mediu de vreo două ori, spunând matematic care sunt problemele. Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri, că nu toată aria aparținea municipiului Pitești. Adică noi dădusem hotărârea, dar nu toată era a noastră. Acum mulți ani, s-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului, adică trebuia să mai dea și alte UAT-uri o hotărâre, să fie de acord cu aria protejată și cred că era vorba de UAT Moșoaia. Iar între timp a apărut și Legea 165/2013 privind retrocedările. S-a făcut rezervă și, teoretic, dacă se punea în aplicare totul, însemna ca o parte din rezervă, pe care ar trebui să o retrocedez omului, o băgam și în aria protejată. Adică îi făceam un bine de îl omoram! Îi dădeam pădure înapoi și doar se uita la ea, pentru că omul ăla nu poate să exploateze pădurea și are dreptul la niște despăgubiri anuale. Ori asta înseamnă împovărare pe stat și nu cred că se grăbește nici statul să înceapă să mai dea despăgubiri pe retrocedări în arie protejată. Dacă se continuă demersul pe suprafața care mai rămâne, nu pot să vă dau eu un răspuns. Dar discuțiile pe linia asta se purtau: că una e din 2011, când au început demersurile și dacă nu s-a pus în aplicare mai repede hotărârea de guvern și alta e acum, când același Ocol Silvic Pitești ne-a spus că asta e parte din rezerva de fond funciar pe păduri. Din punctul meu de vedere, am fost foarte explicit și cu cei de la Mediu, doar că trebuie să fie o altă inițiativă comună, dar de la toate UAT-urile și cineva trebuie să își asume răspunderea. Ițele sunt mai încurcate, într-adevăr e o chestie între mai multe instituții. Bănuiesc că la nivel înalt se pot descurca aceste ițe”, ne-a precizat secretarul Piteștiului. Pe care l-am abordat și pe tema zvonurilor potrivit cărora se dorește construirea unui parc de distracții în Pădurea Trivale. „N-am auzit de parc de distracții. A fost o intenție așa, că am putea face unul ca la Râșnov, dar n-a zis nimeni că îl așează printre copaci. De Dino Park, da, a fost o discuție, dar ne-am interesat și e vorba de o investiție privată, pe pădure privată”, ne-a mai declarat Cătălin Călugăru.

 

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 3