De fiecare dată când mă uit la membrii Familiei Regale, la declarațiile pe care le fac și la atitudinea lor mă încearcă un dor nebun de monarhia pe care n-am trăit-o niciodată și pe care mi-o doresc. De fiecare dată când mă uit la parlamentarii de Argeș, la politicienii din România, la atitudinea lor și cuvintele goale, fie îmi vine să emigrez, fie închid televizorul sau ziarul. În România, între clasa politică și Casa Regală e un contrast atât de mare încât nici măcar nu poate fi cuantificat.
Mă uitam zilele trecute la imaginile cu parastasul regelui Mihai de la Curtea de Argeș și am admirat din nou șarmul și delicatețea membrilor Familiei Regale, în frunte cu principesa Margareta și principele Nicolae. Două modele. Știu, veți spune că sunt subiectiv. Da, sunt subiectiv. Pentru că întotdeauna mi-au plăcut oamenii rasați, oamenii eleganți și la interior și la exterior. Și într-o țară în care clasa politică este un antimodel și o șleahtă de parveniți și oameni ahtiați după interesele proprii, adevăratele modele pe care le caut și le găsesc sunt pentru mine o adevărată gură de oxigen spiritual. Și nu doar pentru mine, ci pentru sute de mii de români din ce în ce mai dezgustați de cum își bat joc politicienii zilnic de țara asta pe care o siluiesc și jefuiesc fără să le pese.
Faceți un exercițiu: căutați pe YouTube comparativ declarații pe orice temă ale principesei Margareta și ale principelui Nicolae și puneți-le în oglindă cu declarații pe orice temă ale oricărui deputat sau senator. Nu nominalizez niciun politician, pentru că niciun politician român nu merită nominalizat. Niciun politician român ori parlamentar de Argeș contemporan nu va rămâne în istoria României. Și apropo de calitățile-lipsă ale politicienilor noștri, ați auzit vreun parlamentar de Argeș din ultimii 20 de ani vorbind fluent într-o limbă străină, oricare ar fi ea? Vă spun eu: nu ați auzit și nici nu veți auzi, pentru că parlamentarii noștri sunt paraleli cu limbile străine. În schimb, parlamentarii noștri de Argeș sunt membri în tot felul de grupuri de prietenie cu alte țări și se plimbă pe banii noștri în alte țări fără să aducă plus-valoare țării. Ce mai contează că nu știu franceza ori engleza nici măcar la nivel mediu? Ignoranța și incultura nu sunt pedepsite de Codul Penal atât de schimbat de politicieni.
M-a bucurat gestul de reconciliere de la Curtea de Argeș dintre principesa Margareta și principele Nicolae. Un gest simplu, nobil, fără declarații sforăitoare. Într-o Românie din ce în ce mai haotică, Casa Regală redevine pas cu pas un etalon tot mai important. Pentru că are cu ce și are cu cine. Și m-aș bucura ca într-o zi, nu peste mulți ani, băiețelul care în aprilie 1992 stătea la balconul Hotelului Continental alături de regele Mihai, să ajungă să poată schimba ceva în România asta din ce în ce mai puțin uitată și iubită chiar de către locuitorii ei.

Publicat în Opinii
Miercuri, 25 Octombrie 2017 09:54

Regele Mihai I implineste 96 de ani

   La data de 25 Octombrie 1921, cu 96 de ani de ani în urmă, s-a născut la Sinaia  Mihai I,  ultimul rege al României. A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

   A devenit pentru prima dată rege  în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale au fost îndeplinite de o regență, până la întoarcerea inopinată (și ilegală) din iunie 1930 a tatălui său, Carol al II-lea. Detronat de tatăl său, Mihai I a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai I. În timpul Statului Național – Legionar si apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele Mihai  nu a avut o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nici măcar nu a fost informat asupra intrării României în războiul mondial alături de Germania nazistă.

 Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit, sprijinit de partidele istorice și de comuniști, la 23 august 1944, o lovitură de stat în urma căreia Ion Antonescu a fost arestat  și a fost  restaurată Constituția democratică din 1923.

Dupa fraudarea alegerilor de către comuniști  în 1946, anul 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național -Tărănesc .

La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată, pe 30 decembrie 1947 regele fiind constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată Republica Populară Română.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al aranjamentelor politice internaționale. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon – Parma (înmormântată la necropola regală din Curtea de Argeș) și s-au stabilit în Elvetia.

Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. După Revolutia anticomunistă din 1989, a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mari mulțimi entuziaste, venite să-l vadă. 

De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți.

La 10 mai 2011, pe fondul  temerii privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române (sau a altor motive, rămase încă necunoscute),  Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară germană.

   Iar la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, un act considerat cu însemnatate eminamente simbolică, în absența aprobării Parlamentului, în comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să îl înlocuiască, act prin care a desemnat-o pe fiica sa, principesa Margareta drept moștenitoare a Tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României.

 A consemnat Cristian VASILE

Publicat în ACTUALITATE