×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 576
Vineri, 09 Februarie 2018 10:56

S-a votat bugetul orașului Mioveni

Joi, 8 februarie, la Primăria Mioveni a avut loc ședința extraordinară a Consiliului Local, probabil, cea mai importantă din an, pentru comunitate, deoarece a inclus două puncte majore de pe ordinea de zi: aprobarea bugetului pentru 2018 şi aprobarea listei de investiții a acestui an.

Pentru anul 2018 orașul Mioveni își propune un buget în valoare de 133.754 mii lei, echivalentul a peste 29 milioane de euro. Bugetul din acest an va fi compus din surse proprii, în valoare de 82.651 mii lei, sume defalcate din TVA, la care se vor adăuga excedentul din 2017, subvenții de la bugetul de stat, sume de la stat pentru învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. La capitolul cheltuieli din suma totală prevăzută, 85.061 mii lei vor fi destinați investiţiilor pentru un număr de 93 proiecte aflate în lista pentru anul 2018, iar alți 66.032 mii lei vor fi alocați pentru funcţionarea primăriei, a serviciilor publice, pentru sănătate, învăţământ, asistenţă socială, culte, religii, sport etc.

Pentru acest an se are în vedere, în primul rând, finalizarea Spitalului Orăşenesc Mioveni, continuarea lucrărilor începute în anii anteriori, dar şi alte obiective de interes public.

La această şedinţă au participat parlamentarii de Argeş, dar şi prefectul judeţului Argeş.

De asemenea, consilierul PSD - Grigore Stoica a renunţat la funcţie din cauza unor probleme personale.

Locul acestuia va fi luat de către următorul supleant de pe lista de candidați a partidului la alegerile locale din 5 iunie 2016.

Publicat în ACTUALITATE

Mă doare Piteștiul. Mă doare când scriu cuvintele astea despre orașul meu. Dar nu am ce face. Nu pot să stau deoparte când văd că Piteștiul a ajuns un oraș second-hand în care fiecare face ce vrea. Un oraș plin de tarabe de prost gust, de magazine second-hand, de săli de jocuri de noroc, agenții de pariuri și covrigării. Spre exemplificare, dați într-o zi în care aveți timp o tură pe Bulevardul I.C. Brătianu și numărați sălile de jocuri de noroc și magazinele second-hand. Sunt cel puțin 15-20 pe o distanță de mai puțin de doi kilometri. Și asta în zona zero a unui oraș cu pretenții europene. Un oraș în care autoritățile se laudă pe hârtie cu tot felul de proiecte demne mai degrabă de Star Trek. Iar artera rutieră de mai sus e doar un exemplu. La ora actuală, în Pitești sunt peste 100 de magazine second-hand și peste 300 de săli de jocuri de noroc și agenții de pariuri, în condițiile în care veniturile oamenilor sunt departe de a fi de nivelul unui mini-Las Vegas. Dar poate tocmai de asta sunt atâtea second hand-uri. Oamenii au venituri mici, prea mici și din ce în ce mai des ajung să își ia hainele purtate de alții, în alte țări. Din țări unde cu salariul minim te descurci rezonabil.
De ani de zile, probabil din august 2013, de când Dedeman a deschis un magazin în oraș, Piteștiul nu a mai atras vreo investiție majoră. Și când folosesc sintagma „investiție majoră” mă refer la sume de ordinul milioanelor de euro. Și poate că ar trebui să vină la Pitești, orașul în care totul e posibil. Orașul în care fiecare face ce vrea. Orașul în care pavelele sunt mai importante decât spațiile verzi. Orașul în care se dau autorizații de construcție pe bandă rulantă la câțiva metri de monumente istorice-deși legea nu permite acest lucru (cine știe, poate că Inspectoratul de Stat în Construcții Argeș și Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești se vor autosesiza într-o zi), orașul în care Primăria lasă zeci de „investitori” să ridice zeci de blocuri la nici zece metri de alte blocuri. Scuze, am uitat că la Pitești legea se aplică doar pentru cei amărâți, pentru cei care nu sunt „bazați”. Și culmea e că tocmai amărâții ăștia ies la vot, tocmai ei fac diferența din patru în patru ani. Însă singurii pentru care Piteștiul ăsta second-hand e un oraș rentabil sunt politicienii ce ajung în funcții de conducere în toate instituțiile (depolitizarea lor e o utopie) și afaceriștii prieteni cu politicienii cu funcții.
Cu mici excepții din unele cartiere și cu excepția parcurilor, Piteștiul este un oraș urât. Nu e plăcut să îmi critic propriul oraș, dar o fac. Și fac asta cu speranța că voi trezi conștiințe la nivel de administrație publică. Atenție, nu mă refer aici la conștiința interesului propriu, ci la conștiința altruismului față de cetățenii-contribuabili. Piteștenii - și sunt mulți piteșteni de bună credință - merită mult mai mult de la orașul în care trăiesc și muncesc. Merită să fie respectați de autorități. Merită să aibă un oraș în care să se bucure că trăiesc. Zi de zi.

Publicat în Opinii

În condițiile în care în Argeș nu mai interesează pe nimeni de Arpechim, fie că vorbim de Petrochimia care încă aparține Oltchim, fie de Rafinăria care atârnă ca o piatră de moară de gâtul OMV Petrom, soarta combinatului piteștean rămâne exclusiv la mâna investitorilor care se bat pentru preluarea activelor Oltchim Rm. Vâlcea.

Publicat în Economie

În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală 2017-2020, în județul Argeș au primit aprobare de finanțare un număr de 151 de obiective de investiții, ce se ridică la o sumă de 727.939.413,12 lei. Dintre acestea, 9 proiecte sunt ale Consiliul Județean Argeș, respectiv:

Publicat în ACTUALITATE

La începutul acestui an cele două unități de producție ale DRÄXLMAIER din Pitești s-au aflat în centrul unor convulsii, în special în plan social, convulsii despre care Jurnalul de Argeș a relatat la vremea respectivă. Cum lucrurile par a se fi liniștit, în sensul că prima fabrică a DRÄXLMAIER din România, Lisa DRÄXLMAIER (DLR) pare a se îndrepta spre dispariție în timp ce vecina și mai tânăra ei surată, Sisteme de Producție Cablaje (SDPC), spre apogeu, am solicitat concernului german o prezentare a intențiilor sale viitoare în privința celor două fabrici piteștene dar și a celorlalte puncte de lucru din țară, pentru ca oricine să poată evalua în ce măsură piața muncii din Pitești mai reprezintă sau nu interes pentru DRÄXLMAIER și a pune astfel capăt zvonisticii legată de plecarea acestei companii din zonă. În cele ce urmează vă prezentăm liniile principale din răspunsul nemților de la „Cablaje” pentru Jurnalul de Argeș.

Publicat în Economie

Pe 28 februarie a.c., s-a încheiat sesiunea de primire a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, pentru submăsurile dedicate cooperării orizontale şi verticale între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol, dar şi investiţiilor în exploataţiile agricole.

Publicat în Actualitate

S-a stabilit bugetul judeţului Argeş în 2017.

Publicat în Politic

Investiţiile în sectorul zootehnic, proiectele de cooperare în sectorul agricol şi cel pomicol pot beneficia de finanţare din partea Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în cadrul sesiunilor deschise în 2016 şi continuate în 2017.

Publicat în Actualitate