# Vă reamintim că directoarea Agenției de Mediu, Mariana Ionescu, dăduse acorduri inclusiv familiei sale, tatălui și fratelui, Cătălin Ene, dezvoltator imobiliar chiar în Pădurea Trivale # DNA Pitești a dat o soluție după ce faptele incriminate s-au prescris

În octombrie 2015, activistul de mediu Robertin Rusu a depus la DNA o plângere cu privire la scoaterile ilegale  din fondul forestier al Padurii Trivale a unor suprafețe de pădure. Faptele incriminate  au avut loc în perioada 2007-2008, când o suprafață de 7 hectare de pădure a  fost împărțită în loturi de aproximativ 1.600 de metri pătrați, din fiecare parcelă fiind scoși câte 200 de metri pătrați  (deși suprafața permisă de ordinul Ministrului Agriculturii  nr. 303/2002 era de 5% din parcelă, adică  doar 80 mp). În februarie 2018 s-au împlinit 10 ani de la faptele incriminate de Robertin Rusu, fapte ce, în consecință, s-au prescris, iar în martie 2018, la doi ani și  jumătate de la sesizarea făcută de activistul de mediu, DNA i-a răspuns, în sfârșit, acestuia, concluzionând că  norma penală este incidentă numai cu privire la încălcări  ale legislației primare, pe când ordinul de ministru care reglementează limitarea suprafețelor ce pot fi scoase  din fondul forestier naţional face parte din legislația secundară.  Altfel spus, pentru că scoaterile din fondul forestier al Pădurii Trivale au fost făcute cu încălcarea unui ordin de ministru și nu a legislației primare,  defrișările  din Trivale s-au încadrat în... limitele legii.

Pe 20 octombrie 2015, pe rolul DNA, Serviciul Teritorial Pitești, a fost constituit Dosarul 219/P/2015, având ca obiect  denunțul formulat de Robertin Rusu, prin care activistul de mediu sesiza că, în perioada 2007-2008, Mariana Ionescu, în calitate de director al Agenției pentru Protecția Mediului Argeș, și Sebastian Sever Stancu, director al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și de Vânătoare Ploiești au aprobat, contrar dispozițiilor legale, emiterea unui număr de 35 de avize de scoatere din fondul forestier a unor suprafețe împădurite situate în Pitești, în scopul favorizării unor persoane, printre care se numărau Cătălin Ene, fratele  Marianei Ionescu, sau angajați ai  agenției în cadrul căreia aceasta îndeplinea funcția de director. Robertin Rusu arăta cum suprafața amintită a fost parcelată în loturi de 1.600 mp, iar ulterior, s-au scos din fondul forestier  câte 200 mp din fiecare parcelă, deși dispozițiile legale nu permiteau obținerea unui aviz pentru o suprafață mai mare  de 5%  din suprafața fiecărei parcele, adică 80 mp.  Pe 11 noiembrie a început urmărirea penală cu privire la  săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar din actele de urmărire penală  a rezultat că în perioada 31.10 2010-12.02 2018 au fost emise  de către  ITRSV  Ploiești nu 35, ci nu mai puțin de 41 de  decizii de scoatere definitivă din fondul forestier a unor suprafețe. S-a constatat însă că mai exista un dosar ce viza respectivele suprafețe, constituit la Parchetul de pe lângă  Judecătoria Pitești (308/p/2009), deschis ca urmare a unei plângeri care sesiza faptul că Ene Cătălin, proprietar al unei suprafețe de 7 ha de pădure în zona Aleea Căminelor ANL  Găvana, a divizat suprafața respectivă în parcele de câte 1600 mp,  pe care le-a vândut unor persoane fizice, iar acestea au obținut  decizii de scoatere din fondul forestier  a unor suprafețe  de 200 mp, cu încălcarea dispozițiilor legale.  În acest dosar, prin rezoluția procurorului 308/p/2009, şase învinuiți (Stanciu Sever Sebastian,  Toma  Adrian Petru,  Morăraș Constantin- Panait, Ștefănescu Sorin-Ovidiu, Puiulescu Carol, Neacșu Niculae Constantin) au fost scoși de sub  urmărire penală  după ce au arătat că au adus, anticipat,  în compensare, terenuri apte  pentru a fi împădurite.
Pe de altă parte, faptele din 2007-2008 incriminate de Robertin Rusu s-au prescris fix pe 12 februarie 2018 (la zece ani de la comiterea lor). O lună mai târziu, în martie 2018, a sosit și răspunsul DNA Pitești la sesizarea activistului de mediu, sesizare înaintată, însă, în urmă cu un doi ani și jumătate, când respectivele fapte erau încă departe de a fi prescrise.

„Se va dispune  clasarea cauzei, fapta nefiind prevăzută de legea penală”

Iată ce se  precizează  în ordonanţa comunicată acestuia de către DNA Piteşti.
„În urma evaluării actelor de urmărire penală efectuate în cauză, se constată că, în raport de cele expuse, nu există elemente care să  fundamenteze presupunerea  rezonabilă cu privire la săvârşirea infracţiunii  de abuz în serviciu (...) întrucât aspectele sesizate nu se circumscriu  tipicităţii obiective a infracţiunii cercetate, norma penală fiind incidentă numai cu privire la încălcări  ale actelor de reglementare primară, respectiv legi, ordonanţe şi ordonanţe  de urgenţă, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016. Astfel, pretinsa exercitare a atribuţiilor de serviciu cu încălcarea legii de către funcţionarii ITRSV Ploieşti  şi Agenţiei de Mediu Argeş, concretizată  în aprobarea şi avizarea deciziilor de scoatere definitivă din fondul forestier naţional a unor suprafeţe de teren, nu vizează nerespectarea dispoziţiilor  cuprinse  în legislaţia primară la momentul faptei, respectiv OG nr 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, maximumul suprafeţei care putea fi scoasă definitiv din fondul forestier naţional fiind stabilit printr-un ordin de ministru (legislaţie secundară), iar pe de altă parte, aspectele sesizate de denunţător au fost cercetate şi în alt dosar, în care s-a dispus  soluţie de netrimitere în judecată, aşa încât se va dispune clasarea cauzei, fapta nefiind prevăzută de legea penală”.

„Trei ani de zile pentru o soluţie, mi se pare o tărăgănare”

6 robertin rusuActivistul de mediu Robertin Rusu (foto) consideră că  în  acest caz ar fi vorba de o tergiversare a dosarului.
„Am primit răspuns de la DNA  cu privire la ancheta pe care ei au făcut-o abia după trei ani  de la sesizarea mea, exact când faptele s-au prescris. În acest răspuns, sunt invitat să fac o plângere, care nu va avea niciun efect, pentru că faptele, oricum, sunt prescrise, dat fiind că  tocmai s-au împlinit  10 ani de la comiterea lor. Trei ani de zile pentru o soluție mi se pare o tărăgănare... Am vrut doar să arăt că acolo au fost niște ilegalități și că trebuie restabilită situația de dinainte, nu mă interesează  dacă și cine  sau ce mită a dat... La  momentul respectiv exista un ordin de ministru care reglementa treaba asta, iar conform acelui ordin de ministru putea fi scoasă din fondul forestier doar 5% din suprafață (5% x 1600 mp fac 80 mp, nu 200, cât au scos ei din fiecare parcelă), deci scoaterile erau ilegale. Ulterior, s-a dat un act normativ potrivit căruia încălcarea unui ordin de ministru nu era considerată încălcare de lege, ci doar încălcarea legilor primare. Practic, devenea «legal», pentru că se încălca un ordin și nu o lege”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, activistul de mediu.
Robertin Rusu se arată dezamăgit de soluţia DNA.
„În răspunsul lor de trei pagini spun lucruri pe care le știam oricum și eu. Nu știu cine pe cine acoperă. Din păcate, rămân valabile acele scoateri din fondul forestier, iar acolo se vor construi, probabil, cartiere de vile. În actele Primăriei Pitești, acele hectare de pădure apar deja ca spații construibile, deci nu mai este pădure, lucru  ce se remarcă și pe harta respectivă”, mai spune Robertin Rusu.

Roberin Rusu: ”Ce mă motivează să fac astfel de demersuri?! Pe lângă faptul că ne feresc de inundații și alunecări de teren, datorăm pădurilor și următoarele chestii... S-a stabilit că un ha de pădure reține pe an praf și cenușă: de brad– 30 t; de stejar - 68 t. Un ha de pădure de stejar de 40 de ani elimină 14 t de oxigen și absoarbe 18 t de bioxid de carbon. Un ha de pădure de foioase elimină și evaporă în atmosferă în medie 2500-3000 de tone de apă pe zi, iar o pădure de fag – 5000 tone de apă. Asta ar trebui să ne motiveze pe toți, avem nevoie de lipsa prafului și de oxigen în Pitești?”

Publicat în Dezvaluiri

# Marius Iacob și Călin Nistor, cei doi procurori șefi adjuncți ai DNA, au strânse legături cu Argeșul. Primul e născut la Câmpulung, iar al doilea a fost peste cinci ani procuror șef la DNA Pitești. Cei doi au instrumentat până acum zeci de dosare cu nume „grele” # Jurnalul de Argeș, singurul ziar local acreditat la bilanțul DNA

Desfășurare impresionantă de participanți săptămâna trecută la Cercul Militar Național din București. Peste 200 de ziariști și peste 150 de invitați de prim rang au participat la prezentarea bilanțului pe 2017 al DNA. Un eveniment de grad zero de la care nu a lipsit președintele Klaus Iohannis. Un eveniment la care Argeșul a avut o reprezentare la vârf și ne referim aici la cei doi procurori șefi adjuncți ai DNA - Călin Nistor (care a fost peste cinci ani procuror șef la DNA - Serviciul Teritorial Pitești), Marius Iacob (născut la Câmpulung) și comisarul-șef Dan Nicolae - ofițer judiciarist DNA și fost comandant al IPJ Argeș. Citiți în cele ce urmează cronica, inclusiv cu detalii de culise, a acestui eveniment special la care Jurnalul de Argeș a fost singurul ziar local acreditat.

Procurorul șef adjunct Marius Iacob, foarte volubil și comunicativ

Încă de la intrarea la Cercul Militar ne întâlnim cu un argeșean de top, nimeni altul decât procurorul șef adjunct al DNA - Marius Iacob. Volubil și comunicativ, acesta este foarte popular printre ziariști, cu care nu ezită să se fotografieze. Ne știm de doi ani, de când a acordat un amplu interviu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș. Stăm câteva minute de vorbă, după care facem o fotografie împreună, ca și la bilanțul DNA de acum doi ani. „Și eu sunt argeșean”, îi spune Marius Iacob unui angajat DNA care ne imortalizează.
Un procuror ce are la activ multe dosare de răsunet instrumentate, Marius Iacob este originar din Câmpulung, unde a locuit până la vârsta de 12 ani. Marius Iacob a fost primul procuror care a avut curajul să-i pună cătuşele lui Sorin Ovidiu Vîntu şi chiar să obţină arestarea preventivă a magnatului şi apoi condamnarea definitivă a acestuia într-un dosar de şantaj. Tot Marius Iacob a coordonat depistarea şi apoi extrădarea din Indonezia a părintelui FNI, Nicolae Popa. Iacob este cunoscut şi pentru faptul că a instrumentat - alături de alţi doi colegi - celebrul dosar al dispariţiei avocatei Elodia Ghinescu. Marius Iacob are un CV de invidiat, fiind pe rând, înainte de a ajunge la DNA, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, procuror-şef al Secţiei Urmărire Penală, Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prim adjunct al procurorului general al României.  
În zona centrală din spatele rândurilor de scaune unde vor veni invitații, printre zeci de camere de filmat puse, îl zărim pe Sorin Mișcoci, cameramanul președintelui Klaus Iohannis. Înalt și foarte elegant, Sorin Mișcoci lucrează la Cotroceni din 2007. Printre primii invitați sosiți se numără Hans Klemm, ambasadorul S.U.A., însoțit de o echipă de cinci consilieri.
Înainte de începerea prezentării bilanțului propriu-zis, avem timp și de o conversație rapidă cu doamna Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, plăcut surprinsă că Jurnalul de Argeș este singurul săptămânal local prezent la eveniment și că în același timp este un ziar ce reflectă des și obiectiv activitatea DNA.

Procurorul șef DNA Pitești a stat printre jurnaliști

17 02Mai mulți ofițeri SPP se intercalează printre cameramani și jurnaliști în clipa în care invitații la prezidiu își fac apariția. Alături de procurorul șef Laura Codruța Kovesi sunt prezenţi câțiva dintre cei mai importanți oficiali din România, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, Cristina Tarcea-președinte Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general Augustin Lazăr și Codruț Olaru-vicepreședintele C.S.M.
O căutăm în sală cu privirea pe Daniela Lupu, procurorul șef al DNA Pitești. Nu o găsim. De abia după câteva minute o identificăm. E în spatele cameramanilor, pe o canapea, printre jurnaliști. Tăcută și sobră, e foarte atentă la discursurile ce au început. Oricum, pentru Daniela Lupu „vorbesc” numeroasele dosare instrumentate cu succes în ultimii ani.

O treime dintre inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene

Discursul procurorului șef Laura Codruța Kovesi, discurs în care a prezentat bilanțul DNA pe anul trecut, a avut câteva detalii foarte interesante. Șefa DNA a făcut referire la mai mulți manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse și servicii și „condiționează buna derulare a contractelor încheiate și plata facturilor de achitarea unor «comisioane» cuprinse între 5 și 20% din valoarea contractului și obțin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro”.
Un detaliu îngrijorător: investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. 130 trimiteri în judecată în 2017 față de 65 în anul 2015. O treime din inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene.

13 ambasadori și atașatul FBI în România, printre invitați

Jurnalul de Argeș a intrat și în posesia listei cu invitați. Am aflat astfel că în afară de procurorii de la structurile teritoriale DNA au fost prezenți 70 de invitați de prim rang. Au fost printre alții nu mai puțin de 13 ambasadori, președintele ANI-Bogdan Stan, Viorel Morari-procuror șef Procuratura Anticorupție Republica Moldova și atașatul FBI în România-Russell Ashenden.

 

Publicat în Actualitate

Săptămâna trecută, Jurnalul de Argeș a publicat informația potrivit căreia pe 22 februarie, la București, la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) trebuia să aibă loc un concurs pentru ocuparea mai multor funcții vacante de ofițer de poliție (specialitatea Înmatricularea vehiculelor) din șapte județe, inclusiv Argeșul. Numai că în ziua concursului, DRPCIV a anunțat că acesta se amână.
După apariția acestei știri, surse din cadrul DRPCIV ne-au contactat pentru a ne preciza că motivul amânării concursului este legat de îmbolnăvirea mai multor persoane din comisia de examen.
Au existat și zvonuri potrivit cărora amânarea concursului ar fi fost cauzată și de audierea la DNA Pitești a șefei de la Resurse Umane din cadrul DRPCIV. Tot surse din cadrul DRPCIV ne-au precizat că această audiere nu are legătură cu amânarea concursului și că șefa de la Resurse Umane de la DRPCIV a fost într-adevăr chemată la DNA Pitești în luna ianuarie, însă pur și simplu pentru a oferi niște informații tehnice și fără a avea vreo calitate în vreun dosar.

Publicat în Actualitate

Aflu că deputata Simona Bucura Oprescu a rupt gardul ambiguității care îi devenise brand în ultima vreme și s-a decis să se afișeze moț la DNA, alături de susținătorii lui Liviu Dragnea și a gherilei acestuia împotriva Statului Paralel. Nu comentez opțiunea fiindcă e dreptul fiecăruia să se așeze în ce barcă dorește. Oricum, parcă e mai cinstit să-ți așezi posteriorul de o parte sau de alta a baricadei decât să șezi cu el în două luntrii, cum zice țăranul, sorbind lăptic la „n” capete. Hilar e că Simona a scos decolteul de revoluționară la înaintare, spre a-l apăra cu pieptul (aproape) dezgolit pe Daddy de Statul Paralel, deși e doctorand al aceluiași Stat Paralel, definit ca atare de ideologul PSD cu calota rasă, Codrin Ștefănescu. Să mai înțeleagă cineva, ceva. Pe de o parte te școlești cu Statul Paralel și îți place al naibii din moment ce faci ocheade de Mata Hari cunoscuților, de parcă ai sta la masă cu crema intelligence-ului românesc. Pe de alta, îți iei bilet în față la vodevilul în care Liviu Dragnea e „crucificat” de Statul Paralel, unde lectori sunt chiar profesorii tăi. E de noaptea minții, nu altceva, deși numai de minte nu e vorba în exemplul de față. În fapt și în drept, după cum s-ar exprima chiar unii dintre profesorii Statului Paralel cu care luptă acum Mița Baston a PSD Argeș, e vorba doar de interes. De pur interes. Și încă de unul disperat din moment ce Simonica a lăsat la o parte orice urmă de subtilitate. Și nu că ar fi avut vreodată așa ceva, fiindcă asta se vede de la o poștă, de la paradigma de lemn în care își articulează zicerile publice pe la zilele de comune și până la modul excesiv în care se rujează. „Își dă cu ruj pe dinți”, ca să cităm din fashionista Lavinia Năstase. În fine, deputata Mata Hari de Argeș vrea neapărat să reintre în grațiile lui Liviu Dragnea după ce acesta a fost la un pas s-o scuipe, ca pe o măsea stricată, în 2016, de pe lista parlamentară. Pentru că s-a dus cu un reprezentant al Statului Paralel la primarul de sector care i-a luat locul lui Vanghelie. Însă asta e o poveste pentru cunoscători, ca să ne exprimăm în limbajul criptat al celor de la UM Fantome... închipuite. Acum, ca să recupereze terenul pierdut și să-i arate lui Dragnea ce mare caracter are ea și cum luptă alături de el împotriva Statului Paralel, Simonica s-a răsucit la 180 de grade. Așa se explică pirueta și prezența ei, alături de deputatul Cătălin Rădulescu (altfel un adversar consecvent al Statului Paralel) în fața DNA. Lucrurile sunt simple, la fel de simple ca Sfântul Interes căruia i se închină doamna deputat. Simona vrea să recupereze cu orice preț, dar cu orice preț, deficitul de încredere în relația cu Liviu Dragnea și să-și securizeze o viitoare funcție în PSD. Pentru ea sau pentru familia ei. Funcția bate gradul în PSD și pentru asta Simona e dispusă să declare război chiar și Statului Paralel. Ce se face însă Simonica, dacă pierde Dragnea războiul? Că rămâne și cu onoarea nereperată, și cu Statul Paralel certată...

Publicat în Opinii

# „12 dosare ne-au fost repartizate la judecătoarea Inge. Indiferent cum depuneam cererile, dosarele cădeau la ea”, declară Viorica Matei şi Maria Marinescu, două dintre moștenitoarele Elenei Greculescu, care au făcut denunț la DNA împotriva judecătoarei Cornelia Inge Ene, a omului de afaceri Stelică Crăciun și a cumnatului acestuia, primarul Nicolae Dascălu de la Mărăcineni

# Judecătoarea Cornelia Inge Ene a dat în aprilie 2007 o hotărâre prin care mai mulți moștenitori ai Miceștilor au fost puși în posesie la Mărăcineni în baza unui fals certificat de moștenitor, în detrimentul celor două moștenitoare ale familiei Greculescu. Ulterior, cele 38 de hectare au fost cesionate nașei omului de afaceri Stelică Crăciun

# Un caz similar de mutare de terenuri, de la Rătești în Pădurea Trivale, face dosarul unui amplu dosar DNA, cu nouă persoane urmărite penal

Publicat în Dezvaluiri

S-a furat un laptop al Direcției Silvice Argeș, întâmplător sau nu, fix în contextul în care Direcția Națională Anticorupție solicitase D.S. Argeș punerea la dispoziție a unor documente necesare continuării cerecetărilor într-un dosar din 2014, legat de  achitarea facturilor pentru mai multe drumuri din zona Vidraru, plăți efectuate înainte de recepția efectivă a lucrărilor.

Publicat în Dezvaluiri

Nu cred că mai ține minte. Sau poate că mă înșel. Ne-am văzut prima dată acum 22 de ani, în aprilie 1995. Eram elev la Colegiul „Brătianu” și luasem un premiu la olimpiada națională de franceză. Toți olimpicii naționali din Pitești au fost convocați la Primărie ca să fie premiați de primarul Tudor Pendiuc.

Publicat în Opinii

# Stenograme DNA cu Pendiuc şi fosta secretară, căreia i-a asfaltat drumul până la vilă
După trimiterea în judecată la Tribunalul Argeş într-un al doilea dosar, au început să apară în spaţiul public şi ce discuta la telefon Tudor Pendiuc cu fosta secretară.

Publicat în Dezvaluiri

# DNA i-a făcut o surpriză, de Sfântul Valentin, fostului primar al Piteştiului # Alături de fostul edil mai este judecat şi directorul ADP Piteşti, Mircea Branişte, care a achitat deja prejudiciul imputat de procurori

Publicat în Dezvaluiri