În urmă cu trei ani, Ioana Năstase, o fată de 20 de ani din Mioveni, a fost înjunghiată cu un cuțit, pe stradă, de mai multe ori. A fost o victimă a unei infracțiuni.
Nu vom discuta în continuare despre infractor sau despre starea sănătății mintale a lui, despre care eu personal am dubii, dar asta e o altă discuție. Pentru că ai ceva la scufiță dacă pleci de acasă să te duci în Găvana și ajungi mereu în Prundu și după aia uiți că stai în Popa Șapcă. Sau ceva asemănător. Dar dacă pleci cu un cuțit de acasă și cauți să omori pe cineva care nu se poate apăra, nu înseamnă neapărat că ești nebun, înseamnă că ai ceva cu societatea în care trăiești. Dar, repet, după părerea mea nu înseamnă că ești nebun. Așa, putem zice că e bolnav psihic și cel care fură o basculantă și intră cu ea în mulțime, omorând peste 80 de oameni. Sunt de acord că nu e chiar întreg la cap, dar justiția, care trebuie să fie întreagă la cap, îl tratează de terorist și bine face.
Vom încerca în continuare să lămurim doar situația victimei infracțiunii. Prin lege, din momentul în care ajungi victima unei infracțiuni, statul român se ocupă de tine. Iată ce scrie în Art. 1 din legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor:

„În scopul asigurării protecției victimelor infracțiunilor, prezenta lege reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile acestora, precum și de consiliere psihologică, asistență juridică gratuită și compensație financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni”. E atât de limpede încât nu e nevoie de comentarii.
Citez în continuare din lege: „Art. 4. - (1) Organele judiciare au obligația de a încunoștința victimele infracțiunilor cu privire la:
a) serviciile și organizațiile care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistență a victimei, în funcție de necesitățile acesteia;
b) organul de urmărire penală la care pot face plângere;
c) dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
d) condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate și ale părții civile;
g) condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat;
h) dreptul de a fi informate, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală”.
Cu privire la informarea permanentă a victimelor infracțiunilor: „Art. 5. - (1) Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor, cu sprijinul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, asigură funcționarea unei linii telefonice disponibile permanent pentru informarea victimelor infracțiunilor. Prin intermediul liniei telefonice se asigură comunicarea informațiilor prevăzute la art. 4 alin. (1)”.
Cu privire la consilierea psihologică: „Art. 7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor și omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal (…).”
Și mai scrie în „Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor” o sumedenie de chestiuni care i-ar fi, sau i-ar fi fost, foarte folositoare Ioanei Năstase, victima infracțiunii comise de profesorul nebun. Informații la care Ioana Năstase ar fi avut dreptul, prin lege.

Publicat în Opinii

# Acest lucru ni l-a confirmat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Marius Ștefan, cu următorul amendament: „Dacă vom primi acel raport în care se spune că nu a avut niciun discernământ”

Marius Ștefan, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, explică de ce, de data aceasta, în cazul profesorului criminal de la Mioveni, măsurile vor fi diferite de cele luate după faptele comise de același autor în 2014, când Alin Minciunescu a atacat, tot cu un cuțit, o tânără de 19 ani, în plină stradă.  Pe de altă parte, după acuzațiile lansate, în Jurnal de Argeș, de prima victimă a atacatorului la adresa anchetatorilor, referitoare la încadrea faptei săvârșite asupra sa ca „lovire și alte violențe”,  prim-procurorul Marius Ștefan precizează că în dosarul deschis în 2014, încadrarea la tentativă de omor a faptei n-ar fi schimbat cu nimic măsurile dispuse asupra unui individ fără discernământ.
 
Pentru că Tribunalul Argeș a dispus, în septembrie, prelungirea arestului preventiv pentru Alin Minciunescu, autorul sângeroasei crime de la Mioveni, comisă în august, anul curent, așteaptă după gratii un verdict din partea expertului care îl evaluează din punct de vedere psihiatric. Același lucru așteaptă și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, care în funcție de rezultatul acestei expertize, îl va trimite în judecată sau va cere internarea lui într-un spital  cu măsuri de siguranță, cel mai probabil, la Jebel. Prim-procurorul Marius Ștefan spune că nu există riscul ca Minciunescu să ajungă foarte curând în libertate, pentru că faptele individului sunt, de data aceasta, mult mai grave. Cât despre acuzațiile că la precedenta faptă, comisă de același Minciunescu în 2014, potrivit cărora agresiunea asupra tinerei de 19 ani ar fi fost încadrată greșit, Marius Ștefan explică de ce anchetatorii au procedat, la momentul respectiv, astfel.
„Pentru a fi încadrată la tentativă de omor, autorul faptei trebuie să fi avut intenția de a ucide. Loviturile aplicate, tăieturile trebuie să fie apte să pună în primejdie viața persoanei respective. Ori, atunci, procurorul de caz de pe lângă Judecătoria Pitești a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive de la infracțiunea de tentativă de omor și a stabilit ca încadrare «lovire și alte acte de violență». Cert este că, chiar dacă era încadrat pentru tentativă de omor, pentru că expertiza psihiatrică efectuată în dosar a stabilit că nu avea discernământ, soluția era aceeași, de clasare. Nu contează încadrarea juridică acolo, atâta vreme cât ai un caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Se stabilește că acționează fără discernământ și se dă soluție de clasare”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Marius Ștefan, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

Marius Ștefan: „Judecătoria Pitești a respins această popunere de internare nevoluntară”

De la scoaterea de sub incidență penală a lui Minciunescu și până la internarea sa (voluntară!) la Spitalul de Psihiatrie Sf. Maria - Vedea, lucrurile par în continuare ambigue.
„După ce s-a dispus clasarea de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești a fost sesizată și Judecătoria Pitești cu propunerea de internare nevoluntară, pe Legea Sănătății Mintale. Judecătoria Pitești a respins această propunere de internare nevoluntară. Există în Legea Sănătății mintale o  prevedere pe procedura aceasta - internarea nevoluntară este independentă de voința pacientului. Acolo se face o comisie de către trei medici, care analizează.  Dacă se constată că se impune internarea medicală, fac o propunere de internare nevoluntară. Se emite o decizie în acest sens și se sesizează Judecătoria. În situația în care pacientul își dă acordul de a fi internat și nu mai vorbim de internare nevoluntară, atunci se urmează o altă procedură. Acum depinde și de aparținători și de medici”, mai spune prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.
Opinia publică se întreabă însă, pe bună dreptate, dacă și de data aceasta, criminalul va ajunge la fel de repede în libertate. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș spune însă că pentru astfel de fapte, dacă se va ajunge la concluzia că  s-a acționat  fără discernământ (cum, cel mai probabil se va constata, date fiind antecedentele sale psihice, n.red), autorul poate sta chiar și până la 15 ani într-un spital cu măsuri de siguranță, dar nici nu exclude o externare la o eventuală ameliorare a bolii (n.red. foarte probabilă, atâta timp cât pacientul se află sub tratament). Parchetul n-are însă niciun cuvânt de spus cu privire la această perioadă.
„Acum se va întâmpla, cu certitudine, mai mult decât s-a întâmplat atunci. Vor fi două variante. El, în momentul de față este în arest preventiv. S-a dispus expertiză psihiatrică, pentru a se stabili dacă în raport cu această faptă a acționat sau nu cu discenământ. Dacă se va stabili că a acționat cu discernământ, va răspunde penal. Dacă se va stabili că a acționat fără discernământ, atunci se va cere internarea lui medicală forțată în raport de fapta săvârșită, de gravitatea faptei. Nu există o prevedere referitoare la perioada de timp, 5 sau.... 15 ani. Se spune «până la însănătoșire». De obicei au rămas internați. Se verifică periodic dacă s-a îmbunătățit starea medicală. Dacă se constată acest lucru, internarea medicală poate fi  înlocuită cu tratament  la domiciliu. Dacă nu, poate fi menținută această internare medicală (...)”, mai spune Marius Ștefan.

Marius Ştefan: „După ce se termină această procedură, noi nu mai avem niciun atribut”

Tocmai de aici începe cercul vicios. Așa cum au precizat specialiștii Spitalului de Psihiatrie Vedea, sub tratament, pacientul dă semne de ameliorare a bolii, pentru că de vindecare nu poate fi vorba. Ameliorarea este condiția externării. Doar că după externare, așa cum arată istoricul medical al lui Alin Minciunescu, pacientul nu-și mai ia tratamentul și poate ajunge iar la delir. Un cerc vicios de care ar trebui să țină cont și instanța la care se va decide externarea.
„Noi putem cere internarea medicală forțată. Atât ne permite codul de procedură penală: internarea medicală și atunci va fi plasat la Jebel. Nu este primul caz în care autorul unei infracțiuni de omor a fost internat medical. Noi vom cere internarea medicală forțată dacă vom primi acel raport în care se va spune că nu a avut discernământ. După ce se termină această procedură, noi nu mai avem niciun atribut. Merge pe Instanță. Fiind internat la Jebel, toată procedura se desfășoară la instanța de acolo”, încheie prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

 

 

Publicat în Dezvaluiri

# Ioana Năstase acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate # Tânăra căreia Dumnezeu i-a dat zile mai spune că „fapta lui nici măcar n-a fost încadrată la tentativă de omor, ci la loviri şi alte violenţe” # „Cât am stat în spital, niciun psiholog  sau terapeut nu a venit la mine” # „Procurorul de caz mi-a spus că nu pot să mă constitui parte civilă”

Publicat în Dezvaluiri

În spatele cumplitei întâmplări de la sfârșitul lunii august, când fostul profesor de istorie Alin Minciunescu (38 de ani) a înjunghiat mortal, în plină stradă, o femeie de 68 de ani, după ce, în urmă cu trei ani, mai avusese o tentativă de omor, stă și drama propriei sale familii. Unul dintre motivele pentru care mama prefera să-și țină fiul acasă, unde refuza să-și ia medicația, și nu la spital, unde medicii puteau controla administrarea tratamentului, este, dincolo de dragostea de părinte, sărăcia.

Publicat în Culise

În urmă cu puțin timp, Tribunalul Argeș a prelungit măsura arestului preventiv în cazul lui Alin Minciunescu (38 de ani), bărbatul care, la sfârșitul lunii august, a înjunghiat mortal, în plină stradă, o femeie  de 68 de ani. Pe 28 august, aceeași instanță a dispus măsura aresului preventiv pentru 30 de zile, iar astăzi a mai prelungit-o până pe 24 octombrie, până la finalizarea experizei psihiatrice, în urma căreia, așa cum Jurnal de Argeș, a mai scris, bărbatul va fi, cel mai probabli, scos de sub incidență penală și trimis într-un spital cu măsuri de siguranță (la Jebel, în Timiș)

 În câțiva ani, va fi liber

"M-am interesat, pentru că e vorba și de viața mea, e dreptul meu și trebuia să aflu ce se întâmplă și știu sigur că se va diaspune această măsură de siguranță. Dar tot textul de lege limitează internarea până la însănătoșire sau ameliorare. Sunt medici, la ora asta, în România, probabil mai slab pregătiți, care spun, la un moment dat: s-a ameliorat. Dacă de la Vedea a putut fi externat, va putea fi externat și de la Jebel.  Va exista un medic care să spună că tulburările s-au remis, boala s-a ameliorat, bolnavul este echilibrat, pentru că în spital că și-a luat tratamentul și boala este sub control. Având în vedere că a fost mediatizat cazul, s-ar putea să fie garantată o peroadă de internare de cel puțin 4-5 ani.  Dar cine ne oferă nouă, după externare, garanția că  omul va avea boala sub control? Nimeni!”, a explicat, pentru Jurnal, Simona Popescu, avocatul care l-a reprezentat pe bărbat, din oficiu, în faza audierilor.

Simona Popescu atrage atenția asupra vidului legislativ din România care permite unui bolnav periculos să fie externat atât de repede, fără ca nimeni să răspundă de consecințele acestei externări.

"Există articoluil 110 din Codul Penal, care spune foarte clar că, atunci când avem de-a face cu o persoană bolnavă psihic care prezintă pericol real pentru sociateate, instanța este obligată să dispună măsură de siguranță, cum trebuia s-o facă de prima dată, din 2014,  dar nu a făcut-o. În plus, noi avem un vid legislativ, pentru că nu există o normă imperativă care să oblige organele sanitare - spitalul, medicii - să stabilească care sunt bolile care necesită internare permanentă, astfel încât, ulterior,  în situații ca asta, medicii să poată fi trași la răspundere penală, nu pe legea 487. Deocamdat,  astfel de bolnavi sunt internați și externați la scurt timp. Asta e politica. Se merge pe ideea că dacă au rude, pot fi dați în sânul familei, dar nu se gândește nimeni că nu există nicio garanție că această boală nu poate fi ținutră sub control prin modalitatea acesta de administrate a tratamentului la domiciliu. În speța asta, maică-sa a încercat să-i dea tratamentul, iar el s-a impus și a refuzat și chiar a exista o tensiune și acte de violență între cei doi", mai spune avocatul Simona Popescu.

Publicat în Actualitate