Vă intrigă titlul editorialului meu? Ar cam trebui. Și ar cam trebui să trezească prea multele autorități nepăsătoare din Argeș. Da, cazul celor 12 ani de sclavie de la Berevoești, cu zeci de copii și adulți torturați și bătuți fără milă, a fost posibil și datorită nepăsării și neimplicării autorităților, de la Primăria Berevoești și DGASPC Argeș până la Poliție și Prefectură. Autorități care s-au făcut că nu văd atrocitățile de la Berevoești, o mare rușine pentru un județ fără cap și fără coadă. Iar condamnările ce au început să fie date stăpânilor de sclavi de către magistrați sunt și ele – cu câteva mici excepții-revoltător de blânde. Cum să dai cinci ani de închisoare unui stăpân de sclav care a bătut și torturat ani în șir în mod cât se poate de conștient oameni amărâți fără nicio apărare? E mai mult decât revoltător, e ultra-strigător la cer. Dacă s-ar fi întâmplat o asemenea oroare în America, pedeapsa minimă ar fi fost închisoare pe viață, iar sute de mii de oameni ar fi ieșit în stradă. La noi, justiția subordonaților domnului Tudorel Toader e una subiectivă și blândă cu cei răi și dură cu cei blânzi.
La Pitești se face Marșul pentru Familie, un marș fariseist și plin de bigotism, însă nu s-a făcut niciodată un marș de susținere pentru bieții sclavi de la Berevoești. A trecut un an și opt luni de la izbucnirea scandalului de la Berevoești, scandal ce a făcut ocolul lumii, și nu am văzut niciun șef de instituție din Argeș să ia atitudine fermă, să aibă reacție rapidă. De fapt, nu am văzut niciun responsabil din vreo instituție publică   tras la răspundere sau reținut de DIICOT. Sunt zeci de angajați din instituțiile publice din Argeș, în principal din Pitești, Câmpulung Muscel și Berevoești, care au fost complici, inclusiv prin nepăsare și mușamalizare, la ororile comise în Gămăcești, satul groazei. Și niciunul dintre ei nu a plătit, așa cum ar fi fost normal și legal. E și ăsta un exemplu că instituțiile publice din Argeș sunt cele mai bune prietene ale stăpânilor de sclavi de la Berevoești. Ce așteptări să ai însă de la mult prea ineficientele instituții publice din Argeș, când ele nici măcar nu mai comunică și nu mai țin conferințe de presă de ani de zile? Pe vremea când erau prefecți Constantin Tămagă și Gheorghe Davidescu, instituțiile publice țineau conferințe de presă săptămânale. Iar exemplul negativ vine de la vârf. Prefectura Argeș și CJ Argeș de abia dacă mai țin 5-6 conferințe de presă pe an, la fel și Primăria Pitești. Comunicarea e zero, dar salariile sunt demne de cele ale unor corporatiști. Și în tot acest timp, în Argeș se înmulțesc problemele. Iar foștii sclavi de la Berevoești, ca și sute de alte persoane abuzate, de la cerșetori aduși cu forța în Pitești sau fete obligate să se prostitueze, sunt fără protecție și sprijin.

Publicat în Opinii

După cum se știe, săptămâna trecută au fost Porți Deschise la „Bunătăți de Topoloveni”, fabrica libanezului Mohammad Murad. Ce nu se știe, este motivul pentru care ministrul Agriculturii, Petre Daea, a plecat de la eveniment înainte de masa oficială organizată pentru invitați.

Publicat în Actualitate

De mai bine de două săptămâni, prin pensionarea lui Constantin Vasilescu, postul de director al Direcției Agricole Argeș este vacant. Pe postul rămas liber a fost numită interimar Petra Ochișor, fostă directoare la Direcțiile Agricole Giurgiu și Vrancea, și nu cineva din Argeș, așa cum era normal, decizia fiind una politică. Iar acest fapt înseamnă că Argeșul mai pierde încă o instituție deconcentrată. În plus, Petra Ochișor are un trecut controversat: în martie 2012, când era director la Direcția Agricolă Giurgiu, a fost trimisă în judecată de DNA pentru abuz și neglijență în serviciu. În toamna lui 2012, Petra Ochișor a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare. A făcut apel, iar în decembrie 2012 Curtea de Apel București a decis achitarea ei.  Iată cum comentează pesediştii.

Publicat în Administratie