Scriam recent despre o angajată de nota 10 de la agenția CFR din centrul Piteștiului. Asta și în contextul în care angajații din instituțiile statului sunt în procent mare prea impregnați de birocrație, tupeu și nervi în relația cu contribuabilii.  Și am scris atunci despre respectiva angajată tocmai pentru că normalitatea e o specie din ce în ce mai rară în România și am ajuns să ne bucurăm când angajații unor instituții publice se poartă cu noi normal. Am ajuns să ne bucurăm când vedem fețe zâmbitoare și amabile la ghișee. Pentru că, din păcate, vedem în fiecare zi prea multe fețe acre și încruntate, prea multe mimici nervoase și agitate.
Acum scriu din nou despre o angajată de la o instituție publică. Și scriu de bine. N-am ce face, e aceeași bucurie a normalității. De această dată, este vorba de o angajată de la Direcția Finanțelor Publice Argeș. Drumurile mă poartă de 3-4 ori pe an cu diferite acte de depus la Finanțe. Așa a fost și săptămâna trecută. Aveam de depus un bilanț și am ajuns - dacă memoria recentă a cifrelor nu mă înșeală - la ghișeul 41 de la parter. Acolo, o doamnă tunsă scurt foarte amabilă mi-a explicat că greșisem una dintre pagini atunci când o completasem. Iar explicația detaliată a fost pe un ton calm și totul cu zâmbetul pe buze. Am refăcut respectiva pagină și am revenit la aceeași doamnă după două zile. Și din nou a fost amabilă, atentă la detalii și explicații, fără nici cea mai mică undă de atitudine birocratică ori de superioritate. Și totul a durat foarte puţin, fără timpi morți. Și pentru respectiva doamnă normalitatea și cursivitatea în relația cu contribuabilii este ceva constant. De ce spun asta? Pentru că în ultimii ani am mai avut de depus acte la aceeași doamnă și s-a purtat la fel de amabil. Și nu numai cu mine, ci și cu cei care erau înaintea mea la coadă. Nu știu cum o cheamă, însă pot să îi spun directorului Lucrețiu Tudor că are toate motivele să fie mândru cu o asemenea angajată eficientă și amabilă. Sunt sigur că la Finanțe sunt și alți angajați cu o conduită ca la carte, însă în acest editorial am particularizat, pur și simplu, deoarece cu doamna respectivă am interacționat.
M-aș bucura să întâlnesc astfel de angajați cât mai des în instituțiile statului din Pitești, din Argeș și din România. M-aș bucura ca normalitatea din instituțiile publice să se generalizeze și să nu mai văd la ghișee angajați cu fețe încruntate și cu atitudini de mari șefi. Pentru că România nu are nevoie doar de instituții publice eficiente, ci și de funcționari publici normali în procent covârșitor. Și probabil că atunci nu voi mai compara instituțiile publice de la noi cu cele din Olanda, Marea Britanie sau Statele Unite, acolo unde normalitatea este de decenii întregi ceva foarte... normal.

Publicat în Opinii

În ultimii 10 ani, drumurile vieții profesionale m-au făcut să interacționez, fie și preț de un minut, cu sute și sute de angajați de la instituții ale statului. Și în procent majoritar atitudinea angajaților statului a fost una superioară, nervoasă, arogantă, irascibilă. Și nu sunt singurul care am interacționat cu asemenea angajați cu mentalități virusate. Sute de mii de români-contribuabili pot depune mărturie în acest sens. Cazurile de angajați la stat cu atitudini normale, profesioniste și amabile le pot număra pe degetele de la cele două mâini.
Nu, nu vreau să generalizez și să demonizez cumva marea masă a angajaților de la stat. Nu am o ură viscerală față de resursa umană a instituțiilor statului. Pur și simplu mă revolt argumentat, deci exist, ca să îl parafrazez parțial pe Descartes.
Și chiar am motive de optimism - e drept, unul moderat - în ceea ce privește oamenii care lucrează la stat. Iar un astfel de motiv palpabil am găsit recent la agenția CFR din centrul Piteștiului, aproape de Teatrul Așchiuță. Urma să plecăm mai multe familii și cu copiii din dotare într-un voiaj de o zi cu trenul la București, așa că am mers să iau bilete pentru grupul numeros. Sincer să fiu, mă așteptam să fiu tratat rece și rapid. Mecanic. Însă la fața locului așteptările negative mi-au fost făcute knock-out. Doamna de la ghișeu a fost super amabilă, mi-a explicat în detaliu ce oferte ar fi mai avantajoase pentru grupuri și cât costă fiecare variantă. Mă uitam, ascultam, îmi notam și îmi venea să mă frec la ochi o dată pe minut. Doamna de la CFR avea pur și simplu o atitudine impecabilă. După câteva minute, am achiziționat biletele și, înainte de a ieși din agenția CFR, am tras cu coada ochiului și la următorul client. Și el a fost tratat cu aceeași amabilitate și cu toate detaliile necesare. A fost tratat NORMAL. Și tocmai pentru că normalitatea e o specie din ce în ce mai rară în România, am ajuns să ne bucurăm când angajații statului se poartă cu noi normal. Am ajuns să ne bucurăm când vedem fețe zâmbitoare și amabile la ghișee. Pentru că, din păcate, vedem zilnic prea multe fețe acre și încruntate, prea multe mimici nervoase și agitate.
Și tocmai de aceea nu voi uita prea ușor atitudinea de nota 10 a doamnei de la agenția CFR. Data viitoare, când voi merge într-o altă instituție de stat și voi da nas în nas cu cine știe ce funcționar irascibil, mă voi gândi la comportamentul doamnei de la agenția CFR. Și dacă mă enervez, poate chiar mă voi apuca să le recomand funcționarilor cu aere nejustificate să dea o raită incognito la agenția CFR din centrul Piteștiului și să ia de acolo lecții gratuite de comportament normal. De atitudine caldă și amabilă.
Chiar așa, pe când niște
cursuri de bune maniere pentru funcționarii publici? Ce ziceți, domnule prefect Emilian Dragnea? Vă tentează o asemenea inițiativă?

Publicat în Opinii

CFR Călători, companie aflată în mari dificultăți financiare și de dotare, anunța în urmă cu aproape două luni că a decis desființarea temporară sau permanentă a nu mai puțin de 97 de curse proprii la nivel național. Printre acestea se numărau atunci și trenurile R 9530, 9531, 9532, 9533 care circulă în regim Regio în relația Pitești - Curtea de Argeș și retur, trenuri care, potrivit informațiilor apărute la acea dată în spațiul public, urmau să se anuleze permanent. În acest fel, locuitorii din Curtea de Argeș ar fi rămas fără legătură feroviară cu Piteștiul și Capitala, dar și cu localități de pe harta feroviară a județelor Dâmbovița, Olt sau Dolj. Legat de toată această situație am discutat cu șeful Stației CFR Pitești Sud, Adrian Ion, care ne-a declarat că „a fost revizuită la un moment dat acea listă și cele două perechi de trenuri pe ruta Pitești - Curtea de Argeș au fost păstrate. Și nici nu cred să se mai pună problema eliminării lor din circulație”.
Referitor la operatorii feroviari din județul nostru, Adrian Ion ne-a spus că „în transportul de călători există un singur operator privat, TFC - Transferoviar Călători, care operează pe relația Costești - Roșiorii de Vede, în rest avem doar CFR Călători. De asemenea, mai sunt operatori privați care deservesc transportul de marfă, dar prezența acestora depinde de specificul transportului.”
În 1898, în prezenţa regelui Carol I, se inaugura calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Acum linia regală de cale ferată a ajuns în paragină. Cele patru gări de pe traseu, toate monumente de artă, au fost închise; pe rută mai circulă doar patru trenuri pe zi, iar şansele de reabilitare a gărilor sunt mici.
Durata de executare a tronsonului de cale ferată Piteşti-Curtea de Argeş a fost doar 2 ani (1896-1898). Traseul de 38,4 de km de cale ferată, deservit de 4 gări, a costat peste 7,8 milioane lei aur. În toamna anului 1898, după inaugurarea liniei Piteşti - Curtea de Argeş, construită sub conducerea eminentului inginer Elie Radu, au fost date în exploatare clădirile celor patru gări: Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş. Concepţia arhitecturală şi tehnică a gărilor a fost a aceluiaşi inginer-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

 

Publicat în Economie

CFR Călători, companie aflată în mari dificultăți financiare și de dotare, a decis recent desființarea temporară sau permanentă a nu mai puțin de 97 de curse proprii la nivel național. Printre acestea se numără și trenurile R 9530, 9531, 9532, 9533 care circulau în regim Regio în relația Pitești-Curtea de Argeș și retur, trenuri care potrivit informațiilor apărute în spațiul public se anulează permanent. În acest fel, locuitorii din Curtea de Argeș ar putea rămâne fără legătură feroviară cu Piteștiul și Capitala, dar și cu localități de pe harta feroviară a județelor Dâmbovița, Olt sau Dolj. Reamintim că trenurile între Pitești și Curtea de Argeș au mai fost desființate în trecut, cele patru curse actuale fiind reintroduse la 1 noiembrie 2015, iar în perioada în care acestea au lipsit traseul respectiv a fost deservit de operatori privați.

Adrian Ion, șef Stație Pitești: „Ce facem, l-am îngropat pe Rege și gata, scoatem trenurile?”

Legat de această situație, șeful Stației CFR Pitești, Adrian Ion, ne-a declarat: „Deocamdată n-am primit nimic oficial deci nu pot spune încă nici că este așa, nici că nu. Știu că se vor scoate anumite trenuri pentru că s-a diminuat bugetul de subvenții cu vreo 10% dar, repet, încă nu am primit o înștiințare oficială că dispare Pitești-Curtea de Argeș. Ce să zic, bine n-ar fi, e o zonă turistică bună acolo și dacă s-ar regândi lucrurile în sensul acesta cred că s-ar găsi o soluție pentru păstrarea acestei legături, dacă se vor scoate vă dați seama că ne-au izolat de tot. Până la urmă, ce facem, l-am îngropat pe Rege și gata, scoatem trenurile?”.

Alina Predescu, director comunicare CFR Călători: „Încă nu e nimic stabilit definitiv”

Directorul de comunicare al CFR Călători, Alina Predescu, ne-a informat că „încă nu e nimic stabilit definitiv, încă mai sunt discuții pe această temă, încă se mai caută cele mai bune variante. Nu e încă nimic bătut în cuie în această privință. E adevărat că sunt luate în discuție mai multe relații printre care și Pitești-Curtea de Argeș dar încă nu s-a ajuns la o decizie definitivă. La fel de adevărat este și că vor fi afectate anumite relații pentru că avem pierderi de aproximativ 450 de milioane de lei și un deficit de material rulant - vagoane, automotoare etc - de circa 300 de unități”.
Deși am vrut să obținem și un punct de vedere al municipalității din Curtea de Argeș, oraș ai cărui locuitori sunt direct afectați de decizia CFR Călători, acest lucru nu a fost posibil dat fiind că primarul Constantin Panțurescu nu a răspuns apelurilor noastre telefonice repetate.

Publicat în Economie