Mănăstirea Aninoasa, construită în anul 1677 de boierul Tudoran Vlădescu, se află, în prezent, într-un amplu proiect de restaurare realizat prin accesarea de fonduri europene. Biserica și chiliile impresionează astăzi prin stilul brâncovenesc, dar și prin pictura din interior, care aparține celebrului zugrav Pârvu Mutu. După secularizare, lăcaşul a devenit biserică de mir, fiind reînființat, în anul 2001,  ca mănăstire de maici, prin grija chiriarhului locului, Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. 

Publicat în Economie
Miercuri, 14 Martie 2018 11:27

Fonduri europene pentru Cetatea Poenari

         

 

Un nou proiect pe fonduri europene a fost semnat Miercuri, 14 Martie. Proiectul vizează dezvoltarea turismului din zona cetății Poenari și transformarea perioadelor de popas într-un turism de lungă durată. Fondurile europene alocate în cadrul acestui proiect vor fi utilizate la construirea unei rețele de transport ce va facilita urcarea vizitatorilor la Cetatea Poenari. În momentul de față nu se știe exact cum se va desfășura acest proiect.
 
Prin urmare, milocul de transport este necunoscut. Poate fi vorba despre un lift, o telecabină sau un funicular, în functie de planurile ulterioare ale specialiștilor. Alte lucrări vor fi cele de natură structurală și arhitecturală. Cele mai importante sunt reabilitarea zonelor degradate sau prăbușite și intervențiile de stopare a umidității la cetate. Consiliul Judetean Argeș estimează că implementarea proiectului se va face pe o perioadă de 26 de luni. Costurile sunt de  10.772.936,09 lei, din care 9.647.565,90 lei fonduri europene nerambursabile. 
 
Obiectivele și beneficiile acestui proiect
 
Potrivit președintelui CJ Argeș, prin implementarea acestui proiect, se estimează o creștere a numărului de turiști cu cel puțin 10%. Media anuală a numărului de vizitatori de la cetatea Poenari este în momentul actual de 80 000.
 
Îmbunătățirea infrastructurii va stimula fluxul de vizitatori din zona Cetății Poenari. Pe termen lung turismul de scurtă durată va fi substituit de un turism cultural și ecologic desfășurat prin vacanțe prelungite în zona văii Argeșului.Vizitarea și punerea în evidență a cetății renumitului personaj istoric Vlad Țepes vor deveni astfel mai accesibile unui spectru larg de turiști. 
 
Cetatea Poenari2
 
 
Publicat în ACTUALITATE

Vineri, 26 ianuarie, la Consiliul Județean Argeș a avut loc semnarea de către președintele CJ Argeș, Dan Manu, directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, și directorul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu, a contractului de finanțare prin POR 2014 - 2020 privind restaurarea Muzeului Județean Argeș, fosta clădire a Prefecturii.

Valoarea contractului depășește 21 de milioane de lei, iar durata de implementare este de 44 de luni. Investiția constă în reabilitarea și consolidarea clădirii, precum și înlocuirea instalațiilor electrice și termice. Clădirea, fost sediu al Prefecturii județului și monument istoric, își va recăpăta astfel strălucirea de altădată.
Acesta este cel de-al treilea contract cu finanțare europeană semnat până acum, din cele patru ale Consiliului Județean Argeș. Au mai fost semnate contractul privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, ce va fi restaurată, conservată și digitizată cu fonduri Regio - Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare de peste 4,3 milioane euro și contractul de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Urmează ca în perioada următoare să fie semnat și contratul privind restaurarea Cetății Poenari, în valoare de 10 milioane de lei.
Cu această ocazie, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a precizat și faptul că tot pentru Cetatea Poenari va fi amenajată și o nouă cale de acces, lift sau telecabină, din fondurile bugetului județean, iar pentru Muzeul Județean Argeș va fi achiziționat un nou planetariu.

Publicat în Administratie

# Florentina Grigoraş, consultant pentru fonduri europene, despre dezastrul din România

Florentina Grigoraș, unul dintre cei mai apreciați consultanți pentru fonduri europene din România, a scris recent pe Facebook despre situaţia dramatică în care se află România. Iată mai jos ce a scris Florentina Grigoraș în postarea sa ce a strâns mii de vizualizări și like-uri.

Publicat în Economie

Șase mari proiecte de infrastructură în domeniul gestionării apei vor beneficia de investiții în valoare de 155 milioane de euro din Fondul de coeziune, în scopul îmbunătățirii colectării, tratării și distribuției apei în întreaga țară. Unul dintre cele șase proiecte pentru care comisarul european Corina Crețu a aprobat investiții este în Argeș.
Concret, este vorba de o investiție de 18 milioane de euro pentru, între altele, construcția și renovarea a 18 puțuri de adâncime și a 3 stații de tratare a apei în județul Argeș, pentru aproximativ 200.000 de persoane ca beneficiari finali.

Publicat în Actualitate

Începând de miercuri, 3 mai a.c., Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a 14 submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta Dunării.

Publicat în Actualitate

# 99% este gradul de absorbţie a fondurilor europene în 2016
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Argeș a atins un grad de absorbție a fondurilor europene de aproape 99%, plasându-se, în 2016, deasupra mediei naționale. Și acest an se anunță unul plin de oportunități pentru fermieri, după cum anunță directorul executiv al APIA Argeș, Marius Stroescu (foto).

Publicat în Economie

Săptămâna trecută, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Argeș a găzduit un workshop susținut de reprezentanții firmei Lucas Consulting Partener pe tema accesării și implementării de fonduri europene.

Publicat în Economie

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților
Florica Ene, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată și Nicu Constantin, președinte al aceleiași societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate. De asemenea, Vasile Ivașcu, diriginte de șantier a fost trimis în judecată pentru pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată. În urma cercetărilor din același dosar s-a dispus trimiterea în juudecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete și a lui Ion Crețu. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

La data de 10 iulie 2006, a fost înregistrată la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale o cerere de finanțare, prin care societatea comercială reprezentată de inculpata Florica Ene a solicitat finanțarea din fonduri nerambursabile a unui proiect ce privea modernizarea unei pensiuni turistice. În cursul lunii ianuarie 2007, după obținerea avizului de principiu asupra proiectului tehnic în vederea încheierii contactului de finanțare, societatea respectivă a depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) dosarele de achiziții privind lucrările construcții și bunuri precum și dosarele cuprinzând contractele aferente. De menționat este faptul că documentele respective care conțineau date inexacte și necorespunzătoare adevărului au fost încheiate în contextul în care procedurile de achiziție au fost simulate, fiind declarate câștigătoare două firme “agreate” de inculpatul Constantin Nicu. Urmare a acestor demersuri, la data de 12 aprilie 2007, a fost încheiat contractul cadru pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de autoritate contractantă și societatea reprezentată de inculpata Ene Florica, în calitate de beneficiar. Prin acest contract a fost aprobată spre finanțare suma de 701.168 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost stabilită la 350.584 lei, plătibilă în trei tranșe.
În continuare, pentru a intra în posesia fondurilor nerambursabile, în perioada 2007-2008, inculpata Ene Florica, beneficiind și de ajutorul celorlalți inculpați, a depus la A.P.D.R.P. documente cu un conținut nereal în ceea ce privește lucrările executate și bunurile achiziționate pentru modernizarea pensiunii turistice (rapoarte de execuție, borderouri, facturi și situații de lucrări).
Prin acțiunile inculpaților, spun procurorii anticorupție, au fost obținute pe nedrept de fonduri europene prin programul SAPARD, în valoare de 349.466 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, la care vor fi adăugate dobânzi și penalități calculate până la data plății efective. În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților Ene Florica și Constantin Nicu. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Publicat în Actualitate

După patru ani de la demararea cu surle şi trâmbiţe a lucrărilor la proiectul „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, localitatea musceleană s-a ales doar cu două parcuri distruse, clădirea Băilor Kretzulescu lăsată în ruine şi o pagubă de opt milioane de lei.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2