Economie (410)

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie - 15 mai 2018.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:
- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic;
- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).
 
Directorul executiv, Marius Stroescu (foto) ne-a furnizat mai multe detalii în ceea ce privește derularea acestei operațiuni. „În Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.
Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată - declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic. Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe! Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol”, spune Marius Stroescu.
  Astfel, beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare trebuie să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.
Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.
 Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol. La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Arcadia Apartments Domenii, primul ansamblu rezidenţial de anvergură din zona Domenii a Capitalei dezvoltat de Dan Şucu în parteneriat cu Valentin Vişoiu, patronul companiei argeșene de construcţii Conarg, intră în faza a II-a de dezvoltare. Aceasta presupune construcţia a două clădiri 2S plus P plus 5E plus 6-7 retras, care însumează 225 de apartamente şi 300 de locuri de parcare dispuse în totalitate în parcarea subterană. Cele două clădiri noi din cadrul complexului vor conţine unităţi de tip studio, apartamente cu două, trei şi patru camere, precum şi duplex-uri şi penthouse-uri, concepute să ofere un nivel înalt de funcţionalitate a spaţiului. Pentru a acoperi dorinţele cât mai multor cumpărători, noile blocuri dispun de o foarte mare diversitate de compartimentări şi includ 39 de tipuri de apartamente cu suprafeţe diverse. Suprafeţele pornesc de la 46 de metri pătraţi pentru studio-uri şi ajung la 197 de metri pătraţi pentru penthouse. Preţurile apartamentelor pornesc de la 72.000 de euro pentru studio şi ajung la 402.000 de euro pentru penthouse.
În prezent, la jumătate de an de la momentul lansării proiectului Arcadia Apartments Domenii, se lucrează în ritm susţinut la suprastructura primei clădiri de apartamente, în paralel cu subsolurile celor două clădiri din faza a II-a. Faza I a complexului urmează să fie finalizată în luna decembrie a acestui an, iar faza a II-a în mai 2019. În 6 luni dezvoltatorul a vândut circa 80% din prima clădire şi are deja solicitări pentru apartamente din următoarele două clădiri. Întregul complex Arcadia Apartments Domenii este prevăzut să cuprindă 800 de apartamente şi are ca termen de finalizare trei ani.

 

În data de 23 februarie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Centrul Județean Argeș (APIA), a efectuat plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, respectiv  diferența aferentă cantităților utilizate în perioada 1 iulie - 30 septembrie 2017 (trimestrul III). Suma totală plătită este de 2.307.983,00 lei, cu sursă de finanțare de la bugetul național pentru un număr de 349 de beneficiari și o cantitate totală de motorină de 1.627.059,369 litri.
Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru, conform directorului Marius Stroescu (foto).

Miercuri, 21 Februarie 2018 22:34

Câmpulungul se pregăteşte de încă o păcăleală

Scris de

# Chinezul care a concesionat Piaţa Vişoi a plecat din ţară şi nu dă semne de revenire

În ultimul deceniu şi jumătate, Câmpulungul a luat ţeapă de mai multe ori! Şi apar mereu condiţii pentru noi păcăleli, aşa cum se preconizează cea favorizată de încheierea unui contract de concesiune cu o firmă patronată de chinezi. Fosta Piaţă Vişoi din municipiul muscelean a fost atribuită recent unui afacerist asiatic, dar acum chinezul nu dă niciun semn că ar începe activitatea.

În anul 2006, fosta piaţă dintr-o zonă cu vad comercial a fost concesionată de firma Naomi Vidal 2001, imobilul fiind refăcut cu destinaţia de spaţiu comercial. Numai că lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit concesionarul: chiriaşi nu s-au găsit, el a rămas în urmă cu plata redevenţei şi în 2013 a fost evacuat din spaţiu. Între timp, firma în cauză intrase în faliment, aşa că administraţia câmpulungeană s-a înscris pe lista creditorilor cu circa 260.000 de lei de recuperat. Au trecut ani buni până când cei din Primărie s-au hotărât să reatribuie imensul spaţiu neutilizat, deşi solicitări au tot existat. Anul trecut au fost organizate licitaţii fără succes, apoi s-a trecut la negociere directă cu un singur ofertant: Xu Sheng Comimpex Balş, patronată de un afacerist chinez. Şi s-a încehiat afacerea pentru o redevenţă destul de mare, în valoare de aproape trei sute de mii de lei pe an. Numai că au trecut peste trei luni de la negociere şi spaţiul de peste 2.500 mp este tot neutilizat. Şi asta pentru că chinezul „oltean” a plecat anul trecut în ţara lui şi de atunci nu a mai dat niciun semn de revenire la Câmpulung. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, asiaticul ar fi solicitat modificarea unor condiţii din contractul de concesiune, numai că actul a fost redactat pe baza caietului de sarcini acceptat înainte de începerea negocierilor. „Deocamdată nu am primit niciun semn de la concesionar, dar l-am notificat în scris, i-am solicitat să vină să clarifice situaţia”, ne-a declarat primarul Ţâroiu.

Precedente: țeapă la concesionarea parcărilor, dezastru la clădiri monumentale

În anul 2009, Primăria Câmpulung a concesionat locurile de parcare din zona centrală a municipiului către Agromec, firmă continuatoare a fostului SMA din municipiu. Un leu pe oră era tariful perceput, aşa după cum încă se mai poate constata de pe plăcuţele rămase pe marginea străzilor. Numai că totul a durat doar o jumătate de an, trei luni fiind fără bani pentru Primărie, după ce firma nu a mai plătit redevenţa. Şi au început procesele pentru aproape o jumătate de milion de lei, procese fără rezultat final favorabil municipalităţii muscelene. Acum, Agromec e în insolvenţă, iar Primăria Câmpulung s-a înscris la masa credală.
Cazuri în care Câmpulungul a avut de pierdut din cauza proastei inspiraţii a liderilor comunităţii, a incompetenţei sau chiar a ghinionului sunt foarte multe. Astfel, în 2016 fostul primar Sorin Buta a câştigat procesul prin care i se cereau daune pentru un contract încheiat în anul 1999, pe când era în funcţie. Primăria a plătit unei firme din Bucureşti aproape şapte sute de mii de lei şi nu a scos niciun ban de la Buta. Apoi, în 2003 au început lucrările de reabilitare la monumentul de arhitectură care găzduieşte Casa de Cultură, fondurile fiind alocate de Ministerul Culturii. Nici acum nu s-a încheiat reabilitarea, deşi plata către executant a fost dublată, iar în urma unor procese Câmpulungul a fost obligat să plătească daune de circa trei sute de mii de lei şi să preia paza imobilului.
Nu în ultimul rând, proiectul lui Călin Andrei de reabilitare a centrului istoric şi a complexului Parc şi Băi Kretzulescu a produs o pagubă municipalităţii de peste opt milioane de lei, bani europeni care a trebuit să fie returnaţi din cauza nefinalizării proiectului care i-a lăsat cu ruine pe câmpulungeni.

 

Curtea de Conturi a făcut public în această săptămână raportul privind finanțele publice locale pe anul 2016 la nivelul județului Argeș. Iar cele mai mari nereguli au fost găsite la Spitalul Județean Argeș.

Și ce este cel mai interesant e faptul că pentru prima oară este făcută publică suma cu care fosta contabilă a țepuit Spitalul Județean: peste 4,9 milioane lei. Concret, iată ce scriu inspectorii Curții de Conturi legat de această fraudă: „Au fost efectuate plăți nelegale, din creditele bugetare aprobate la Titlul II „Bunuri și servicii”, art .20.04 - „Medicamente și materiale sanitare”, alineat 20.04.01 - „Medicamente”, în valoare de 3.988.688 lei, reprezentând sume achitate în contul unei societăți comerciale fără existenţa angajamentelor legale și fără contraprestație.
În timpul misiunii de audit, echipa de audit a recomandat conducerii entității luarea de măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Conducerea SJU Pitești prin personalul de specialitate, a procedat la stabilirea întinderii prejudiciului adus bugetului entității prin plățile nelegale efectuate, operațiune din care a rezultat că valoarea certă a acestuia este de de 4.932.364 lei, din care 3.988.688 lei plăți nelegale și 943.676 lei dobânzi și penalități de întârziere”.
Reamintim, pe scurt, și modul de operare al Amaliei Dumitrașcu. Pe facturile emise erau trecute numele unor furnizori, însă contul trecut era al unei firme controlate de Amalia Dumitrașcu.
În orice caz, este foarte ciudat-și aici Parchetul ar trebui să facă verificări-cum Rodica Beșliu, cea care era directoare economică în perioada în care Amalia Dumitrașcu a comis frauda, nu a sesizat nimic în neregulă, deși sumele fraudate erau uriașe. Iar aici ori e vorba de o superficialitate crasă, ori de altceva...

O altă problemă: nu au fost înregistrate în contabilitatea spitalului medicamente și materiale sanitare de peste 806.000 lei

Revenind la raportul Curții de Conturi, acesta mai scoate la iveală și alte nereguli constatate la Spitalul Județean. Cum ar fi aceea că în evidența contabilă a spitalului nu au fost înregistrate medicamente și materiale sanitare în valoare totală de peste 806.000 lei.
Tot la Spitalul Județean Argeș au mai fost constatate neconcordanțe „între evidența contabilă sintetică a entității și situațiile analitice în ceea ce privește conturile 401 - „Furnizori” și, respectiv 462.01 - „Creditori sub 1 an”, în valoare totală de 1.160.357 lei”.

Miercuri, 21 Februarie 2018 21:01

Francezii stau la coadă pentru noul Duster diesel

Scris de

Francezii care vor să cumpere noul Dacia Duster cu motor diesel dCi de 1.5 litri trebuie să aștepte până la sfârșitul lunii iulie, în timp ce versiunile pe benzină vor fi livrate în intervalul martie-iunie. Noua generație Dacia Duster se bucură de un interes major în Franța, cea mai mare piață pentru constructorul de la Mioveni. Presa locală relatează că numărul mare de comenzi primite pentru SUV-ul românesc a făcut ca termenele de livrare să ajungă deja până la 4 luni. Astfel, clienții care au comandat versiuni pe benzină își vor primi mașinile undeva în intervalul martie - iunie, în timp ce persoanele care vor să intre în posesia unui Duster cu motor diesel dCi de 1.5 litri și 110 cai putere în varianta 4x2 trebuie să aștepte până la finalul lunii iulie. De altfel, această versiune este și cea mai populară în Franța din gama disponibilă pe noul Duster. În plus, clienții pot modifica doar un număr limitat de parametri, cum ar fi culoarea, tapițeria sau câteva opționale. De asemenea, presa franceză afirmă că, la fel ca și în cazul precedentei generații, clienții preferă în special cel mai înalt nivel de echipare, Prestige, și aleg opționale precum camera multi-view. Pe piața din România, noul Dacia Duster este disponibil pentru prețuri care încep de la 12.350 de euro în cazul motorizării pe benzină SCe de 1.6 litri și 115 cai putere cu cutie de viteze manuală cu 6 trepte și depășesc 18.000 de euro pentru versiunile cu motorul diesel dCi de 1.5 litri și 110 cai putere în cazul nivelului de echipare Prestige.

Omul de afaceri argeșean Valentin Vișoiu, care controlează firma de construcţii Conarg, derulează un nou proiect în Capitală. Astfel, acesta investeşte 14 milioane de euro într-un ansamblu rezidenţial în prelungirea Ghencea din Bucureşti. Proiectul însumează 280 de apartamente.
Reamintim că în a doua parte a anului trecut, Valentin Vișoiu a demarat în asociere cu Dan Șucu, patronul Mobexpert, un alt proiect imobiliar în București, de data aceasta în zona Domenii. În total, ansamblul rezidențial Arcadia Apartments Domenii din Capitală va avea 800 de locuințe, construite în trei faze. Prima fază a proiectului rezidențial Arcadia Apartments Domenii cuprinde un bloc cu 193 de locuințe, a cărui construcție se află în prezent în derulare. Faza a doua este programată să înceapă cel mai târziu în prima jumătate a anului 2018 și presupune construcția a două clădiri cu un total de 235 de apartamente și 300 de locuri de parcare. Cea de-a treia fază va cuprinde clădiri de apartamente și o zonă comercială. Prețurile pornesc de la 70.000 de euro + TVA pentru studio și ajung la 265.000 de euro + TVA pentru penthouse. Investiția estimată la 100 de milioane de euro cuprinde și costul de achiziție a terenului de trei hectare, de 18 milioane de euro.

Miercuri, 21 Februarie 2018 20:55

Electroargeş a raportat venituri în creştere pentru 2017

Scris de

Producătorul de electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS), listat pe segmentul principal al bursei româneşti, a raportat venituri din exploatare de 200,3 milioane de lei în 2017, în creştere cu 2% faţă de 2016, în timp ce profitul net s-a diminuat cu 22%, la 12,8 milioane lei. Rezultatul net s-a diminuat în principal ca urmare a creşterii cu 74% a cheltuielilor cu provizioanele.
La începutul acestei săptămâni acţiunile ELGS se tranzacţionau la 1,48 lei, în scădere cu 2,31% față de închiderea săptămânii precedente. Totodată, datoriile companiei s-au majorat cu 47% la 45 milioane lei, în timp ce capitalurile proprii au scăzut cu 10%, la 64,8 milioane lei.

# Dacă în dosarul cu OTP a scăpat de executare prin perimare, Pireus Bank se luptă încă în instanță să își recupereze paguba de 22 de milioane de lei

De la nu mai puțin de 26.000 de franci elvețieni și-a luat gândul OTP Factoring ZRT, membră a grupului OTP Bank, în urma contestației la executare a afaceristului Gheorghe Axinte. Contractul de împrumut  a fost încheiat inițial, în anul 2007, cu Millennium Bank, apoi banca a fost cumpărată de către OTP BANK, care mai departe a vândut către OTP FACTORING ZRT portofoliul de creanțe pe care le considerau neperformante. Însă o instanță din Iași a admis și constatat perimarea dosarului de executare silită aceasta fiind anulată. Și uite așa a scăpat Gheorghe Axinte de una dintre zecile de executări cărora trebuie să le facă față. „În 2012 a început executarea silită, iar 5 ani de zile mai târziu, după ce am analizat dosarul de executare silită, am depistat erorile făcute în cadrul lui de către executor, dar și de către creditorul bancar și astfel am reușit să obținem anularea întregii executări silite - vedeți actul  de începere al executării și mai jos sentința de constatare a perimării și astfel anularea întregii executări silite”,  a scris avocat drd. Adrian Cuculis pe site-ul „îndrumări- juridice.eu”, în decembrie, după ce, pe 27 noiembrie 2017, la Judecătoria Iași se derula ultimul act dintr-un alt scenariu de poveste al creditelor neperformante, sau, cu alte cuvinte un tun cu acte în regulă, marca Gigi Axinte.

Astfel, Judecătoria Iași, la sfârșitul lunii noiembrie 2017, în dosarul în care figurează ca petent BEJ Dominte Cristinel și Tufeanu Bogdan Vasile, contestator Axinte Gheorghe prin Cabinetul de Avocatură Cuculis & Asociații iar OTP Factoring ZRT intimat a admis contestația la executare formulată de contestator Axinte Gheorghe în contradictoriu cu intimatul OTP Factoring ZRT prin reprezentant OTP Factoring SRL și constată perimată executarea silită în dosarul execuțional al BEJA Dominte și Tufeanu. Totodată obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.
Codul de procedură civilă arată că, dacă  creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei, este explicația pe care o dă tot avocatul Cuculis.

Procesul cu Piraeus Bank a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție

Spuneam mai devreme că circulă și un alt scenariu de poveste al creditelor neperformante obținute de către Gheorghe Axinte. Și asta pentru că, dacă vă aduceți aminte, la sfârșitul lui ianuarie 2017, la Tribunalul Argeș a avut loc un termen al procesului în care Piraeus Bank, de această dată în calitate de creditor, a reclamat în bloc familia magnatului Gheorghe Axinte de la Argecom. Atât Gheorghe Axinte, cât și soția, Adela, erau pârâți că au vândut mai multe active către fiica lor, Maria Alexandra, spre a nu fi executate în contul unui credit neperformant antamat la Piraeus Bank de firma Argecom. Au fost atacate în acest fel două contracte de vânzare - cumpărare din 2012 ale familiei Axinte. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă... picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Alexandra Maria. Creditorii au dat de urmele a două contracte de vânzare cumpărare din 2012, în care mai multe bunuri imobile, printre care vila reședință a familiei, de la Călinești, și castelul de la Bilcești, au fost vândute de soții Axinte, pe sume modice, fiicei lor. O săptămână mai târziu, pe data de 7 februarie, a fost comunicată și soluția din acest proces, pierdut de magnat, la instanța argeșeană, magistrații Tribunalului Argeș admițând astfel cererea Piraeus Bank, declarând ca inopozabile faţă de reclamantă contractele de vânzare-cumpărare încheiate de familia Axinte la notarul Cornelia Narcisa Didea, între pârâţii din prezenta cauză. De asemenea, pârâţii, respectiv Gheorghe, Adela și Alexandra Axinte au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 46.964,30 lei. A fost însă declarat apel la Curtea de Apel, iar la momentul actual procesul se află în fază de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Directorul băncii ţepuite de Axinte cu 22 de milioane lei îl laudă pe Axinte pentru tunul de 1 milion de euro dat în „Afacerea Academica”

6 Gabi DragoiFoarte interesant însă este faptul că, de curând, s-a băgat în discuție și fostul director al Pireus Bank, Gabi Drăgoi, cel care i-a dat lui Axinte creditul „neperformant” de 22 de milioane lei. Acum director de magazin la Kaufland, Drăgoi a simțit nevoia să-l apere  pe Axinte săptămâna trecută, printr-un comentariu făcut pe contul de Facebook al Jurnalului de Argeș și postat la ancheta noastră despre despăgubirile de 1 milion de euro primite de patronul de la Argecom și puse pe tavă de rectorul Gheorghe Barbu, urmare a contractului păgubos încheiat de Universitatea Pitești pentru construcția cârciumii Academica.  
Deși nu avea nici în clin, nici în mânecă, cu articolul în cauză cu titlul „Spaţii date pe degeaba şi un purcoi de bani plătit lui Gigi Axinte” și în care noi citam masiv din raportul Curții de Conturi despre cum s-a sifonat banul public de la Universitatea Pitești via „Academica”, domnul fost director de la Pireus sare de un metru în sus: „Mie nu mi se pare «ceva așa de extraordinar». S-a închiriat cu 500 de euro o bucată de teren care, oricum, nu producea nimic, deci Universitatea a câștigat această sumă. Apoi, că s-a închiriat către Otto cu triplul sumei și s-a produs un prejudiciu. Păi s-a închiriat un restaurant, nu doar un teren cum a avut Argecomul prima dată. Evident că se închiria cu o sumă mai mare. Și că i s-a plătit Argecomului o sumă mare de bani, înteleg că a fost dispusă de instanță. Dar Universitatea a rămas cu un restaurant, ei au plătit contravaloarea investiției, care bănuiesc că a fost evaluată de un evaluator, altfel nu dispunea instanța plata acestei sume. Deci, eu nu văd extraordinarul din aceste fapte (nu mă refer la contract pt. că nu știu conținutul acestuia)”.
Foarte interesant, nu? Practic, directorul băncii care i-a acordat 22 de milioane lei credit lui Axinte îi ia acum apărarea aceluiași Axinte care nu a mai rambursat creditul, țepuind banca Piraeus. Hai că-i super-tare faza! Punem pariu că cei de la Kaufland nici nu știu pe ce director capabil au pus mâna, făcându-l șef de magazine la Pitești.

E de notorietate faptul că după ce de anul trecut legea permite administrațiilor publice locale să mărescă fără limite salariile propriilor angajați de la primar la portar, în vara lui 2017 multe primării din țară s-au grăbit să mărească atât de mult lefurile încât nu numai că au golit instantaneu fondul de salarii și nu mai au cu ce le plăti, dar nu-și mai permit nici măcar să deschidă robinetul de apă rece de la toaleta instituției. Pornind de la această realitate pur românească am încercat să aflăm cum stau lucrurile în câteva din localitățile argeșene.

Ion Georgescu, Mioveni: „Am mărit cu 31%, dar colegii sunt tot supăraţi”

Având Dacia în ograda sa, te-ai aștepta ca la Primăria Mioveni să se fi înregistrat cel puțin o triplare a salariilor dar, potrivit primarului Ion Georgescu, lucrurile s-au făcut în stil ponderat, chiar dacă asta a nemulțumit pe unii funcționari. „Anul trecut în vară am mărit cu 31% brut, iar acum au apărut modificările legate de majorarea salariului minim pe economie și a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat. E drept că unii colegi s-au supărat că n-a fost mai mult, dar eu cred că așa e cel mai bine. Și dacă tot s-au supărat, le-am promis că în funcție de cum vom sta cu colectarea din diverse surse, numai din amenzi avem de recuperat 20 de miliarde (n.r. lei vechi), vom mai sta de vorbă la vară și, dacă se va putea, poate mai adăugăm un 5% - 10% brut. Până la au urmă au înțeles pentru că sunt oameni echilibrați. Le-am spus că e mai bine să luăm mai puțin și să luăm mereu decât să luăm mult dintr-o dată și apoi să plecăm acasă”, ne-a declarat primarul Mioveniului.

Ion Dumitru, Albota: „Mie mi-e frică de Curtea de Conturi”

12 DuceleDucele de Albota este pragmatic ca de obicei: „Am mărit cu 20%, atât. Și eu consider că e și suficient, și foarte bine. Eu am și atras atenția colegilor și pe Facebook, și de câte ori am avut ocazia, să se uite bine în lege și să nu se lase influențați de subalterni, de secretari, de contabili șefi că nu e bine, vine Curtea de Conturi peste ei și nu e bine. Mie nu mi-e frică de nimeni, nici de DNA, nici de nimeni, mie mi-e frică de Curtea de Conturi că nu-mi dă descărcare de gestiune și am încurcat-o. Alții n-au înțeles asta. Sunt comune care nu numai că au mărit salariile mult dar au și angajat în neștire, nu vă dau nume, că sunt colegii mei. Eu am bani la primărie și n-am decât 14 angajați la 5000 de locuitori și e suficient, iar ei n-au un leu, au 2000-2200 de locuitori și au angajat 23-24 de oameni. Păi, ce faci, băi frate, acolo, nu ți-e frică? Știți ce fac ei? Vin la mine să-i ajut prin Asociația Comunelor să ia bani din fondul de dezvoltare și investiții și să-i mute în fondul de salarii, doar că de acolo se scot banii cu bon de casă și dacă la sfârșitul anului nu ești în regulă, nu e bine. Eu p-ăștia i-aș trimite acasă, du-te, băi frate, acasă că nu ești bun!”

Bebe Ivan, Băbana: „N-am mărit nimic pentru că n-am bani, dar avem salarii bune”

„Nu, n-am mărit deloc salariile pentru că nu am bani. Nu s-au strâmbat colegii, au dat doar din nas dar au înțeles. Am 6 posturi libere pe care nu pot să le ocup nu pentru că n-am nevoie de ele, ci pentru că nu am bani să le plătesc. Am distribuit din atribuțiile acestor posturi neocupate angajaților existenți și ei au înțeles că muncesc mai mult, dar au de muncă. Dacă măream salariile și mai și angajam nu că afectam fondul de salarii, îl aruncam în aer. Și vă mai spun ce le-am spus și celor din primărie, să fim mulțumiți că avem salarii bune, fiică-mea lucrează la un privat și vine acasă cu 1.400 de lei”, a spus pentru Jurnalul de Argeș, Bebe Ivan, primarul comunei Băbana.

Gheorghe Stancu, Bascov: „S-au mărit decent, nu ne-am aruncat”

„Da, s-au mărit salariile și la noi, dar nu în mod exagerat, nu ne-am aruncat. Am stat de vorbă și cu sindicatul și am stabilit o grilă și un coeficient de ierarhizare raportat la salariul minim pe economie pentru fiecare în parte, iar la acestea s-au adăugat sporurile aferente. Deci nu s-a exagerat și suntem bine din toate punctele de vedere. Și vă mai spun ceva, pentru aceste măriri salariale nu am mărit taxele și impozitele locale pentru populație, la Pitești s-au mărit, la noi, nu. N-am mărit taxele pentru că e mai bine să luăm puțin de la foarte mulți decât mult de la foarte puțini, dar vom urmări mai atent colectarea din alte surse”, este de părere Gheorghe Stancu, primarul din Bascov.

Dumitru Voicu, Micești: „La mine acum au cel puțin dublu”

Un alt primar cu vechime în Argeș, Dumitru Voicu de la Micești, ne-a declarat: „Eu anul trecut, în baza unei hotărâri a Înaltei Curți de Justiție și Casație, mărisem deja salariile din februarie, și peste această mărire a venit cea din vară. Așadar, am aplicat coeficienții de ierarhizare peste acea mărire și acum la mine toți au cel puțin dublu în mână față decembrie 2016, la doar un an și un pic distanță. Bineînțeles că au fost și 2-3 poziții nemulțumite, dar altfel nu se poate. Oricum eu îi evaluez, i-am evaluat și pentru anul trecut și la vreo 6-7 le-am dat chiar note de 1, 2 și alea cu indulgență. Dar știți că acum au început să-și facă treaba și să-și merite banii?”

 

Pagina 7 din 30