Economie (410)

„Casa Regală a reconfirmat statutul de furnizor pentru Sonimpex Topoloveni. Recunoașterea înaltei calități a alimentelor funcționale Topoloveni și Topoloveana a început în anul 2010, iar la fiecare trei ani s-a reactualizat acest titlu, care îl înnobilează pe orice furnizor și îl obligă să păstreze această calitate pentru produsele sau serviciile pe care le oferă. Primul titlu de furnizor al Casei Regale ne-a fost acordat de Majestatea sa Regele Mihai I al României, pentru magiunul din prune Topoloveni și, ulterior, pe măsură ce am diversificat gama produselor, am fost acceptați cu toate alimentele funcționale Topoloveni și Topoloveana, magiunuri, dulcețuri din legume, fructe, petale de flori, toate fără zahăr adăugat, zacuște, pastă /bulion din roșii. Dulceața Topoloveana a revoluționat industria alimentară internațională prin înlocuirea siropului din zahăr cu suc natural din mere, ridicând astfel calitatea nutrițională. Aprecierea produselor noastre de Casa Regală a României a avut la bază și faptul că folosim ingrediente proaspete românești, dezvoltând astfel pe verticală agricultura românească”, se arată într-un comunicat al companiei argeșene. Reconfirmarea statului de furnizor al Casei Regale coincide cu un eveniment important pentru Sonimpex Topoloveni, care anul acesta împlinește 25 de ani de activitate ca antreprenor cu capital 100% românesc.

 

Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș a organizat vineri, 16 martie, la Hotelul Ramada din  Pitești, ediția a XIV-a Galei Asociației Oamenilor de Afaceri Argeș.

Este vorba despre evenimentul cel mai amplu organizat de AOA Argeș pe parcursul anului, care s-a dorit și a reușit, inclusiv de data aceasta, să fie un eveniment monden de top, dar și o trecere în revistă a activității asociației în fața membrilor și invitaților: oameni de afaceri importanți ai județului Argeș, reprezentanți ai organizațiilor patronale din România, oficialități locale, directori ai instituțiilor descentralizate, mass-media.
„Piteștiul are nevoie de incubatoare și acceleratoare de afaceri. Avem încredere în autoritățile locale că vor găsi întotdeauna soluții astfel încât să ne desfășurăm activitatea în cele mai bune  condiţii. În ceea ce privește mediul de afaceri, Argeșul stă foarte bine. Este unul din județele de top   ale țării. Salariul mediu pe economie este în primele trei pe țară, cu un net de 2400 lei. Este o poziție foarte bună, pe care o datorăm mai ales faptului că avem aici Uzina Dacia. Îi mulțumim investitorului Renault şi sperăm ca pe mai departe, împreună, să dezvoltăm mediul economic actual”, a declarat, vineri, Dan Ionescu, președintele executiv al AOA Argeș.
Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș este o organizație neguvernamentală, non-profit și apolitică, constituită la inițiativa unui grup de firme importante din Pitești pentru a contribui efectiv la dezvoltarea mediului economic argeșean. Cifra de afaceri totală a membrilor AOA AG depășește 2,5 miliarde de euro. Activitatea principală a Asociației Oamenilor de Afaceri Argeș se materializează în reprezentarea intereselor membrilor în raport cu alte entități, organizarea de întâlniri de afaceri sub diferite forme pentru stimularea investițiilor în județ, susținerea de campanii de promovare a produselor locale prin realizarea de târguri, expoziții și alte acțiuni similare. De asemenea, organizația își propune să fie și un centru de informare și consultanță pentru firmele membre. De precizat că, înaintea dineului de vineri seara,  AOA Argeș a avut și o ședință în care s-a decis, printre altele, ca din 16 martie 2018, Consiliul Director al Asociatiei Oamenilor de Afaceri Argeş să aibă un nou membru, Luca Rabbia - reprezentant GoldPlast Production SRL.

# Pănescu şi Badea confirmă: negociază cu sud-africanii vânzarea a 5, respectiv 8 hectare

Compania Prime Kapital (PK), fondată de oamenii de afaceri sud-africani Martin Slabbert şi Victor Smeionov, vrea să ridice un nou mall la Pitești. Astfel, Prime Kapital a semnat deja un acord cu retailerul Carrefour, care va fi nucleul noului mall din Piteşti ce va fi construit pe un teren din zona industrială, pe malul lacului Prundu şi în apropierea gării. Investitorii i-au contactat deja pe oamenii de afaceri piteșteni Constantin Pănescu (Metabet) și Gheorghe Badea (GIC Group) în vederea achiziționării de la aceștia a două terenuri în suprafață de 80.000 mp și 50.000 mp necesare construirii viitorului mall. Un aspect deosebit de important al acestui proiect este acela că investitorii sud-africani vor construi și un pasaj rutier peste calea ferată, lucrare pe care, fie vorba între noi, municipalitatea o promite de decenii bune și care ar rezolva accesul înspre și dinspre cartierul Tudor Vladimirescu și ar elimina timpii de așteptare și aglomerația de la bariera Lânăriei.

Pănescu: „Negociem încă, dar prețul va fi undeva până în 150 euro mp”

12 02„Da, am fost contactat pentru o suprafață de opt hectare, dar e greu să vă spun acum când și dacă va avea loc tranzacția. Există, într-adevăr, o intenție de cumpărare, dar totul depinde încă de foarte multe necunoscute și ne aflăm încă în faza discuțiilor. În astfel de situații, cel care investește vrea mai întâi de toate să fie sigur de investiție și de rentabilitatea acesteia. Este foarte posibil să se facă, dar e nevoie de multe avize, începând cu cele date de puternicii municipalității până la cele de la CFR, pentru că investitorul vrea să construiască o cale de acces supraterană peste calea ferată. Oricum e de durată, nu e un lucru care să se facă de azi pe mâine. Cât despre prețul terenului, vă pot spune că nu e încă stabilit, se negociază încă, dar cred că va fi undeva până în 150 de euro pentru un metru pătrat”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș omul de afaceri Constantin Pănescu, patronul Metabet SA.

Badea: „Am fost contactat pentru o suprafață de cinci hectare”

12 03La rândul său, patronul GIC Group, omul de afaceri Gheorghe Badea, ne-a spus: „La inițiativa municipalității a fost atras un investitor care să construiască un mall în acea zonă, dar și un pasaj rutier peste calea ferată în zona din apropierea actualei bariere de pe strada Lânăriei. Consider că este o inițiativă bună, un lucru pozitiv, mai ales din perspectica acestui al doilea obiectiv care este pasajul. Gândiți-vă că un astfel de pasaj, dar și un centru comercial de anvergură ar pune în circuit, ar scoate la lumină toată acea zonă, inclusiv cartierul Tudor Vladimirescu atât de greu accesibil acum. Inițiativa este, așadar, a orașului, iar noi, oamenii de afaceri, o susținem. E adevărat că am fost și eu contactat pentru o suprafață de aproximativ cinci hectare pe care o avem acolo, dar încă suntem în zona discuțiilor, nu avem un preț stabilit. Există, da, o intenție de cumpărare din partea investitorilor, dar suntem, repet, încă în faza discuțiilor”.

 

# Un expert argeşean acuză: abuzuri la Banca Transilvania # Pe 14 iulie 2014, Banca Transilvania - Sucursala Sfântu Gheorghe a depus la Tribunalul Covasna o declarație de creanță la ora 17:11, după încheierea programului de lucru cu publicul # Dispoziţiile art. 2556 din  Codul Civil reglementează prezumţia efectuării în termen a actelor statuând că „actele de orice fel se socotesc depuse în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic pană cel mai tarziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea din acel oficiu”. # În toamna anului 2015, o altă neregulă a fost comisă de bancă: mai mulți angajați ai UPIT s-au trezit cu salariile luate din conturile pe care le aveau la Banca Transilvania, după ce au fost executați silit

În numărul precedent, Jurnalul de Argeș prezenta un caz de nereguli și acuzații de hoție la Banca Transilvania, o bancă cu pretenții din Argeș. Lichidatorul judiciar Sergiu Dură reclama faptul că, timp de câteva luni, din contul firmei deschis la Banca Transilvania i-au fost extrase sume de bani pentru un produs pe care îl refuzase explicit, prin cererea de deschidere a contului. În consecință, banca nu a prestat serviciul, că nu putea să facă asta. Cu toate astea, instituția bancară i-a perceput lunar, fără nicio justificare, un comision de 20 de lei aferent abonamentului la produsul bancar BT 24. Când a observat, de supărare a cerut închiderea contului. Ba, mai mult, Sergiu Dură afirmă că banca nici măcar nu i-ar fi închis contul, întrucât funcționara de la ghișeu l-ar fi informat că îi va returna o parte din comisioanele percepute ilegal în același cont pe care îl închisese cu doar câteva minute în urmă.

În acest număr revenim cu un nou caz de nereguli sesizate la adresa unei sucursale a Băncii Transilvania. Cazul ne-a fost adus la cunoștință de către un expert practician în insolvență din Argeș, acesta contactându-ne după ce a citit articolul din numărul precedent din Jurnalul de Argeș. De această dată este vorba de o declarație de creanță depusă tardiv de către Banca Transilvania - Sucursala Sfântu Gheorghe și admisă în mod dubios de către Tribunalul Covasna.
Concret, firma Integra SRL, ce are pensiunea „Casa cu Flori” pe Valea Crișului-Covasna, a contractat un credit la Banca Transilvania - Sucursala Sfântu Gheorghe, credit pe care nu l-a mai putut achita.
Pe 16 iunie 2014, prin încheierea de sedinţă pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul  983/119/2014, a fost dispusă intrarea în insolvenţă a debitoarei  Integra SRL, la cererea, sa conform art. 32, lit. I, Legea 85/2006, şi s-a acordat termen limită data de 14 iulie 2014 pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului.

Nedepunerea cererii de admitere a creanței până la termenul menționat atrage decăderea din drepturi

După cum precizează Sorin Stănescu, administratorul firmei Integra SRL, „în temeiul art. 76 alin.(1) din Legea privind procedura insolvenţei, nedepunerea cererii de admitere a creanţei până la termenul menţionat atrage decăderea din drepturi privind creanţa/creanţele  deţinute împotriva debitorului”.
În mod bizar, contestatoarea Banca Transilvania SA - Sucursala Sfântu Gheorghe a transmis declarația de creanță electronic la data de 14.07.2014, ora 17 şi 11 minute, după terminarea programului de lucru al serviciului registratură. Conform adresei nr. 3 din data de 02.09.2014, emisă de Tribunalul Covasna, programul de funcţionare al Tribunalului Covasna este 8-16.
În mod și mai bizar, Tribunalul Covasna a admis declarația de creanță depusă de Banca Transilvania după expirarea termenului legal. Și asta în condițiile în care dispoziţiile art. 2556 din  Codul Civil reglementează prezumţia efectuării în termen a actelor, statuând că „actele de orice fel se socotesc depuse în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic până cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea din acel oficiu”.
În raport de dispoziţiile art. 205 indice 2 din Legea de aplicare, dispoziţiile art 2556 se aplică în cazul în care înscrisurile au fost predate prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau telegrafic ori la un serviciu de curierat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare înfiinţate potrivit legii.    
Din interpretarea dispoziţiilor legale anterior menţionate rezultă clar şi fără echivoc că declaraţia de creanţă a fost depusă în afara orelor de program al Tribunalului Covasna, cererea de creanță fiind astfel formulată tardiv. „Culmea e că această concluzie este susţinută şi de conducerea Tribunalului Covasna prin răspunsul dat, în sensul că declaraţia de creanţă a contestatoarei Banca Transilvania SA - Sucursala Sfântu Gheorghe a fost înregistrată la dosar cu data de 15.07.2014, adică cu depășirea termenului limită de depunere a declarației de creanță”, spune administratorul Sorin Stănescu.
La tabelul preliminar a formulat contestaţie creditoarea Banca Transilvania SA - Sucursala Sfântu Gheorghe, contestaţie prin care solicită rectificarea tabelului preliminar, în sensul înscrierii în tabelul preliminar al creanţelor a creditorului Banca Transilvania SA - Sucursala Sfântu Gheorghe în sumă de 1.380.182 lei.  
Prin sentinţa civilă nr. 105/S/23.04.2015 pronunțată în dosarul nr. 983/119/2014/a1 de către Tribunalul Covasna  a fost admisă  contestaţia  la tabelul preliminar al creanţelor formulată de contestatoarea Banca Transilvania SA - Sucursala Sfântu Gheorghe, în sensul înscrierii în tabelul contestat  cu suma de 1.380.182 lei.
„Instanța de apel, în speță Curtea de Apel Brașov, a ignorat, pe lângă apărările formulate în cauză, și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv decizia nr. 570/15.02.2011, în care se precizează faptul că în cazul în care partea formulează cererea de recurs prin e-mail, respectarea condiţiei privind exercitarea în termen a căii de atac se stabileşte în raport cu data înregistrării cererii de recurs la registratura instanţei, iar nu în raport cu data presupusei emiteri a mesajului în formă electronică”, mai precizează Sorin Stănescu.
Tot administratorul Integra SRL mai este de părere că „practic, întreaga procedură a insolvenței a fost coordonată în scopul exclusiv al favorizării unuia dintre creditori, Banca Transilvania, deși este evident faptul că cererea acestui creditor de înscriere pe tabelul creditorilor a fost formulată tardiv, admiterea contestației acestuia, reprezentând și premisele de intrare în faliment a societății, deși și în această situație dispozițiile legale stabilesc în mod clar condițiile în care planul de reorganizare putea fi considerat ca fiind votat, în mod nelegal fiind admis apelul aceluiași creditor, cu încălcarea evidentă a normelor legale aplicabile”.
Integra SRL a făcut și plângere la Parchetul Tribunalului Covasna pentru fals și uz de fals, însă Parchetul a dat NUP.
În aceste condiții, singura variantă, spun reprezentanții debitoarei, ar fi ca DNA să se autosesizeze pentru abuz în serviciu.

În 2015, angajaţii Universităţii Piteşti au fost „jefuiţi” de către Banca Transilvania

În 2016, rectorul Universității Pitești, Dumitru Chirleșan declara într-un interviu acordat săptămânalului Jurnalul de Argeș că, în toamna anului 2015, mai mulți angajați ai UPIT s-au trezit cu salariile luate din conturile pe care le aveau la Banca Transilvania, după ce au fost executați silit. „Ni s-a spus să ne retragem banii din bancă, iar salariul să ni-l ridicăm de la casierie, că ne execută nu știu ce executor. Nu am înțeles asta la momentul respectiv. Așa s-a și întâmplat! S-a întâmplat în cazul a 11 angajați ai universității, care au fost jefuiți de către Banca Transilvania, și o spun cu gura largă, puteți să scrieți asta cu majuscule. Banca Transilvania nu avea voie în niciun fel să se atingă de salariile oamenilor. Executorul, în mod normal, nu avea voie să facă chestia aia, dar a prins acea perioadă când în Codul Civil executorul se putea autosesiza fără să ceară aprobarea judecătorilor. Putea să treacă direct la executare, când primea o solicitare”, afirma rectorul Chirleșan în vara anului 2016.
Am dorit să luăm legătura și cu oficialii Băncii Transilvania pentru a ne spune un punct de vedere legat de cazul mai sus-menționat, însă aceștia nu ne-au răspuns nici la e-mailul trimis pe 9 martie, nici la telefonul dat.

Poștă Română introduce serviciul de curier personal Luxury Post Express, prin care clienții pot suna la oficiul poștal express din oraș, unde plasează comanda expedierii, iar curierul se deplasează la adresa comunicată, preia coletul și îl livrează la destinație în aceeași zi sau în ziua următoare, pentru prețul de 19 sau 25 de lei, potrivit unui comunicat publicat de Compania Națională Poștă Română.
Începând de miercuri, 7 martie, prin Oficiile Express ale Poștei Române, clienții pot trimite, în aceeași localitate, cadouri, dar și orice fel de alte colete, de luni până vineri, în intervalul orar 8:00 - 18:00, care vor ajunge în aceeași zi. Trimiterile sunt împărțite, în funcție de greutate, în două categorii, până la 5 kg și peste 5 kg.
Orice trimitere mai ușoară de 5 kg costă 19 lei (fără servicii adiționale, cum ar fi confirmare de primire electronică), în timp ce orice trimitere de la 5 kg la 10 kg va costa 25 de lei. Pentru început, serviciul de curierat ultrarapid va fi disponibil în București și în capitalele județelor Argeș, Ialomița, Prahova, Dolj, Gorj, Vrancea, Cluj, Bihor, Sălaj, Alba, Covasna, Sibiu, Iași, Neamț, Constanța și Vrancea.

Negocierile pentru noul contract colectiv de muncă de la Dacia între administrația uzinei și sindicat sunt tot în impas, iar conflictul colectiv de muncă a ajuns în faza medierii de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).
„Suntem în așteptarea răspunsului de la ITM, în sensul în care să ne anunțe ziua în care vom fi programați pentru mediere. Altfel, suntem pe aceleași poziții. Ce să vă spun, că au majorat oferta de la 80 la 115 lei? E jenant, nici n-ar trebui să scrieți așa ceva! Din păcate, nu am noutăți privind negocierile, așteptăm, în schimb, cu nerăbdare să treacă etapa ITM pentru a ne putea manifesta. Ce înseamnă asta? Vom vedea și veți vedea la momentul respectiv”, ne-a declarat Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD).

Documentaţia pentru Contractul destinat proiectării şi execuţiei secţiunii 4 a Autostrăzii Piteşti-Sibiu a fost trimisă joi la ANAP pentru verificare şi validare, anunţă, într-un comunicat, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). După finalizarea acestei etape, Contractul pentru proiectare şi execuţie va putea fi postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), pentru ofertare.
Potrivit CNAIR, proiectarea acestei secţiuni ar urma să dureze 16 luni, iar execuţia lucrărilor 44 de luni. Perioada de garanţie pentru calitatea lucrărilor, stabilită prin documentaţie, este de minimum 60 de luni. Secţiunea 4 a Autostrăzii Piteşti-Sibiu este cuprinsă între localităţile Tigveni şi Curtea de Argeş şi are o lungime de 9,86 km, din care 1,35 km de tunel, care vor fi construiţi în zona de traversare a dealului Momaia.
„În acest moment se află în procedură de elaborare documentaţiile pentru loturile 2 şi 3 ale acestei autostrăzi”, precizează CNAIR. Anul trecut au fost scoase la licitaţie contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale autostrăzii Piteşti-Sibiu, iar la ora actuală ofertele se află în faza de evaluare.

Directorul de design de la Renault a anunțat că grupul francez a luat o decizie „revoluționară” în cazul modelelor Dacia Logan și Sandero. Astfel, următoarele generații ale modelelor Dacia Logan și Sandero vor fi construite pe o nouă platformă, pe care va fi lansat și următorul Renault Clio, potrivit spuselor lui Laurens van den Acker, directorul de design de la Renault.
„Schimbăm tot, facem o revoluție! Prețul noilor generații de la Logan și Sandero va rămâne, însă, același”, a spus Van den Acker pentru Challenges.fr.
„Revoluția” la care oficialul Renault se referă include faptul că noile Dacia Logan și Sandero vor beneficia, după trecerea pe noua platformă, de măsuri de siguranță avansate și dotări noi. De asemenea, Dacia ar putea beneficia în anii următori, în premieră, și de un model hibrid, acceptat de noua platformă. Potrivit informațiilor furnizate de Renault, modificările vor fi făcute începând cu 2019 pe Dacia Sandero și din 2020 pe Dacia Logan.

 

În această perioadă la uzina de la Mioveni este în plină desfășurare negocierea noului contract colectiv de muncă, proces în care niciuna din părți, Sindicatul Automobile Dacia (SAD), pe de o parte, și adminstrația fabricii, pe de altă parte, nu pare dispusă să cedeze în fața celeilalte. În aceste condiții, SAD a decis declanșarea conflictului colectiv de muncă. „La Dacia negocierile merg prost din punctul nostru de vedere, administrația se lasă foarte greu în privința majorărilor salariale, drept pentru care am deschis conflictul colectiv de muncă. Acum suntem în faza plictisitoare a acestui conflict, aceea a schimbului de scrisori, hârtii, etc. Dar, dacă va fi nevoie, suntem dispuși să parcurgem toate etapele legale ale acestui demers. Închipuiți-vă că noi am cerut o majorare salarială de 500 de lei, iar administrația nu vrea sub nicio formă să ofere mai mult de 80 de lei. E o diferență ca de la cer la pământ între 500 și 80, așa ceva este inadmisibil”, a declarat Ion Iordache, viceliderul SAD, pentru Jurnalul de Argeș.

Cum au decurs negocierile patronat-sindicat în ultimii ani

6 Dacia# 2011: S-a cerut 500 de lei, s-au obţinut 260
După negocieri cu multe frecușuri și amenințări sindicatul a obținut o majorare de 260 de lei, adică de 13%. Negocierile au pornit din punctul în care sindicatul ceruse o majorare de 500 de lei pentru fiecare angajat, iar francezii nu voiau să dea decât 220. În final, părţile s-au înţeles pentru 260. Majorarea din 2011 era mai mică decât cea obţinută în urma negocierilor din februarie 2010, când salariile au crescut cu 300 de lei. Astfel, constructorii de maşini ajungeau în 2011 la  salarii cuprinse între un minim de 1.360 de lei în cazul muncitorilor necalificaţi şi 8.760 de lei în cazul anumitor funcţii din managementul producţiei. Salariul mediu la Dacia era atunci, după noua grilă, de aproximativ 2.240 lei.

# 2012: Creştere salarială mai mică decât în 2011
În aprilie 2012, Sindicatul Automobile Dacia (SAD) și administrația uzinei de la Colibași ajungeau la un nou acord astfel încât salariații de la Dacia beneficiau de o creștere salarială de 210 lei, la care se adăuga, în afara celor 650 de lei net pe care îi primeau de Paști, o primă pentru realizarea obiectivelor fixate pentru anul 2011, în valoare de 1.240 de lei. Trebuie menționat că negocierile nu s-au rezumat doar la bani, ci și la alte drepturi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă.

# 2013-2014: Majorări salariale pe nivele de încadrare
După mai multe săptămâni de negocieri presărate cu proteste mai mult sau mai puțin spontane SAD și conducerea Dacia ajungeau la următorul acord: angajații care lucrau ca operatori, nivelele 1-5, beneficiau de o creștere salarială de 220 de lei. Astfel, salariul mediu al unui muncitor creștea de la 2.300 la 2.520 lei. Personalul TESA, nivelele 5-7, primeau salarii majorate cu 110 lei, plus o creștere individuală de 5%. Persoanele angajate în funcții de conducere, nivele 7 și 8, beneficiau individual de o majorare salarială cu 6%. În plus, angajații uzinei din Mioveni aveau prevăzută o primă de rezultat în cuantum de 1.680 de lei. De primă beneficiau toți cei care au lucrat minimum trei luni în cursul anului 2012. În anul următor, 2014, sindicaliștii de la Dacia au obținut o creștere salarială de 180 de lei și o primă de rezultat de 1.400 de lei brut. În premieră, patronatul a introdus voalat în discuții un nou subiect care să pună presiune pe sindicaliști: robotizarea uzinei.

# 2015: A fost declanşat conflictul de muncă
În ianuarie 2015 la Dacia negocierile erau în impas și sindicaliștii au decis declanșarea conflictului de muncă. „În ceea ce privește salarizarea, noi am cerut o creștere de 400 de lei în sumă fixă iar conducerea a oferit 90 de lei în sumă fixă pentru anumiți angajați și o creștere în procente sau procente și sumă fixă pentru alți angajați, ceea ce este inacceptabil. Uzina a mers foarte bine în 2014, are un profit frumos, iar 2015 se prevede a fi un an foarte bun deci posibilități sunt. Mai menționez că suma de 400 de lei propusă de noi este negociabilă dar dacă nu ajungem la o înțelegere vom apela inclusiv la greva generală”, declara la vremea respectivă Ion Iordache, viceliderul SAD. Într-un final, ostilitățile au încetat înainte să se ajungă la grevă, pentru operatori și funcționari obținându-se o creștere generală la salariu de 150 lei, iar pentru personalul TESA - primul nivel de management, o creștere de 100 lei. De asemenea, se obținea și o primă de rezultat pentru 2014, în valoare de 1.410 lei, care a fost plătită în mai 2015. În plus, valoarea tichetelor cadou (pentru 8 martie și Crăciun) se modifica la 70 de lei.

# 2016: Creşteri salariale de 5%, 150 de lei în plus la salariu
Angajaţii de la Automobile Dacia beneficiau în 2016 de salarii brute mai mari cu 5%, conform noului contract colectiv de muncă, agreat între administrație și sindicaliști. „Administraţia  Automobile Dacia şi Sindicatul Autoturisme Dacia au încheiat negocierile pentru un nou contract colectiv de muncă. Părțile au convenit creşterea cu 150 de lei (5%) a salariului de bază brut la nivel de operatori. În plus, toți angajaţii vor primi o primă pentru rezultatul anului 2015, în valoare de 1.430 lei brut, acordată în luna mai. În plus față de salariu, angajații beneficiază de prime de Paști, de Crăciun și de vacanță (care, în total, reprezintă încă un salariu mediu realizat pe an), masă caldă, bonuri de masă, tichete cadou, transport subvenționat, asigurare de sănătate, bilete de odihnă și tratament și alte ajutoare”, se arăta în comunicatul companiei referitor la negocierea noului contract colectiv de muncă.

# 2017: Negocieri tensionate dezamorsate la timp
Sub semnul tensiunilor au stat și negocierile din 2017. Într-un final însă, acestea au fost dezamorsate și s-a decis ca angajații uzinei de la Mioveni să primească o majorare salarială de 200 de lei, o primă de rezultat de 1.450 lei, o altă primă de 240 lei în luna martie şi o creştere a valorii bonurilor de masă, cuantumul acestora fiind de 12 lei tichetul începând din martie, iar din luna septembrie de 15 lei.

 

# Un cetățean reclamă că banca l-a „taxat” pentru servicii necerute și nefăcute

Acuzații de hoție la o bancă cu pretenții din Argeș. Lichidatorul judiciar Sergiu Dură reclamă faptul că, timp de câteva luni, din contul firmei deschis la Banca Transilvania i-au fost extrase sume de bani pentru un produs pe care îl refuzase explicit, prin cererea de deschidere a contului. În consecință, banca nu a prestat serviciul că nu putea să facă asta. Cu toate astea, instituția bancară i-a perceput lunar, fără nicio justificare, un comision de 20 de lei aferent abonamentului la produsul bancar BT 24. Când a observat, de supărare a cerut închiderea contului. Ba, mai mult, Sergiu Dură afirmă că banca nici măcar nu i-ar fi închis contul, întrucât funcționara de la ghișeu l-ar fi informat că îi va returna o parte din comisioanele percepute ilegal în același cont pe care îl închisese cu doar câteva minute în urmă. Subliniem că dl Sergiu Dură ne-a spus răspicat că nu este supărat pentru suma de bani pierdută, ci este supărat pentru nerespectarea unui principiu, corectitudinea.

Sergiu Dură: „Asta e de competența DIICOT!”

În decembrie anul trecut, când a deschis contul la Banca Transilvania, lichidatorul judiciar Sergiu Dură a depus o cerere în care solicita în mod expres că nu dorește abonamentul BT 24, având un tarif de 20 de lei/ lună. Cu toate acestea, banca a perceput lunar comisionul de 20 de lei aferent abonamentului BT24 (un serviciu online prin care clienții pot face operațiuni bancare prin Internet). Sergiu Dură a descoperit totul săptămâna trecută, când a verificat toate operațiunile efectuate și, constatând ilegalitatea, a cerut închiderea contului.
„Pe 18 decembrie, când am deschis contul, prin cerere scrisă, am optat să nu folosesc acest servciu. Eu nu aveam acest abonament BT 24, și cu toate acestea, ei au luat bani din cont fără știrea clientului, fără acordul titularului de cont, fără absolut nimic. Asta e de competența DIICOT, pentru că o bancă de calibrul Banca Transilvania are milioane de clienți activi, firme și persoane fizice. Gândiți-vă unde s-ar ajunge dacă fiecărui client i-ar lua câte 20 de lei lunar din cont! Și fără să existe un contract! Ei nu aveau un contract încheiat cu mine pe acest abonament, BT 24. Nu e vorba de o clauză abuzivă, să zici că sunt nemulțumit că e prea scump serviciul. Asta e hoție! Acest serviciu nu exista pe contul meu. Nu l-am vrut, nu am optat pentru el, nu aveam un contract care să conțină acest serviciu și cu toate astea ei îmi luau banii din cont fără să existe ceva legal. Pur și simplu mi se furau banii din cont”, povestește Sergiu Dură.

„Conform cererii pe care am făcut-o, contul trebuie să fie închis, dar ei spun că nu l-au închis”

„BT 24 e o chestie online, care e foarte scumpă. În afară de comisionul de 20 de lei, mai luau și alte comisioane pentru folosirea serviciului. Eu nu l-am vrut. Era un cont al unei firme aflate în insolvență și nu îmi trebuia produsul ăsta. Am semnat în decembrie 2017 că nu îl vreau, ca după aceea să constat că în decembrie, ianuarie și februarie mi-au luat bani pentru acest serviciu. Angajata de la ghișeu a verificat în calculator și mi-a dat dreptate: nu aveam activat abonamentul BT24. Am solicitat să mi se restituie banii și să îmi dea și dobândă, pentru că banca mi-a luat banii și a folosit acești bani trei luni. Voiau să nu-mi mai dea toți banii. Ca să-mi dea banii înapoi îmi mai opreau 5 lei pentru comision de eliberare de numerar. Hoție mai mare ca la Banca Transilvania eu n-am mai pomenit!”, e de părere lichidatorul judiciar.
Legat de închiderea contului deținut la Banca Transilvania, Sergiu Dură susține: „Nu mi-au dat nimic la mână, doar mi-au spus că l-au închis. Iar după zece minute angajata de la ghișeu îmi spunea că îmi returnează banii pe comisioane în același cont. Conform cererii pe care am făcut-o, contul trebuie să fie închis, dar ei spun că nu l-au închis. În momentul de față, eu nu știu dacă acest cont este închis sau nu. Își dau cu stângul în dreptul, au un comportament total neprofesionist. Fac totul numai pentru a peria conturile clienților de comisioane ilegale, neprevăzute în contracte, nesolicitate de clienți și după închiderea contului ei spun că n-au închis contul. Nu mi s-a întâmplat chestia asta la nicio bancă! I-am spus doamnei de la ghișeu: «Dacă eu am făcut o cerere scrisă să îmi închideți contul, cum să mai funcționeze acel cont, din moment ce eu am făcut cererea, eu am semnat-o, mi s-a dat număr de înregistrare? Banca închide contul când vrea clientul sau când vrea banca?»”.

„Ca să clarific toată situația a trebuit să stau în bancă aproximativ trei ore să fac cereri scrise”

Lichidatorul judiciar ne-a vorbit și despre modul în care a fost tratat la sucursala Băncii Transilvania de la Centrul de Afaceri, unde a fost nevoit să aștepte trei ore pentru a i se rezolva problema comisioanelor percepute ilegal pentru BT24.
„Când m-am prezentat la bancă am fost tratat într-un mod jignitor. Chiar unul dintre oamenii care erau la ghișeu și care s-a recomendat a fi director, vorbea cu mine așa, peste ghișeu, fără să se prezinte, fără să aibă o discuție civilizată. Mă lua la rost tot pe mine, ca și cum eu aș fi fost vinovat de chestia asta. Am închis toate conturile pe care le aveam la Banca Transilvania. Mai mult decât atât, ca să clarific toată situația asta a trebuit să stau în bancă aproximativ trei ore, să fac cereri scrise. Maniera de abordare e foarte neprofesionistă și cu mare greutate și-au spus numele angajații de la Banca Transilvania. Directorii băncii sau cine se ocupă de Banca Transilvania nu verifică ce se întâmplă sau chestia e făcută cu bună știință? Eu am vrut să vorbesc cu directorul și mi s-a spus că dacă vreau să vorbesc cu directorul sucursalei trebuie să fac cerere, să mă programez, că directorul nu are timp să se ocupe de așa ceva”, ne-a mai povestit Sergiu Dură.

Ce spun reprezentanţii sucursalei BT Piteşti. Paznicul ne-a spus că nu putem vorbi cu conducerea fără programare, iar directoarea Alina Ichim ne-a trimis la plimbare

Am încercat să obținem un punct de vedere și din partea instituției bancare incriminate că ar percepe comisioane pentru servicii nesolicitate de clienți. Așa că am mers la sucursala Băncii Transilvania de la Centrul de Afaceri, acolo unde s-a petrecut întâmplarea pe care lichidatorul Sergiu Dură ne-a relatat-o. La sediul băncii ne-a întâmpinat agentul de pază, care ne-a informat din start că nu putem discuta cu directorul băncii pentru că nu avem programare. Și pentru că am insistat, am fost pasați de la un angajat la altul, până am ajuns la directorul Sucursalei Pitești, Alina Ichim. Aceasta era pe picior de plecare și, după ce a aflat că dorim un punct de vedere pe tema comisioanelor percepute nejustificat pentru abonamentul BT24, ne-a declarat: „Dacă vreți un punct de vedere, ne faceți o adresă scrisă și vă răspundem. Nu putem să comentăm aceste aspecte până nu investigăm. Nu știu despre ce e vorba, nu știm cine e domnul. Dacă nu știm, ce să comentăm?”. Cum se va rezolva oare acest incident, stimați cititori?

Pagina 6 din 30