Economie (410)

Shigenobu Nagamori, boss-ul de la Nidec, vine la sfârșitul lunii mai la Pitești pentru a vedea care este stadiul investițiilor făcute aici după fix doi ani de la preluarea Fabricii de Motoare Electrice de către gigantul japonez în domeniu. „Vine să vadă ce au făcut «enoriaşii» lui în doi ani de când a preluat fabrica. Adevărul e că s-a investit foarte mult, s-au adus linii noi de producție, s-au făcut angajări, lucrurile merg bine acum la noi și perspectivele sunt bune. Cu siguranță ne va anunța și ce investiții urmează să se facă în viitor”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Florian Stănculescu, liderul Sindicatului Liber Independent „Solidaritatea” din Nidec.
Conform Forbes, Shigenobu Nagamori are o avere estimată la 5,8 miliarde dolari, situându-se pe locul 5 în Japonia și pe locul 321 în topul miliardarilor lumii.

Shigenobu Nagamori evită să îi concedieze pe angajații care nu dau randament, preferând să le găsească alte posturi

Shigenobu Nagamori (73 de ani) consideră că angajaţii companiei sunt mai importanţi decât acţionarii. Şi asta pentru că, în opinia lui, acţionarii sunt beneficiarii finali ai unei forţe de muncă eficiente. "Când mă întreabă investitorii, le spun că ei sunt pe primul plan, dar în realitate nu cred asta", a declarat omul de afaceri. "Mă gândesc bine atunci când acţionarii pun întrebări ciudate la adunarea generală anuală. Le spun că ar fi mai bine dacă unii dintre ei nu ar mai deţine acţiuni şi le amintesc că eu pot alegere investitorii, dar ei nu pot alege compania la care să investească", spunea miliardarul japonez într-un interviu pentru Bloomberg în 2016. Nagamori îşi tratează angajaţii cu toată seriozitatea. Evită să îi concedieze pe aceia care nu dau randament, preferând să le găsească alte posturi, unde ei să poată realiza performanţe superioare. Nagamori merge la masă de fiecare dată împreună cu staff-ul său.
Ana Imep Piteşti, fabrica de motoare deţinută anterior de omul de afaceri român George Copos, a finalizat în iunie 2016 procesul de vânzare către grupul japonez Nidec, producătorul urmând să îşi schimbe numele în Nidec Motor Corporation Romania. Tranzacţia a vizat un pachet de 94,8% din acţiunile Ana Imep, în urma ei compania din Piteşti devenind o subsidiară a grupului nipon.

# A declarat secretarul de stat Robert Tudorache la Piteşti

Vineri, 30 martie, la inițiativa președintelui George Caval, la sediul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș a avut loc o foarte interesantă întâlnire a comunității de afaceri din județ cu trei oficiali importanți din cadrul ALDE. Este vorba de Simona Brătulescu - vicepreședinte CJ Argeș și președinte ALDE Argeș, Robert Tudorache - secretar de stat în Ministerul Energiei și președinte ALDE Pitești, precum și Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Simona Brătulescu, vicepreședintele CJ Argeș, le-a vorbit oamenilor de afaceri despre două proiecte importante ce vor face din județ unul cu mare potențial pentru investiții în turism și, bineînțeles, pentru creșterea numărului de turiști români și străini. „Am reușit să alocăm resurse financiare pentru a se termina prima parte din cadrul proiectului pârtiei de ski de la Molivișu, iar suma se ridică la 2 milioane euro”, a precizat Simona Brătulescu.
Tot ea a făcut referire și la megaproiectul „200 de zile de ski în Făgăraș”, proiect cu o valoare preconizată a investiției ce se ridică la 200-220 milioane euro și va implica trei consilii județene: Argeș, Brașov și Sibiu. Pentru Argeș, proiectul este cu atât mai atractiv cu cât „peste 70% dintre pârtii sunt pe teritoriul Argeșului”.
Un dialog foarte deschis și argumentat cu oamenii de afaceri prezenți a avut secretarul de stat Robert Tudorache. Un exemplu palpabil de specialist și om implicat în problemele comunității de afaceri. Robert Tudorache le-a cerut oamenilor de afaceri din județ să vină cu propuneri pentru modificarea legislației, inclusiv în zona educației, pentru o mai bună pregătire a forței de muncă.

Oamenii de afaceri argeșeni, invitați să investească în eficiența energetică

18 tudoracheDe când Robert Tudorache este secretar de stat, la Ministerul Energiei lucrurile au început să se miște mult mai bine, iar birocrația s-a redus semnificativ. Iar cel mai recent exemplu este legat de gazoductul BRUA. „În 15 zile s-a emis autorizația de construcție, iar acum două săptămâni s-a emis și decizia exhaustivă. Acest gazoduct va traversa 11 județe și este un proiect ce va permite echilibrarea sistemului de distribuție a gazului natural în România. Avem resurse în toate zonele. Ungurii și bulgarii nu au nimic și vor să devină hub regional pe gazele noastre”, a spus Robert Tudorache.
Tot Robert Tudorache i-a invitat pe oamenii de afaceri argeșeni să investească în eficiența energetică.
Mai trebuie precizat că dialogul invitaților de la ALDE cu oamenii de afaceri membri ai CCIA Argeș a durat mai bine de două ore. Un exemplu de comunicare eficientă, ce ar trebui urmat și de oficialii de la alte partide.

 

Supărare mare în rândul angajaților argeșeni, în condițiile în care nici măcar în unitățile industriale nu prea mai dă nimeni prime de Paște. Astfel, singurele companii care oferă drepturi bănești demne de semnalat sunt Dacia, unde angajații primesc 1100 de lei net, și Nidec Motor Corporation, unde prima are o valoare brută de 600 de lei, ceea ce înseamnă cam 350 de lei net. Surprinzător, pentru prima dată, nici mâna de oameni care mai lucrează la Rafinărie și care înainte primeau cele mai mari prime din județ nu mai primesc nimic, dat fiind că noul contract colectiv nu mai prevede astfel de gesturi din partea OMV Petrom. La restul societăților, primele de Paște constau în sume modice, pachete cu produse specifice sau câteva tichete cadou.

Producătorul de confecţii Francesca In­dustries din Piteşti,  cu clienţi precum Debenhams, H&M, IKEA sau Zara, se confruntă de mai mulţi ani cu probleme legate de găsirea forţei de muncă, lucru care împiedică dezvoltarea companiei. Oficialii Francesca Indus­tries spun că au proiecte de creştere a pro­duc­ţiei în stand-by de mai mult timp, fiind­că nu reuşesc să găsească o so­luţie pentru rezolvarea defici­tului de personal. Compania a ajuns în prezent la aproximativ 200 de angajaţi şi are disponibile, „la orice oră”, câteva sute de locuri de muncă. În același context, la finele anului trecut, Ovidiu Baciu (foto), patronul Francesca Industries, declara pentru ziarul nostru: „Ceea ce se întâmplă acum pe piața muncii este o consecință a distrugerii și dispariției industriilor, care a dus la dispariția şcolilor profesionale.”

 

Efectivele de porcine şi bovine ale României au scăzut cu circa o treime de la intrarea în UE până în prezent, singurul sector care a înflorit în această perioadă fiind sectorul ovin, care a crescut cu 15% în 11 ani, potrivit Eurostat. În perioada 2007-2017, efectivul de bovine al României a pierdut 800.000 de capete, potrivit Eurostat, adică a scăzut de la 2,8 milioane la 2 milioane capete. Nici sectorul creşterii porcinelor nu o duce mai bine. România avea la sfârşitul anului trecut 4,4 milioane capete de porci, cu 32% mai puţine animale faţă de anul 2007. Peste 2 milioane capete de porci a pierdut România în perioada 2007-2017.
„A fost o perioadă când preţul cărnii de porc era foarte mic, prin 2015-2016, iar producătorii nu au mai populat fermele. Este posibil să fi scăzut şi efectivele din rândul populaţiei, pentru că oamenii nu mai cresc porci. Oricum, în ultima perioadă, în România s-au făcut investiţii şi au început să se construiască ferme de scroafe, maternităţi, deci începem să ne revenim încet”, a declarat penru ZF Cătălin Ene, administratorul Macro Suin, un complex de creştere a porcinelor cu afaceri de 10 milioane de euro din Costești.

După Adunarea Generală de săptămâna trecută, Sindicatul Automobile Dacia a decis demararea procedurilor necesare declanșării grevei generale, dat fiind că niciuna dintre ofertele de creștere salarială din partea conducerii uzinei nu se apropie satisfăcător de mult de suma de 500 de lei cerută de sindicaliști. „Suntem în faza de strângere a semnăturilor pentru declanșarea grevei sau împotriva declanșării grevei. Dacă se va decide să facem grevă, imediat după Paște întrunim Consiliul Sindicat și stabilim data declanșării grevei generale. Dacă se va semna împotriva grevei, să fie sănătoși și să se mulțumească cu cât le dă conducerea. Eu cred că se va semna pentru grevă”, ne-a declarat viceliderul SAD Ion Iordache.

 

Spitalul Monza, parte a grupului italian Policlinico di Monza şi Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei, au lansat reţeaua de clinici-butic de cardiologie Ritmico, o investiţie de 4,5 milioane de euro, în urma căreia în următorii cinci ani vor fi deschise cel puţin 30 de clinici în oraşele mici şi medii pentru investigarea şi diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare.

„Proiectul Ritmico a fost dezvoltat datorită unei nevoi reale a pacienţilor de a accesa servicii medicale de calitate, cât mai aproape de domiciliul acestora. Cu această ocazie, vor putea beneficia de toata gama de investigaţii cardiologice necesare atât pentru prevenţia, cât şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare. Acest proiect face parte din strategia de dezvoltare naţională a Spitalului Monza din următorii ani, prin care ne propunem să fim mai aproape de pacienţii care solicită serviciile noastre“, a spus Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza.
Prima clinică a fost deschisă la Giurgiu, cu o suprafaţă de 120 mp, iar pe lista de oraşe urmează şi Constanţa, Bucureşti, Focşani, Buzău, Piteşti, Brăila, Călăraşi. Investiţia în fiecare clinică este de aproximativ 120-150.000 de euro.
Spitalul Monza, cel mai mare spital privat specializat în chirurgie cardio-vasculară şi cardiologie intervenţională din ţară, a încheiat 2017 cu o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro (116 milioane lei), un avans de 50% faţă de 2016. În cinci ani, de când spitalul activează pe piaţa românească, afacerile operatorului privat au crescut de opt ori. Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei şi radiologie, intervenţionale, dezvoltate de mai mulţi medici români, au ajuns în 2017 la afaceri de 28 de milioane de lei, în creştere cu peste 50% faţă de anul precedent.

CFR Călători, companie aflată în mari dificultăți financiare și de dotare, anunța în urmă cu aproape două luni că a decis desființarea temporară sau permanentă a nu mai puțin de 97 de curse proprii la nivel național. Printre acestea se numărau atunci și trenurile R 9530, 9531, 9532, 9533 care circulă în regim Regio în relația Pitești - Curtea de Argeș și retur, trenuri care, potrivit informațiilor apărute la acea dată în spațiul public, urmau să se anuleze permanent. În acest fel, locuitorii din Curtea de Argeș ar fi rămas fără legătură feroviară cu Piteștiul și Capitala, dar și cu localități de pe harta feroviară a județelor Dâmbovița, Olt sau Dolj. Legat de toată această situație am discutat cu șeful Stației CFR Pitești Sud, Adrian Ion, care ne-a declarat că „a fost revizuită la un moment dat acea listă și cele două perechi de trenuri pe ruta Pitești - Curtea de Argeș au fost păstrate. Și nici nu cred să se mai pună problema eliminării lor din circulație”.
Referitor la operatorii feroviari din județul nostru, Adrian Ion ne-a spus că „în transportul de călători există un singur operator privat, TFC - Transferoviar Călători, care operează pe relația Costești - Roșiorii de Vede, în rest avem doar CFR Călători. De asemenea, mai sunt operatori privați care deservesc transportul de marfă, dar prezența acestora depinde de specificul transportului.”
În 1898, în prezenţa regelui Carol I, se inaugura calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Acum linia regală de cale ferată a ajuns în paragină. Cele patru gări de pe traseu, toate monumente de artă, au fost închise; pe rută mai circulă doar patru trenuri pe zi, iar şansele de reabilitare a gărilor sunt mici.
Durata de executare a tronsonului de cale ferată Piteşti-Curtea de Argeş a fost doar 2 ani (1896-1898). Traseul de 38,4 de km de cale ferată, deservit de 4 gări, a costat peste 7,8 milioane lei aur. În toamna anului 1898, după inaugurarea liniei Piteşti - Curtea de Argeş, construită sub conducerea eminentului inginer Elie Radu, au fost date în exploatare clădirile celor patru gări: Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş. Concepţia arhitecturală şi tehnică a gărilor a fost a aceluiaşi inginer-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

 

Ca în fiecare an, în negocierile de la Dacia se joacă dur și cu armele la vedere. Despre cum mai merg ostilitățile dintre administrația uzinei și sindicat ne-a informat Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD): „Astăzi (n. red. luni, 26 martie), conducerea ne-a propus o creștere salarială generală de 175 de lei, cu care nu suntem de acord sub nicio formă. Joi, 29 martie, avem Adunarea Generală, în care vom decide dacă declanșăm sau nu greva. Bineînțeles că asta va depinde și de noile oferte ale conducerii, pentru că așteptăm noi oferte. Spun asta pentru că uzina are comenzi foarte mari, are de lucru la maximum și mă gândesc că nimeni nu-și dorește o grevă tocmai acum”. Reamintim că SAD a intrat în aceste negocieri cu o propunere de majorare salarială de 500 de lei.

 

Transgaz, compania naţională de transport a gazelor naturale, se poate apuca de azi să construiască cei 479 de kilometri ai gazoductului BRUA care vor traversa România, după ce firma a primit undă verde de la Ministerul Energiei, entitatea statului român responsabilă pentru elaborarea strategiei energetice. Ministerul Energiei anunţă că, prin BRUA, România va putea exploata imensul potenţial de gaze din Marea Neagră, devenind astfel un factor de securitate energetică în regiune. Lucrările ar trebui să fie gata în 2019, în aceste moment România neavând niciun plan pentru a folosi noile resurse de gaze pe plan intern.
„Am emis decizia exhaustivă concomitent cu îndeplinirea, de către Transgaz, a tuturor condiţiilor legale necesare pentru construirea acestui gazoduct european. Acest moment este unul important, pentru că ne apropie de rolul pe care România şi-l doreşte în regiune. Prin BRUA, România îşi va putea exploata imensul potenţial al zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră şi astfel vom deveni un factor de securitate energetică în această parte a Europei”, a spus ministrul Energiei Anton Anton, prin intermediul unui comunicat de presă.
„Traseul conductei urmează direcţia generală de la sud-est spre vest, traversând judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. De-a lungul traseului conductei se vor amplasa 38 de staţii de robinete de secţionare, din care 33 pe firul conductei şi 5 în incinta staţiilor de comprimare gaz”, anunță Transgaz. Pentru acest segment al conductei, Transgaz a obţinut fonduri europene nerambursabile în valoare de 179 de milioane de euro. În contextul în care valoarea totală a proiectului este de 479 de milioane de euro, diferenţa va fi acoperită de consumatorii români, prin majorarea tarifelor.

 

Pagina 5 din 30