Economie (318)

Faţă de 2008, în doisprezece judeţe cifra de afaceri a înregistrat cel puţin o dublare, în timp ce businessul a scăzut doar în Bucureşti şi Mehedinţi. Se remarcă însă, comparativ cu anul 2008, o re­ducere a depen­denţei de Capi­tală, care mai asigură 37% din business, faţă de 63% în urmă cu opt ani.

Înmatriculările Dacia pe piaţa franceză au urcat cu 12% anul trecut comparativ cu 2015, la 112.111 autovehicule, potrivit datelor Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA), acesta fiind totodată şi cel mai ridicat nivel atins vreodată de brandul autohton pe o singură piaţă, conform datelor centralizate de ZF.

CEZ Distribuţie îşi schimbă denumirea în Distribuţie Oltenia. Partenerii companiei şi consumatorii finali de energie electrică vor regăsi compania cu numele social Distribuţie Energie Oltenia, şi cel mai adesea sub sigla Distribuţie Oltenia, cu un logo nou.

Un instrument foarte folosit de agenții economici din Europa de Vest, arbitrajul comercial oferă o alternativă de judecată specializată a litigiilor născute din acte şi fapte de comerţ. În România, arbitrajul comercial, deși reprezintă o soluție modernă și eficientă de rezolvare a litigiilor, este prea puțin folosit. În Argeș, Curtea de Arbitraj Comercial este organizată pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Argeș. Pentru a afla mai multe despre arbitrajul comercial, am stat de vorbă cu George Caval, președintele CCIA Argeș.

# Care sunt competenţele Curţii de Arbitraj Comercial şi cine le exercită?
- Potrivit legii, Curtea de Arbitraj este abilitată cu: soluţionarea în drept sau în echitate a litigiilor patrimoniale interne sau internaţionale care izvorăsc din interpretarea sau executarea contractelor de afaceri comerciale, industriale, bancare, de transport intern şi internaţional etc. De asemenea, Curtea de arbitraj este abilitată și cu efectuarea concilierii facultative a neînţelegerilor care apar între părţi în derularea contractelor. Soluţionarea litigiilor aparţine exclusiv Tribunalului arbitral, format din unul sau mai mulţi arbitri, învestiţi de părţi.
# Cum se realizează accesul la această instanţă de judecată?
- Persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu al drepturilor civile pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie. Litigiile sunt încredinţate spre soluţionare, potrivit convenţiei părţilor, unor arbitri aleşi sau desemnaţi, persoane cărora le revine sarcina de a judeca litigiul şi de a pronunţa o hotărâre pe care părţile se obligă să o execute. Sesizarea valabilă a Curţii de arbitraj este condiţionată de acordul scris al părţilor clauzei compromisorii fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare, numită compromis, materializat fie sub forma clauzei compromisorii fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare.
Prin clauza compromisorie părţile convin ca, litigiile care se vor naşte din contractul în care sunt inserate sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului, arătându-se numele arbitrilor sau modalitatea lor de numire. Prin compromis, părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea arbitrajului, arătându-se sub sancţiunea nulităţii, obiectul litigiului, numele arbitrilor sau modalitatea lor de numire.

„Cauzele se soluționează mai repede decât la instanțele judecătorești”

# Care sunt argumentele în favoarea acestei alternative de judecată?
- Vă pot da mai multe argumente concrete în acest sens.
Primul ar fi acela că părțile au posibilitatea de a-și desemna ele însele arbitrii ce vor soluționa litigiul, raportându-se la profesionalismul, probitatea morală, specializarea acestora; arbitrii desemnaţi sunt independenti şi imparţiali în îndeplinirea atributiilor şi nu au calitatea de reprezentanţi ai părţilor în litigiu.
Un alt argument important: posibilitatea soluţionării rapide a cauzelor, hotărârea arbitrală pronunţându-se într-un interval de cel mult cinci luni (pentru litigiile internaţionale 9 luni)  de la constituirea tribunalului arbitral, dacă părţile nu au convenit altfel. Comparat cu termenele de soluționare practicate de instanțele judecătorești, aspectul devine semnificativ dacă se are în vedere, în plus, natura patrimonială a litigiilor supuse judecăţii.
Tot ca argument în favoarea arbitrajului comercial, aș menționa faptul că cheltuielile arbitrale sunt regresive şi mult mai reduse decat taxele de timbru percepute în cazul unui proces judiciar; ele se achită o singură dată pe când derularea litigiului în faţa instanţelor judecătoreşti presupune achitarea de taxe la diferite grade de jurisdicţie.
Aș mai preciza faptul că procedura arbitrală se finalizează, la fel ca la instanțele judecătorești, prin pronunțarea unei hotărâri care este definitivă și obligatorie pentru părţi şi se bucură de aceeaşi putere ca o hotărâre judecătorească. Ea poate fi pusă în executare silită prin mijloacele stabilite de Codul de procedură civilă.
Denis Grigorescu

Automobile Dacia este cea mai valoroasă companie din industria auto, dar şi unul dintre cele mai valoroase businessuri din economia locală. Dacia a fost evaluată la 2,1 miliarde euro (9,77 miliarde lei), în creştere cu 11% faţă de anul trecut, potrivit Anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România realizat de ZF împreună cu casa de investiţii BT Capital Partners.
Industria auto are ambii producători de maşini în top 100  - Dacia şi Ford -  pe cel mai mare importator, Porsche România, dar şi opt fabrici de componente auto, dintre care două ale grupului german Continental, un colos cu afaceri de peste 2 miliarde euro în România. Producătorul de anvelope Continental Automotive Products din Timişoara a înregistrat cel mai mare salt al valorii între companiile din top 20 şi a ajuns să fie evaluat la 1,44 de miliarde de euro, o creştere cu 53% faţă de 2015. Compania este a şasea cea mai profitabilă din economia locală, cu un rezultat net de 710 mil. lei în 2015 (160 mil. euro), la o cifră de afaceri de 2,8 mld. lei (630 mil. euro), respectiv o marjă de profit net de 25%. Cu aceste rezultate, fabrica de anvelope a grupului german este cea mai mare companie din judeţul Timiş, dar şi a doua cea mai valoroasă firmă din industrie, după Automobile Dacia. Puterea concernului german în economia locală se vede şi din prezenţa cu două companii în top 100 cele mai valoroase firme din România, situaţie care se mai regăseşte în cazul companiilor din energie. Componentele auto sunt unele dintre domeniile cele mai bine reprezentate în Topul celor mai valoroase companii locale, cu opt prezenţe în top 100, toate cele trei fabrici ale producătorilor de anvelope prezenţi în România (Continental, Michelin şi Pirelli) intrând în clasamentul „valorilor”.
F. Silvestru

 

Producătorul de energie Nuclearelectrica, controlat de stat, şi-a planificat investiţii de 287,3 milioane lei în 2017, din care o suma de 247,8 milioane lei va fi alocată pentru cele două reactoare nucleare din Cernavodă, arată datele publicate pe site-ul companiei. Cifrele au fost prevăzute în planul de administrare, iar bugetul pentru 2017 urmează să fie supus aprobării în perioada următoare. Planul total de investiţii pentru anul viitor este similar celui din acest an. De asemenea, la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti vor fi necesare anul viitor investiţii de 13,2 milioane lei. Cele două unităţi de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării, conform News.ro. Nuclearelectrica (SNN) a raportat pe primele nouă luni ale anului un profit net de 64,5 milioane lei, în scădere cu 51% faţă de perioada similară a anului trecut. Compania a realizat în primele nouă luni o producţie de 7.589 GWh, mai mică cu 3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, că urmare a prelungirii opririi planificate a unităţii 1, pentru realizarea unor investiţii care se fac o singură dată pe durata de viaţă iniţială a unui reactor. Acţionarul majoritar al companiei este statul român, prin Ministerul Energiei, care deţine o participaţie de 82,49% din totalul acţiunilor. Nuclearelectrica este listată la Bursa de Valori Bucureşti şi are o valoare de piaţă de 1,45 miliarde lei (320 milioane euro), la ultimul preţ de închidere a şedinţei, de 4,82 lei/acţiune.
Florin Silvestru

Apartamente, case, terenuri, maşini sau telefoane - acestea au fost ofertele încărcate cu cea mai mare frecvenţă pe OLX  în 2016. Dar nu au lipsit nici anunțuri de senzație prin care erau scoase la vânzare clădiri simbol ale României. Astfel, în 2016, OLX a continuat să fie site-ul preferat de români şi pentru scoaterea la vânzare a unor imobile valoroase, cu o importanţă istorică deosebită, precum Palatul Telefoanelor din Bucureşti sau Conacul Brătienilor (Vila Florica) din județul Argeş. Printre cele mai scumpe proprietăţi ofertate pe OLX în acest an au fost hoteluri de 4 şi 5 stele, terenuri intravilane sau păduri, toate anunţurile pornind de la preţuri de peste 40 milioane de euro şi ajungând chiar şi până la oferte de 100 milioane de euro.  F. Silvestru

La sfârșitul anului 2016, Europe Direct Argeș a fost prezent la diverse acțiuni în mediul rural, a organizat un concurs interactiv pe pagina oficială de facebook a centrului și a încheiat seria evenimentelor de comunicare și informare pe teme europene în anul 2016 cu un seminar având ca obiectiv familiarizarea tinerilor cu valorile europene.
Astfel, la Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Lacului a avut loc Cercul Pedagogic al profesorilor de limba și literatura română unde un reprezentant al Centrului Europe Direct Argeș a susținut prezentarea Oportunități de informare și dezvoltare, cu scopul de a promova programe și alte surse de informare destinate cadrelor didactice în vederea motivării tinerilor în a participa la diferite acțiuni pe plan local și european. Au fost prezentate și activitățile centrului cuprinse în Programul Școala Altfel la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș dar și concursul Bătălia Cărților prin intermediul Gabrielei Ene, câștigătoarea concursului din 2016 la categoria de vârstă 14-18 ani.
Cadrele didactice prezente s-au declarat încântate de existența unor posibilități de colaborare între instituțiile reprezentate în cadrul evenimentului și mici momente artistice au fost oferite de către elevii Școlii Gimnaziale din comuna Poiana Lacului care au delectat publicul prezent cu talentul lor.

Participare numeroasă la activitățile și concursurile susținute de Europe Direct Argeș

Pentru a oferi o recompensă susținătorilor Centrului Europe Direct Argeș din mediul online, s-a desfășurat EDA te premiază!, concurs în social media dotat cu premii constând în materiale promoționale. Tot ceea ce trebuia făcut era „like” la pagina oficială de facebook Europe Direct Argeș, apoi „like” și și „share” la cât mai multe postări de pe pagina centrului de informare europeană, efectuate în luna noiembrie. La începutul lunii decembrie s-a făcut centralizarea, iar primii 10 câștigători au fost înștiințați individual pentru acordarea premiilor. Ne bucurăm că printre aceștia se numără și Maria Gonța, cetățean al Republicii Moldova! Datorită faptului că a fost cea care a acordat cea mai mare atenție concursului nostru, Adelina Tudor a avut posibilitatea de a-și alege premiul. Mulțumim, pe această cale, tuturor pentru participare!
La sfârșitul lunii decembrie, Centrul Europe Direct Argeș a încheiat seria evenimentelor de comunicare și informare pe teme europene în anul 2016 cu un seminar de promovare a valorile europene. Activitatea s-a adresat elevilor de la Școala Gimnazială „Ion Pillat” din Pitești și a avut loc în cadrul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș.
Obiectivul principal a fost familiarizarea tinerilor cu valorile recunoscute în Uniunea Europeană, uniune fondată pe respectul pentru demnitatea umană, egalitate, libertate, democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv ale minorităților.
Cu mult entuziasm, tinerii au luat parte la exercițiile interactive organizate și au demonstrat o cetățenie europeană activă făcându-și publice propriile opinii cu privire la principiile care guvernează Uniunea Europeană si valorile care ghidează viața zilnică a cetățenilor săi.
Vom continua și în anul 2017 acțiunile dedicate promovării temelor europene, considerate prioritare la nivel european. Dar până atunci, echipa Centrului Europe Direct Argeș urează tuturor Sărbători fericite!
Ionela Panait

 

Miercuri, 28 Decembrie 2016 14:00

Dacia închide anul în scădere cu 4,5%

Scris de

Producţia auto a României a scăzut cu 6% în primele unsprezece luni din acest an, la 338.000 de autovehicule asamblate la Mioveni (Dacia) şi Craiova (Ford), potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Este cel mai accentuat declin al producţiei din ultimii trei ani. Pe de altă parte, tot de trei ani vân­zările de maşini sunt pe un trend as­cen­dent, apropiindu-se în acest an de un total de aproape 140.000 de autovehicule noi. Şi la nivel european, dintre cele patru modele produse local, Dacia Logan, Sandero, Duster şi Ford B-Max, în primele nouă luni ale acestui an cea mai mare creştere o are Duster, care ocupă locul patru pe segmentul său. Pe de altă parte, în ciuda scăderii, dintre cele patru, Ford B-Max ocupă cea mai bună poziţie în segmentul său - locul trei - şi cea mai mare cotă de piaţă din segment - peste 13%, în timp ce la Dacia numai Duster are 10% din segmentul său. Din total producţie, 300.288 de maşini au fost asamblate de Dacia, în scădere cu 4,5% şi 37.457 de Ford, în declin cu peste 16%. Volumele cele mai mari le-a înregistrat modelul Dacia Duster, din care au fost fabricate 178.574 de unităţi, în creştere cu 14,2% faţă de primele 11 luni din 2015. În ciuda faptului că Duster intră în ultimul an al ciclului de producţie de opt ani, SUV-ul continuă să crească pe măsură ce francezii de la Renault extind gama sa. Spre exemplu, în ultimii ani a venit cu motorizarea pe benzină de 1,2 litri TCe şi tracţiune integrală, anul acesta a lansat o nouă versiune specială, iar anul viitor este aşteptată versiunea cu transmisie automată pe motorizarea diesel cu tracţiune faţă.
F. Silvestru

ARO, Grulen, Exploatarea Minieră... Coloşii economiei Câmpulungului s-au pierdut în labirintul capitalismului şi au lăsat fără locuri de muncă aproape douăzeci de mii de musceleni. Marile societăţi au falimentat succesiv în ultimele două decenii, iar mare parte a activelor acestora au fost preluate de firme deţinute de oameni de afaceri din toate colţurile lumii. Astfel, în loc de investitori străini, Câmpulungul s-a ales cu proprietari de ruine.

Româno-englez la ARO (plus Cipru)

ARO. Aproape treisprezece mii de angajaţi în perioada de glorie şi aproape două sute de mii de automobile exportate. Privatizată pe câţiva arginţi de Guvernul Năstase, în 2003, societatea a intrat în insolvenţă la începutul anului 2005, iar în 2007 platforma industrială a fost vândută pe 62 de milioane de lei către Landmark Management SRL Bucureşti. Proprietarul este o firmă deţinută la acea vreme de Nicolae Christopher Raţiu, un om de afaceri româno-englez, fiul celebrului politician Ion Raţiu. Născut în Elveţia, Nicolae Raţiu are o firmă cu sediul în Londra prin care administrează numeroase terenuri şi clădiri. Între timp, Landmark Management a căpătat şi alţi asociaţi, Nicolae Raţiu şi Sergiu Filip, administratorul, deţinând fiecare câte 5% din părţile sociale. Restul aparţine unei firme nou înfiinţate, Landmark Industrial Assets, şi companiei Bellerive Holding Limited, înregistrată în Cipru.

Turc şi moldovean la Grulen

Grulen. Fostul combinat de fire şi fibre sintetice nu a putut să fie privatizat din lipsă de oferte şi a fost inclus de Guvernul Ciorbea pe lista entităţilor economice destinate lichidării. Ulterior, în 2003, activele au fost cumpărate de Intertrade Group SRL Galaţi, deţinută de cetăţeanul englez cu origine turcă Serdar Ali Tekin, preţul fiind de aproape trei milioane de dolari. În timp, firma cumpărătoare şi-a trecut proprietăţile către firma turcească Greton Granit ve Prekast Malzemeleri San. A.Ş., componentă a companiei DEBA Holding, care şi-a deschis filială în Bucureşti.
Există şi imobile ale fostului combinat deţinute de alţi proprietari. Unele au fost preluate de grupul de firme Unicom, patronat de Constantin Iavorski, fost ministru în Guvernul Republicii Moldova şi un apropiat al oligarhilor ruşi.
În 1996, lângă Grulen a apărut Petking, o firmă producătoare de granule tip Pet, care putea folosi materie primă de la combinatul muscelean. Societatea a fost preluată în 2002 de afacerişti indieni, însă nu a mai rezistat mult timp.

Ruşanu la fermă

CAP Câmpulung. Bunurile Cooperativei Agricole de Producţie Câmpulung, transformată ulterior în Obştea Agricolă Câmpulung SRL, au făcut obiectul mai multor tranzacţii, unele considerate a fi dubioase. Terenuri, varniţă, ateliere au fost înstrăinate în ultimii ani, iar baza, adică ferma zootehnică (grajduri, teren, magazie) a fost cumpărată pe patru miliarde de lei vechi de către Internaţional SA Sinaia, în anul 2007. Societatea înfiinţată după 1989 prin reorganizarea Oficiului Judeţean de Turism Prahova şi având în proprietate diverse complexuri hoteliere şi vile este deţinută de fiicele lui Dan Radu Ruşanu şi de sereleul Radan 2000 Bucureşti, controlat de către soţia omului de afaceri liberal, Anca Daniela Ruşanu. Un timp, însuşi Ruşanu a făcut parte din conducerea Internaţional SA.

Belgienii şi ARO

CGC ARO. Centrul General de Comercializare ARO a fost unul dintre „puii” uzinei constructoare de automobile de teren, menit să asigure vânzarea maşinilor, dar şi finanţarea societăţii mari. Falimentul i s-a pronunţat în 2007, iar activele, deţinute, într-un fel, tot de ARO (uzina era acţionar la Centru), au ajuns într-un final la grupul belgian de firme Omniform Group. În anul 2010, belgienii au preluat Duton Plast Muscel, iar anul trecut au mutat activitatea într-o fabrică nouă construită în locul unde a existat CGC ARO.

Germani pe pâine

Muscelpan. Fabrica de pâine şi produse de panificaţie din vremea comunismului a fost privatizată în anul 1995, fosta AVAS înstrăinând acţiuni către Asociaţia salariaţilor Muscelpan. În 2003 s-a deschis procedura insolvenţei, nici acum nefinalizată, dar bunurile societăţii au deja alţi proprietari. Moara a ajuns la un afacerist local, iar grosul activelor aparţine acum oamenilor de afaceri germani Hannelore Armbruster şi Einar Armbruster, din Dusseldorf, aceştia fiind acţionari majoritari. Un timp, în ecuaţie s-a aflat şi Paul Coman, fost şef al Direcţiei Generale de Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF.

Cimentul helveto-francez

Cimus. Combinatul de ciment este singura entitate economică care a avut succes şi după Revoluţie. Privatizarea a fost una de tipul PAS (privatizare prin asocierea salariaţilor), majoritatea acţiunilor fiind preluate de foşti directori precum Gheorghe Luigi Pepenel. Pachetul majoritar a fost preluat în anul 1999 de către grupul elveţian Holderbank, cel care şi-a schimbat denumirea, doi ani mai târziu, în Holcim. Anul trecut, compania a fuzionat cu alt gigant de pe piaţa de ciment, Lafarge Franţa, apărând astfel grupul LafargeHolcim.

Mai sunt active disponibile

Şi alte fabrici şi uzine au dispărut. Exploatarea Minieră Câmpulung, acum Carbonifera SA, este în plină derulare a procedurii de faliment, iar exploatările subterane şi de suprafaţă au fost închise. Rămâne de văzut la cine vor ajunge activele acesteia. Fabrica de Piese şi Subansamble Auto ARO a fost lichidată, bunurile cumpărate de un afacerist local şi ulterior abandonate, acum ajungând o ruină. Nici la Foresta Muscel nu mai este activitate, iar în alte două cazuri sediile şi activele funcţionale au fost menţinute sub o formă sau alta. Astfel, fabrica de mobilă Mov găzduieşte acum mai multe firme, iar Montana SA, firmă de transport persoane, a fost cumpărată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, direct sau prin intermediul altor firme.

Salariaţi cu sutele la Spital şi Vânători

Dispariţia marilor angajatori din Câmpulung a făcut ca în prezent cei mai mulţi salariaţi să se regăsească la Spitalul Municipal şi Batalionul 30 „Vânători de Munte”, fiecare cu puţin peste şase sute de persoane încadrate în muncă. Altfel, tot bugetarii domină piaţa muncii, prin Primărie, celălalt spital, instituţiile coordonate de Consiliul Local, salariaţii de la Fisc, Forţele de Muncă, Poliţie, Jandarmi, Edilul şi celelalte unităţi militare. Firmele particulare activează, de regulă, cu cel mult două sute de angajaţi.
Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Pagina 23 din 23