Economie (367)

# A declarat secretarul de stat Robert Tudorache la Piteşti

Vineri, 30 martie, la inițiativa președintelui George Caval, la sediul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș a avut loc o foarte interesantă întâlnire a comunității de afaceri din județ cu trei oficiali importanți din cadrul ALDE. Este vorba de Simona Brătulescu - vicepreședinte CJ Argeș și președinte ALDE Argeș, Robert Tudorache - secretar de stat în Ministerul Energiei și președinte ALDE Pitești, precum și Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Simona Brătulescu, vicepreședintele CJ Argeș, le-a vorbit oamenilor de afaceri despre două proiecte importante ce vor face din județ unul cu mare potențial pentru investiții în turism și, bineînțeles, pentru creșterea numărului de turiști români și străini. „Am reușit să alocăm resurse financiare pentru a se termina prima parte din cadrul proiectului pârtiei de ski de la Molivișu, iar suma se ridică la 2 milioane euro”, a precizat Simona Brătulescu.
Tot ea a făcut referire și la megaproiectul „200 de zile de ski în Făgăraș”, proiect cu o valoare preconizată a investiției ce se ridică la 200-220 milioane euro și va implica trei consilii județene: Argeș, Brașov și Sibiu. Pentru Argeș, proiectul este cu atât mai atractiv cu cât „peste 70% dintre pârtii sunt pe teritoriul Argeșului”.
Un dialog foarte deschis și argumentat cu oamenii de afaceri prezenți a avut secretarul de stat Robert Tudorache. Un exemplu palpabil de specialist și om implicat în problemele comunității de afaceri. Robert Tudorache le-a cerut oamenilor de afaceri din județ să vină cu propuneri pentru modificarea legislației, inclusiv în zona educației, pentru o mai bună pregătire a forței de muncă.

Oamenii de afaceri argeșeni, invitați să investească în eficiența energetică

18 tudoracheDe când Robert Tudorache este secretar de stat, la Ministerul Energiei lucrurile au început să se miște mult mai bine, iar birocrația s-a redus semnificativ. Iar cel mai recent exemplu este legat de gazoductul BRUA. „În 15 zile s-a emis autorizația de construcție, iar acum două săptămâni s-a emis și decizia exhaustivă. Acest gazoduct va traversa 11 județe și este un proiect ce va permite echilibrarea sistemului de distribuție a gazului natural în România. Avem resurse în toate zonele. Ungurii și bulgarii nu au nimic și vor să devină hub regional pe gazele noastre”, a spus Robert Tudorache.
Tot Robert Tudorache i-a invitat pe oamenii de afaceri argeșeni să investească în eficiența energetică.
Mai trebuie precizat că dialogul invitaților de la ALDE cu oamenii de afaceri membri ai CCIA Argeș a durat mai bine de două ore. Un exemplu de comunicare eficientă, ce ar trebui urmat și de oficialii de la alte partide.

 

Supărare mare în rândul angajaților argeșeni, în condițiile în care nici măcar în unitățile industriale nu prea mai dă nimeni prime de Paște. Astfel, singurele companii care oferă drepturi bănești demne de semnalat sunt Dacia, unde angajații primesc 1100 de lei net, și Nidec Motor Corporation, unde prima are o valoare brută de 600 de lei, ceea ce înseamnă cam 350 de lei net. Surprinzător, pentru prima dată, nici mâna de oameni care mai lucrează la Rafinărie și care înainte primeau cele mai mari prime din județ nu mai primesc nimic, dat fiind că noul contract colectiv nu mai prevede astfel de gesturi din partea OMV Petrom. La restul societăților, primele de Paște constau în sume modice, pachete cu produse specifice sau câteva tichete cadou.

Producătorul de confecţii Francesca In­dustries din Piteşti,  cu clienţi precum Debenhams, H&M, IKEA sau Zara, se confruntă de mai mulţi ani cu probleme legate de găsirea forţei de muncă, lucru care împiedică dezvoltarea companiei. Oficialii Francesca Indus­tries spun că au proiecte de creştere a pro­duc­ţiei în stand-by de mai mult timp, fiind­că nu reuşesc să găsească o so­luţie pentru rezolvarea defici­tului de personal. Compania a ajuns în prezent la aproximativ 200 de angajaţi şi are disponibile, „la orice oră”, câteva sute de locuri de muncă. În același context, la finele anului trecut, Ovidiu Baciu (foto), patronul Francesca Industries, declara pentru ziarul nostru: „Ceea ce se întâmplă acum pe piața muncii este o consecință a distrugerii și dispariției industriilor, care a dus la dispariția şcolilor profesionale.”

 

Efectivele de porcine şi bovine ale României au scăzut cu circa o treime de la intrarea în UE până în prezent, singurul sector care a înflorit în această perioadă fiind sectorul ovin, care a crescut cu 15% în 11 ani, potrivit Eurostat. În perioada 2007-2017, efectivul de bovine al României a pierdut 800.000 de capete, potrivit Eurostat, adică a scăzut de la 2,8 milioane la 2 milioane capete. Nici sectorul creşterii porcinelor nu o duce mai bine. România avea la sfârşitul anului trecut 4,4 milioane capete de porci, cu 32% mai puţine animale faţă de anul 2007. Peste 2 milioane capete de porci a pierdut România în perioada 2007-2017.
„A fost o perioadă când preţul cărnii de porc era foarte mic, prin 2015-2016, iar producătorii nu au mai populat fermele. Este posibil să fi scăzut şi efectivele din rândul populaţiei, pentru că oamenii nu mai cresc porci. Oricum, în ultima perioadă, în România s-au făcut investiţii şi au început să se construiască ferme de scroafe, maternităţi, deci începem să ne revenim încet”, a declarat penru ZF Cătălin Ene, administratorul Macro Suin, un complex de creştere a porcinelor cu afaceri de 10 milioane de euro din Costești.

După Adunarea Generală de săptămâna trecută, Sindicatul Automobile Dacia a decis demararea procedurilor necesare declanșării grevei generale, dat fiind că niciuna dintre ofertele de creștere salarială din partea conducerii uzinei nu se apropie satisfăcător de mult de suma de 500 de lei cerută de sindicaliști. „Suntem în faza de strângere a semnăturilor pentru declanșarea grevei sau împotriva declanșării grevei. Dacă se va decide să facem grevă, imediat după Paște întrunim Consiliul Sindicat și stabilim data declanșării grevei generale. Dacă se va semna împotriva grevei, să fie sănătoși și să se mulțumească cu cât le dă conducerea. Eu cred că se va semna pentru grevă”, ne-a declarat viceliderul SAD Ion Iordache.

 

Spitalul Monza, parte a grupului italian Policlinico di Monza şi Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei, au lansat reţeaua de clinici-butic de cardiologie Ritmico, o investiţie de 4,5 milioane de euro, în urma căreia în următorii cinci ani vor fi deschise cel puţin 30 de clinici în oraşele mici şi medii pentru investigarea şi diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare.

„Proiectul Ritmico a fost dezvoltat datorită unei nevoi reale a pacienţilor de a accesa servicii medicale de calitate, cât mai aproape de domiciliul acestora. Cu această ocazie, vor putea beneficia de toata gama de investigaţii cardiologice necesare atât pentru prevenţia, cât şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare. Acest proiect face parte din strategia de dezvoltare naţională a Spitalului Monza din următorii ani, prin care ne propunem să fim mai aproape de pacienţii care solicită serviciile noastre“, a spus Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza.
Prima clinică a fost deschisă la Giurgiu, cu o suprafaţă de 120 mp, iar pe lista de oraşe urmează şi Constanţa, Bucureşti, Focşani, Buzău, Piteşti, Brăila, Călăraşi. Investiţia în fiecare clinică este de aproximativ 120-150.000 de euro.
Spitalul Monza, cel mai mare spital privat specializat în chirurgie cardio-vasculară şi cardiologie intervenţională din ţară, a încheiat 2017 cu o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro (116 milioane lei), un avans de 50% faţă de 2016. În cinci ani, de când spitalul activează pe piaţa românească, afacerile operatorului privat au crescut de opt ori. Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei şi radiologie, intervenţionale, dezvoltate de mai mulţi medici români, au ajuns în 2017 la afaceri de 28 de milioane de lei, în creştere cu peste 50% faţă de anul precedent.

CFR Călători, companie aflată în mari dificultăți financiare și de dotare, anunța în urmă cu aproape două luni că a decis desființarea temporară sau permanentă a nu mai puțin de 97 de curse proprii la nivel național. Printre acestea se numărau atunci și trenurile R 9530, 9531, 9532, 9533 care circulă în regim Regio în relația Pitești - Curtea de Argeș și retur, trenuri care, potrivit informațiilor apărute la acea dată în spațiul public, urmau să se anuleze permanent. În acest fel, locuitorii din Curtea de Argeș ar fi rămas fără legătură feroviară cu Piteștiul și Capitala, dar și cu localități de pe harta feroviară a județelor Dâmbovița, Olt sau Dolj. Legat de toată această situație am discutat cu șeful Stației CFR Pitești Sud, Adrian Ion, care ne-a declarat că „a fost revizuită la un moment dat acea listă și cele două perechi de trenuri pe ruta Pitești - Curtea de Argeș au fost păstrate. Și nici nu cred să se mai pună problema eliminării lor din circulație”.
Referitor la operatorii feroviari din județul nostru, Adrian Ion ne-a spus că „în transportul de călători există un singur operator privat, TFC - Transferoviar Călători, care operează pe relația Costești - Roșiorii de Vede, în rest avem doar CFR Călători. De asemenea, mai sunt operatori privați care deservesc transportul de marfă, dar prezența acestora depinde de specificul transportului.”
În 1898, în prezenţa regelui Carol I, se inaugura calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Acum linia regală de cale ferată a ajuns în paragină. Cele patru gări de pe traseu, toate monumente de artă, au fost închise; pe rută mai circulă doar patru trenuri pe zi, iar şansele de reabilitare a gărilor sunt mici.
Durata de executare a tronsonului de cale ferată Piteşti-Curtea de Argeş a fost doar 2 ani (1896-1898). Traseul de 38,4 de km de cale ferată, deservit de 4 gări, a costat peste 7,8 milioane lei aur. În toamna anului 1898, după inaugurarea liniei Piteşti - Curtea de Argeş, construită sub conducerea eminentului inginer Elie Radu, au fost date în exploatare clădirile celor patru gări: Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş. Concepţia arhitecturală şi tehnică a gărilor a fost a aceluiaşi inginer-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu (1853 – 1931).

 

Ca în fiecare an, în negocierile de la Dacia se joacă dur și cu armele la vedere. Despre cum mai merg ostilitățile dintre administrația uzinei și sindicat ne-a informat Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD): „Astăzi (n. red. luni, 26 martie), conducerea ne-a propus o creștere salarială generală de 175 de lei, cu care nu suntem de acord sub nicio formă. Joi, 29 martie, avem Adunarea Generală, în care vom decide dacă declanșăm sau nu greva. Bineînțeles că asta va depinde și de noile oferte ale conducerii, pentru că așteptăm noi oferte. Spun asta pentru că uzina are comenzi foarte mari, are de lucru la maximum și mă gândesc că nimeni nu-și dorește o grevă tocmai acum”. Reamintim că SAD a intrat în aceste negocieri cu o propunere de majorare salarială de 500 de lei.

 

Transgaz, compania naţională de transport a gazelor naturale, se poate apuca de azi să construiască cei 479 de kilometri ai gazoductului BRUA care vor traversa România, după ce firma a primit undă verde de la Ministerul Energiei, entitatea statului român responsabilă pentru elaborarea strategiei energetice. Ministerul Energiei anunţă că, prin BRUA, România va putea exploata imensul potenţial de gaze din Marea Neagră, devenind astfel un factor de securitate energetică în regiune. Lucrările ar trebui să fie gata în 2019, în aceste moment România neavând niciun plan pentru a folosi noile resurse de gaze pe plan intern.
„Am emis decizia exhaustivă concomitent cu îndeplinirea, de către Transgaz, a tuturor condiţiilor legale necesare pentru construirea acestui gazoduct european. Acest moment este unul important, pentru că ne apropie de rolul pe care România şi-l doreşte în regiune. Prin BRUA, România îşi va putea exploata imensul potenţial al zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră şi astfel vom deveni un factor de securitate energetică în această parte a Europei”, a spus ministrul Energiei Anton Anton, prin intermediul unui comunicat de presă.
„Traseul conductei urmează direcţia generală de la sud-est spre vest, traversând judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. De-a lungul traseului conductei se vor amplasa 38 de staţii de robinete de secţionare, din care 33 pe firul conductei şi 5 în incinta staţiilor de comprimare gaz”, anunță Transgaz. Pentru acest segment al conductei, Transgaz a obţinut fonduri europene nerambursabile în valoare de 179 de milioane de euro. În contextul în care valoarea totală a proiectului este de 479 de milioane de euro, diferenţa va fi acoperită de consumatorii români, prin majorarea tarifelor.

 

# Exclusiv. Pierdere de un milion de euro pentru stat! # În contractul dintre Universitatea din Pitești și Argecom se specifica foarte clar că în spațiul închiriat se vor organiza activități care nu contravin Legii Învățământului. Numai că acolo s-a făcut cârciuma Academica! Adică nunți și botezuri, iar băuturi alcoolice comercializate zilnic și chiar și de mai multe ori pe zi! # În urma derulării pline de ilegalități a contractului, Ministerul Educației a plătit firmei Argecom aproape un milion de euro!

În iunie 2009, o echipă de la Curtea de Conturi făcea un amplu control la Universitatea Pitești, iar ilegalitățile descoperite acolo s-au întins pe zeci de pagini, unele dintre ele fiind foarte grave. Controlul Curţii de Conturi a fost determinat de dezvăluirile insistente ale liderului de sindicat Mircea Bărbuceanu. Jurnalul de Argeș a prezentat recent concluziile incendiare ale raportului Curții de Conturi. Iar acum revenim cu detalii din contractul încheiat pe 19 august 2003 între Universitatea din Pitești și Argecom, contract semnat de rectorul de atunci, Gheorghe Barbu, și de managerul Argecom, Gheorghe Axinte.

Obiectul contractului: „Organizarea de activități care nu contravin Legii Învățământului”

18 contractPe 19 august 2003, Universitatea din Pitești închiria firmei Argecom, în buricul târgului, o suprafață de 429 mp pe o perioadă de 25 de ani, contra unei chirii-pomană de 500 de euro/trimestru. „Obiectul contractului îl constituie închirierea suprafeței de 429 mp (supraetajare peste fosta editură) pentru amenajare spațiu pe cheltuiala sa și organizarea de activități care nu contravin Legii Învățământului”. Numai că această prevedere a fost încălcată din construcție, spațiul fiind amenajat direct ca restaurant, iar ca bătaia de joc la adresa Universității Pitești și a corpului profesoral să fie completă, cârciuma a fost botezată  „Academica”. Absolut normal pentru semnatarii contractului, rectorul Gheorghe Barbu și studentul-profesor Gigi Axinte, care arată intenția încălcării legii, aici a început să se consume la greu băuturi alcoolice și să se organizeze nunți și botezuri. Surse de bani adevărați, totul în bătaia de joc față de contractul semnat între reprezentantul statului, rectorul Gheorghe Barbu, și partea privată, studentul Gigi Axinte.
De altfel, și Curtea de Conturi a constatat aceste ilegalități, chiar consemnând în actul de control că HG 128/1994 prevede clar: „În incinta unităților de învățământ de toate gradele se interzice comercializarea ori expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice”. În mod limpede, pentru că intenția a fost evidentă, iar ilegalitățile se întâmplau exact cum fuseseră puse la cale, rectorul Gheorghe Barbu nu a observat timp de 6 (șase) ani că el personal îl ajută pe Gigi Axinte să „mulgă” financiar Universitatea de Stat din Pitești.  

Chirie-pomană la doar 0.38 euro/mp/lună

Analizând contractul cu dedicație făcut de UPIT cu Argecom, rezultă o chirie mai mult decât modică, de doar 0,38 euro/mp/lună, probabil cea mai mică chirie din România. Iar clauzele chiriei au fost și ele mai mult decât lejere. Prin contractul semnat, rectorul Gheorghe Barbu și Gigi Axinte au prevăzut  o perioadă de grație la plata chiriei de 5 luni după darea în folosință, în care Argecom să fie scutită de plata chiriei. Și, ca pomana să fie completă pentru Axinte, nu s-a prevăzut nicio chirie de la data încheierii contractului, 19.08.2003, până la darea în folosință a cârciumii, 1 iunie 2006. Și cum chiria nu era prevăzută, statul român, prin intermediul Universității din Pitești, nu a încasat nici măcar un leu timp de aproape trei ani, după cum corect au observat inspectorii de la Curtea de Conturi.

Argecom nu a plătit utilitățile, deși era obligată prin contract

În contract, la punctul 4.2, scria cât se poate de clar că Argecom se obliga să achite contravaloarea utilităților. Cine consumă - plătește.Numai că cei de la Argecom nu au plătit niciuna dintre facturile de la utilități timp de șase ani. Și ca ilegalitatea să fie și mai mare, valoarea utilităților consumate de Argecom între 19 august 2003 și 1 martie 2009 a fost suportată, ilegal, din fondurile UPIT, fapt constatat de către inspectorii Curții de Conturi.
În primăvara lui 2006, în urma unui control de la Ministerul Educației (venit tot la „lăcrămațiile” liderului sindical Mircea Bărbuceanu), s-a constatat că respectivul contract de închiriere a fost încheiat împotriva legii, fără licitație. Drept urmare, echipa de control de la Ministerul Educației a recomandat conducerii UPIT (Gheorghe Barbu era rector în acea perioadă) rezilierea contractului. Însă, în loc doar să rezilieze contractul, pentru că era nul de drept, fiind încheiat cu încălcarea legii, UPIT a declanșat acțiune în instanță pentru anularea acestuia. În aparență, un fel de scărpinare la urechea stângă cu mâna dreaptă, pe banii statului. În realitate, rectorul Gheorghe Barbu a tras de timp în favoarea partenerului privat Gigi Axinte, în vederea ieșirii din încurcătură. Astfel, a apărut soluția, întrucât în timpul procesului Argecom a formulat cerere reconvențională pentru acordarea de despăgubiri bănești, reprezentând contravaloarea construcției (total ilegale) ridicate pe terasa închiriată inițial.

Cei de la UPIT nu au făcut recurs, cum îi obliga legea

În mod suspect, pentru cine nu știa cârdășia dintre rectorul Gheorghe Barbu și Gigi Axinte, patronul ARGECOM și viitor lector universitar și inventator, cei de la UPIT nu au avut obiecțiuni la cererea reconvențională, care s-a dovedit soluția câștigătoare. Câștigătoare pentru Axinte și defavorabilă pentru Universitatea de Stat. De fapt, cei de la UPIT au mai făcut și alte fapte bune, tot pe banii statului, adică i-au dat aproape un milion de euro lui Gigi Axinte și, fiind probabil mulțumiți de sumă, n-au mai declarat nici recurs, după cum îi obliga legea. Așadar, așa cum scriu cei de la Curtea de Conturi, „până la data de 17.06.2008, Argecom a fost despăgubită cu 2.540.000 lei (25 de miliarde vechi!), sumă alocată de la bugetul de stat de către Ministerul Educației”. Pe bună dreptate, inspectorii de la Curtea de Conturi le impută celor de la UPIT „neutilizarea în justiție a tuturor căilor posibile de apel cu privire la despăgubirile stabilite de instanță”. Mai concret, „Universitatea din Pitești nu a formulat obiecțiuni la expertiza tehnică judiciară și nu a declarat recurs la sentința comercială pronunțată de Tribunalul Argeș, acceptând astfel plata unei despăgubiri în sumă totală de 2.901.856 lei fără a fi epuizate toate căile legale”.
Iată ce le-a răspuns, fără frică sau rușine, celor de la Curtea de Conturi fostul rector Gheorghe Barbu: „Din câte știu, s-a spus că recursul nu are sens, deoarece Universitatea a obținut ceea ce a cerut, anularea contractului”. Niciun cuvânt despre ilegalități și nici despre sumele uriașe din banii statului fraudate de Gigi Axinte, patronul firmei Argecom.

 

Pagina 2 din 27