# Premieră într-o motivare a unei instanţe din Argeş

La aproape trei luni de la pronunţarea instanţei de fond - Tribunalul Argeş - în dosarul triplei crime de la Stoeneşti, dosar în care Laurențiu Durleci (23 de ani) a fost găsit singurul autor al celor trei crime comise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, iar Vasile Durleci și Doru Durleci, fratele și respectiv tatăl criminalului, au fost găsiți nevinovați și puși în libertate, a apărut, în sfârşit, şi motivarea sentinţei care a răsturnat scenariul anunţat anterior de anchetatori. Interesant este că în motivare apar şi câteva referiri la activitatea anchetatorilor, pe care, într-un număr precedent al ziarului nostru, avocatul celor trei trei inculpaţi i-a acuzat că au adaptat probele la concluzia de la care au pornit, în loc să tragă concluziile din probe. Judecătorul Marius Dumitrescu arată în amintita motivare că modalitatea de acţiune a anchetatorilor este o ilustrare a poziţiei de forță  manifestate de către organele de cercetare penală.

În urmă cu două luni, avocatul Florentin Sorescu, apărătorul celor trei inculpați din dosar, anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu  împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Avocatul arăta că dincolo de abominabila faptă care a îngrozit o țară întreagă și pentru care criminalul va plăti cu închisoare pe viață, fratele și tatăl autorului au stat 18 luni în pușcărie din cauza unor ambiții ale anchetatorilor.  Mai exact, cunoscutul avocat acuză că oamenii legii ar fi pornit de la o idee prestabilită, adaptând  probele pe scenariu, și nu invers, cum ar fi fost firesc, totul  în încercarea  de a demonstra că la măcelul de la Stoenești, unde au fost înjunghiate mortal trei persoane - Laurenţia Durleci (17 ani), tatăl său, Filip Tinca (37 ani), şi bunicul acesteia, Paul Durleci (57 ani) - ar fi luat parte și fratele și tatăl lui Laurențiu Durleci, condamnat de prima instanță la închisoare pe viață.

„Sesizarea nu a mers la organul de cercetare penală competent”

Iată că la aproape două luni de la aceste afirmații, și motivarea deciziei primei instanțe care  l-a condamnat pe Laurențiu Durleci la închisoare pe viață și i-a achitat pe ceilalți doi, motivare semnată de judecătorul  Marius Dumitrescu, atrage atenția asupra respectivei anchetei și asupra ipotezei exercitării unor presiuni asupra martorilor.
„Motivația martorilor din familia inculpaților (Furdui Cătălina, Durleci Laura Andreea, Garcea Andrei) privind schimbarea declarațiilor sunt credibile, dat fiind că audierile au avut loc noaptea, iar ei sunt persoane cu pregătire școlară precară, oameni simpli, asupra cărora se pot exercita ușor presiuni. De altfel, este relevant, în legătură cu modul cum organele de anchetă au abordat audierile acestor martori, faptul că, în faza de judecată, procurorul de ședință s-a sesizat din oficiu pentru săvârșirea de către martorii din familia inculpaților a infracțiunilor de  mărturie mincinoasă, iar sesizarea nu a mers la organul de cercetare penală competent, fiind imediat preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și încredințată procurorului care a  efectuat urmărirea penală  în cazul infracțiunii de omor și care i-a trimis în judecată pe cei trei inculpați,  acesta procedând la audierea lor, dar în calitate de martori (deci fără a fi asistați de un apărător)”, se arată în motivarea semnată  de judecătorul  Marius Dumitrescu.

„O ilustrare a poziției de forță manifestate de către organele de cercetare penală” 

Motivarea confirmă, de asemenea, și alte afirmații ale avocatului Sorescu care atrăsese atenţia  că în acest dosar au fost audiați, neasistați (nici măcar de părinți),  inclusiv martori minori.
„Această modalitate de acțiune este, prin  ea însăși, o ilustrare a poziției de forță manifestate de către organele de cercetare penală  în raport cu martorii amintiți și este de natură să formeze instanței convingerea că motivația oferită în legătură cu schimbarea declaraţiilor este reală”.

Judecătorul Marius Dumitrescu: „Modul cum s-a procedat în cazul autosesizării este cel puțin neloial”

Potrivit aceleiași  motivări, autosesizarea s-ar fi făcut cu încălcarea uneia dintre condiții.
„Mai precizăm faptul că modul cum s-a procedat în cazul autosesizării pentru mărturie mincinoasă nu este ilegal, însă este cel puțin neloial, codul  de procedură penală instituind condiția loialității probelor în procesul penal”, se mai arată în document.

Motivare: „Este greu de grezut ca martorii respectivi să fi declarat cele consemnate la urmărirea penală”

Lecturarea, în continuare, a aceleiași motivări face trimitere și la iopoteza în care anchetatorii nu ar fi consemnat adevăratele declaraţii ale martorilor. „În fine, apreciem că este greu de crezut ca martorii respectivi să fi declarat  cele consemnate la urmărirea penală, din moment ce, așa cum se susține în rechizitoriu, au fost părtași la înţelegerea  privind asumarea vinovăției, exclusiv de către Durleci Pavel Laurențiu”, se mai arată în document.

Avocatul Sorescu: „Derapajele Parchetului trebuie sancţionate prin hotărâri judecătoreşti”

7 florentin sorescuAvocatul celor trei inculpaţi consideră referirile la anchetă făcute de instanță drept „curajoase, necesare și avenite. Derapajele Parchetului trebuie sancționate nu prin modificări legislative interesate și îndoielnice, ci prin hotărârile judecătorești. Dacă instantele vor continua (cele care fac acest lucru) să închidă ochii la aceste abuzuri, ne vom trezi nu numai că împăratul este gol, ci și toți supușii lui, cu împărăție cu tot”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, avocatul Florentin Sorescu.
Aceeași motivare face referire și la testele poligraf picate de toți cei trei inculpați Vasile Durleci, Doru Durleci și Laurențiu Durleci: „în actul de sesizare se insistă foarte mult asupra comportamentului simulat  pe care inculpații l-au avut în timpul testării cu tehnica poligraf. Este adevărat că inculpații au prezentat note specifice comportamentului simulat în momentul testării, însă considerăm că acest aspect  nu poate fi luat în considerare, în primul rând pentru faptul că o atare procedură nu se regăsește, la noi în țară, printre mijloacele de probă în procesul penal (...) Din cele prezentate până acum, Tribunalul apreciază că cele trei rapoarte  nu se coroborează cu restul probelor”.

La apel am putea asista la surprize. Şeful parchetului insistă pe vinovăţia tuturor inculpaților

7 MariusStefanDe precizat totuși că decizia Tribunalului Argeș nu este definitivă. Ea a fost atacată la Curtea de Apel Pitești, atât de avocatul  Florentin Sorescu, care consideră prea aspră pedeapsa pronunțată în cazul lui Laurențiu Durleci, date fiind și problemele psihice cu care acesta a fost diagnosticat,  cât și de Parchet, care consideră, în continuare, că la comiterea abominabilelor crime de la Stoenești au luat parte toți cei trei inculpați, nu doar Laurențiu Durleci.
„Dacă se apreciază că Laurențiu Durleci a fost singurul autor, gândiți-vă  că vorbim de 48 de plăgi penetrante, dar mai sunt multe plăgi nepenetrante. Sunt foarte multe lovituri aplicate, patru victime, pe timp de noapte... De aceea noi am cerut pedeapsa cu închisoare pe viață pentru toți”, declara pentru Jurnalul de Argeș, după pronunțarea dată de instanţa de fond, Marius Ștefan,  prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Exclusiv. Mărturia impresionantă a unui fost sclav de la Berevoeşti # Constantin Gerea a fost trei luni sclav în iadul de la Gămăcești și a scăpat cu o lună înainte ca mascații să descindă în „satul groazei”

Săptămâna trecută, la Tribunalul Argeș a avut loc un nou termen într-unul dintre cele patru dosare rămase pe rol ale stăpânilor de sclavi de la Berevoești.  Doar cinci dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoeşti au fost condamnaţi până acum, aceștia primind pedepse cuprinse între trei ani și cinci ani și jumătate de închisoare cu executare. La procesul de săptămâna trecută, care în cele din urmă a fost amânat pentru începutul lui ianuarie 2018, a fost prezent și un fost sclav care timp de trei luni a fost exploatat crunt la Gămăcești de familia Ancuța și Florin Feraru. Constantin Gerea a fost sclav la Gămăcești timp de trei luni, din martie până în iunie 2016, reușind să scape cu o lună înainte ca sute de mascați și jandarmi să descindă în „satul groazei” și să îi rețină pe cei 38 de stăpâni de sclavi.  Constantin Gerea a fost de acord să dezvăluie pentru Jurnalul de Argeș chinurile la care a fost supus la Gămăcești.

Iată cum a ajuns Constantin Gerea să fie sclavul familiei Feraru la Berevoești. „Într-o zi, oprisem la o cișmea din Curtea de Argeș să iau niște apă. Ei erau în trei mașini încărcate cu lemne. Am întrebat cu cât dau lemnele, iar ei m-au întrebat dacă vreau să cumpăr. Le-am spus că nu am bani. Aflând că stau prost cu banii, mi-au propus să merg cu ei să descarc lemnele la Roșiori de Vede, spunându-mi că îmi vor da un milion pentru treaba asta. Am ajuns acolo într-un loc mai izolat la marginea orașului și m-au pus să tai lemnele. Am stat acolo trei zile și am dormit sub o prelată fără nimic pe jos. Dacă nu tăiam lemnele bine, îmi mai dădeau câte un pumn.
Când am plecat de la Roșiori, Florin Feraru nu m-a lăsat acasă și mi-a spus că o să îmi mai văd casa când o face fiul lui 18 ani. Iar fiul lui era mic. Am încercat să ies din mașină, dar au început să mă bată cu pumnii și picioarele. Ei erau patru, și eu eram unul singur. Și m-au adus în satu' ăla, la Gămăcești. Iar acolo m-au pus în primele nopți să mă culc pe ciment. Feraru cu nevastă-sa dormeau în două paturi, iar eu pe jos. Era condiții foarte grele. Cum mă trezeam dimineața, mă puneau să rânesc la cai. Trebuia să fac curățenie în toată curtea. M-au pus să rânesc și la socrul lui Feraru, la Traian Păun. Mie îmi era frică de cai, într-o seară un cal m-a mușcat de umăr, mi-a rupt pielea”, spune Constantin Gerea. 

„Noaptea ne punea să ne batem între noi sclavii ca să se distreze ei”

Tot Constantin Gerea a mai dezvăluit pentru Jurnalul de Argeș că „băiatul lui Traian Păun avea doi sclavi la el în curte pe care îi muncea toată ziua și îi bătea. Noaptea ne punea să ne bătem pe câmp între noi sclavii ca să se distreze ei, ne punea să facem box, să ne dăm cu pumnii în față și în burtă”.
Constantin Gerea a dormit timp de aproape 100 de nopți în condiții greu de imaginat: „Am luat multe bâte în cap și pe spate. Noaptea mă lega de o căruță cu lanțul și mă lăsa acolo afară să dorm legat ca nu cumva să fug. A fost tare greu, un chin. De multe ori mă trezeam dimineața rebegit de frig. Era frigul naibii noaptea, tremuram ca vai de mine. M-am îmbolnăvit de mai multe ori”.
Tot Constantin Gerea mai spune că „și Feraru și Traian Păun făceau mulți bani din lemnele tăiate ilegal. Plus că îi păcăleau pe cei cărora le vindeau lemne. Dintr-o mașină de lemne ei făceau trei. Puneau lemne peste niște capre, ca să pară mai multe și păcălea clienții, la care le cerea banii înainte”.
Și ca mâncare, Constantin Gerea a dus-o teribil: „Îmi dădea resturile de la ei, un colț de pâine veche sau niște linguri de zeamă”.

„Erau pe mână cu pădurarii de la Berevoești”

Legat de mașinile cu lemne pe care le vindeau romii de la Gămăcești, Constantin Gerea descrie și mecanismul: „Lemnele le fura din pădure din Berevoești, era pe mână cu pădurarii. Pădurarul îi spunea lui Florin Feraru: «Bă, nu te-ai săturat de câte lemne ai luat?» Iar Feraru râdea și pădurarul nu îi făcea nimic. Iar Feraru îi spunea: «Lasă, șefule, că plătesc lemnele». Și nu plătea nimic. Ăștia erau pe felie și cu polițiștii din zonă, așa am auzit. Păi altfel cum și-ar fi permis ei să taie ilegal o groază de lemne în pădure?”
Cum a scăpat Constantin Gerea? „M-au prins polițiștii la un moment dat cum că am furat ceva și un polițist de la Curtea de Argeș de la Judiciar, îl cheamă Bogdan Dina, m-a luat și apoi i-am spus tot ce am pățit la Gămăcești, cum mă băteau ăia rău și mă punea să muncesc pe degeaba și mă lega”.
Constantin Gerea spune că a avut mai multe probleme medicale din cauza relelor tratamente la care a fost supus. „Am cheltuit peste 1.500 de euro prin spitale, aveam multe răni și vânătăi după bătăile de la Gămăcești. M-a ajutat băiatul meu care e în Spania cu banii, că altfel nu aveam de unde după ce am scăpat din sclavie. Am cerut daune la proces, mie să îmi dea banii pe care i-am cheltuit prin spitale”.
Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că, pe parcursul a 12 ani, au exploatat şi torturat 40 de persoane. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele.

Publicat în Dezvaluiri

# „Poliţistul Manolescu mi-a zis că nu îşi poate băga pielea în saramură”, a declarat, în fața instanței, Ștefania Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești # Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia şi tolera ce se întâmpla în satul groazei

Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestește, pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia spune că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestrat și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități o spune, tot pentru Jurnal de Argeș și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care-i acuză pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat  chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

4 MileaToma Milea este una dintre victimele a doi dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești, Costel Feraru  și Cătălin Furdui și ale rudelor acestora. Bărbatul de 44 de ani povestește cum, din șofer, a ajuns sclav în Gămăcești. „M-au luat forțat de acasă, de la Nucșoara, în 2011, la 38 de ani. Eram dator la ei, că mi-au dat niște bani când a murit mama. M-au prins dator cu 4.000 de lei și nu m-au mai lăsat să plec”, spune bărbatul.
Ani de zile a sperat că, prin muncă, își va achita datoriile și va putea pleca din Gămăcești.
„Prima lună am lucrat bine. Mi-au făcut o hârtie, prin care mi-au mai scăzut din datorie, pe care apoi au aruncat-o. Când am înţeles cum stă treaba şi că dator mă vor scoate tot timpul, am înţeles că singura mea şansă e să fug. Atunci au început şi bătăile: dădeau în mine ca într-un animal. Cu bici, cu bâte cu tot ce nimereau. Am mâncat aşa, bătăi, peste bătăi, de la Feraru Costel și Furdui Cătălin, dar şi de la mulţi ceilați care încă sunt în libertate. Am reuşit să fug de două trei ori, dar m-au adus înapoi. Am ajuns şi-n vârful muntelui și tot m-au găsit. Am mers și 14 ore pe jos, până acasă și m-am trezit cu Feraru Costel și neamurile lui că mă iau înapoi. M-au bătut, și m-au băgat cu forța în mașină”, povesteşte bărbatul pentru Jurnal de Argeş.

„Intraseră pe mână și cu Poliţia Nucșoara, cu domnu' Iordache”

În puţinele dăţi când a avut şansa să ajungă la Poliţie, a înţeles că din iadul de la Berevoeşti nu se scapă.
„Degeaba sesizam că sesizările nu se băgau în seamă. Puteai să  faci orice, că erau pe mână. Când m-am dus eu la poliție au venit și ei, că au fost anunţaţi: vezi că vine ăsta cu reclamația. Poliția îi anunța. Mă țineau acolo, până veneau și ăştia cu mașinile şi mă luau înapoi. Altădată, nu mai ştiu anul, când am încercat să plec, s-a întâmplat să mă oprească poliţia. Mi-au luat permisul, dar nu m-au lăsat să plec... Normal era să-mi fi dat o dovadă si să mă lase să-mi văd de drum. Nu! M-au ținut acolo până când au venit ei (nr. romii). Primarul de la Berevoești știa și el de toate astea că era nașul lor. Intraseră (n.red. stăpânii de sclavi) pe mână și cu Poliţia de la mine, de la Nucșoara, cu domnu' Iordache. Îi făceau cinste și când veneau după mine ziceau: du-te și ia-l de acasă”, a mai mărturisit, pentru Jurnal de Argeş, bărbatul.
Faptul că a cerut în zadar ajutorul poliției l-a mărturisit și în fața judecătorului, săptămâna trecută, la Tribunalul Argeș, când a fost citat, de data aceasta, ca martor, într-un alt dosar decât cel în care apare ca parte vătămată, dosar în care inculpați sunt alți stăpâni de sclavi - Grancea Petre, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin şi Furdui Ilie Valentin, judecați în stare de arest și Grancea Maria, Onică Cerasela şi Grancea Vasilica, aflate în arest la domiciliu. O speță în care Toma Milea a relatat cum un alt sclav, cunoscut ca Eugen, era bătut, în curte cu o rufă udă.
„Deși am observat aceste lucruri, nu am sesizat organele de poliție deoarece nu avem încredere. După ce inculpatul Feraru a dat în mine, organele de Polție nu au luat nicio măsură, deși cunoșteau ce s-a întâmplat” a declarat, în fața instanței, Toma Milea.
La poliţie a ajuns şi Ştefănica Erica Popescu, sora lui Gheorghe Popescu, unul dintre sclavii de la Berevoeşti, răpus de chinuri şi de boală, respectiv concubina lui Ștefan Neculae, un bărbat care şi el a ajuns să fie sechestrat, dar care a reuşit să fugă din satul groazei, înainte de descinderile din vara anului trecut.  
„Fratele meu a ajuns la ei în urmă cu 14 ani. Au venit după el acasă. L-a recomandat cine l-o fi recomandat că e șofer și mecanic, ne-au promis că-i fac cec, că-l țin bine pe mâncare. Nu știa că odată ajuns acolo, nu mai putea pleca. Când am început noi, de acasă, să ne impacientăm, ne-am dus după el. S-a întâmplat de vreo două-trei ori, abia ne-au dat voie să vorbim cu el: «Mă, Gigi, am auzit că te bat, că te duc la gârlă să le speli rufe la țigănci!». Aflasem că-l punea să spele rufele iarna, iar țiganca stătea pe mal și se uita la el! Ne-a spus mai târziu cum dormea într-o baracă de lemn, pe saltea de paie, pe pături corcoţite, cu haine rupte, corcoţite, ca cerşetorul. Îl trimiteau și după cerşit. Tiganii stăteau în maşină, dar puneau doi-trei ţigănuşi după el, nu-l lăsau singur, să nu fugă. Strângea ce strângea din cerşit, de pe la lumea de prin sat, dar ce aduna nu era pentru el. Ăia căutau în traistă, repede. Ce era bun de mâncare luau ţiganii. El primea, la două trei zile, ce nu le plăcea lor. A încercat să fugă, dar nici n-a apucat să iasă din ţigănia lor. Când a murit băiatul meu, de 37 de ani, a vrut să fugă, dar n-a putut să iasă de acolo, că erau în mafie”, a mărturisit, pentru Jurnal de Argeș, Ștefănica Popescu.

Poliţist: „Nu pot să mă bag, că poate mă mut la Berevoeşti, de ce să mi-i pun în cap?!”

Prea multe, omul n-a putut să le spună, la puținele întâlniri, rudelor. Avea să le povestească, mult mai târziu, în 2015, pe patul de moarte, când nu s-a mai putut face nimic pentru el. Femeia speră ca măcar, acum, în al 12-lea ceas, justiția să-i facă dreptate fratelui mort.
„Cât l-au ținut acolo, nu putea vorbi cu nimeni, că-l luau la bătaie cu pumni, cu lanțuri, cu bâte, cu ce nimereau. Doisprezece ani așa a stat sechestrat. M-am dus eu la poliție, la Godeni și am făcut reclamație, acum 8 ani, după ce am aflat că-l bat. Cu reclamație scrisă de mână. Poliția din Godeni nici n-a vrut să mi-o ia în vedere.  Mi-amintesc și acum ce mi-a zis polițistul ăla, Manolescu: «Eeee, tanti, nu pot eu să-mi bag pielea în saramură! Lasă că vedem noi! Nu pot să mă bag, că poate mă mut la Berevoești, de ce să mi-i pun în cap?!»  Mi-a dat plângerea înapoi! O am şi acum acasă, da’ degeaba o am. S-au dus copiii mei şi la Poliţie, la Berevoeşti şi le-au zis, lasă că luăm noi măsuri. Da’ n-au făcut nimic. Și Poliţia din Berevoeşti, şi primarul din Berevoeşti erau mână în mână cu ţiganii, cu nenorociţii ăştia. Știu de la frate-miu, care mi-a povestit tot când a venit acasă. Când n-a mai putut, săracu’, și au văzut că e bolnav rău de tot, l-au dus la spital, la Piteşti, de frică să nu moară la ei. S-a îmbolnăvit din bătăi. Avea plămânii terminați, inima terminată, avea tumoare la ficat, cancer în gât. De la spital, tot ei l-au adus la noi acasă, l-au trântit lângă nişte tomberoane de la grădina unde am intrarea în casă. S-a întâmplat c-a ieşit noră-mea afară. Când, odată l-a văzut pe Gigi! El i-a făcut semn cu mâna, că nici nu mai putea să vorbească! Nici scările nu le-a putut urca. L-a urcat fii-miu în casă...”, mai spune, pentru Jurnal de Argeș, Ștefănica Popescu, după ce, săptămâna trecută, femeia a mărturisit și în instanță despre încercările eșuate ale ei și ale rudelor ei de a obține sprijinul poliției Godeni și Berevoești pentru fratele său.

„Îi punea ţiganca fusta-n cap şi îl mânjea cu dude”

Gheorghe Popescu a murit în 2015 după 4 luni de când a ajuns acasă. Ștefan Neculae, partenerul Ştefănicăi Popescu, și el victimă a romilor de la Berevoești se chinuie și în ziua de azi după bătăile primite de la romii care l-au sechestrat, chiar dacă a stat în sclavie mult mai puțin. „A ajuns la el, prin intermediul unui fost coleg, şofer. El a stat patru luni şi ceva şi a fugit. A lăsat maşina undeva la Olteniţa, la Orşova şi a fugit. A venit acasă, noaptea, speriat, tremura tot, cu pielea de la degete tăiată şi ridicată, că i-a aruncat cu găleata smălţuită ţiganca când n-a vrut să-i aducă apă din gârlă. Era cu oasele terminate. Apoi, a paralizat pe partea stângă. Ce mi-a povestit e strigător la cer, dincolo de bătăi, ca pe animale, erau umilințele. Îi punea ţiganca fusta-n cap şi îl mânjea cu dude, că aşa aveau ei obiceiul! L-au trimis și pe el la cerșit, dar cu el nu le-a mers, nu mă duc la căpătat că mă fac de râs! Și nu s-a dus. Apoi a reușit să fugă”, mai spune femeia.

Publicat în Dezvaluiri

# Exclusiv. Mărturia unui alt sclav de la Gămăceşti
Miercuri, 25 octombrie, la Tribunalul Argeș au fost termene la încă două procese din celebrul dosar al stăpânilor de sclavi de la Berevoești, dosar în care 14 stăpâni sunt inculpați. Printre aceștia se numără și Vasile Furdui, care apare pe un pliant electoral din 2012, atunci când actualul primar Bogdan Proca a candidat pentru prima oară din partea UNPR.

Printre cei care s-au aflat pe holurile Tribunalului Argeș s-a numărat și un fost sclav de la Berevoești care a avut „norocul” să stea doar două luni în Iadul de la Gămăcești. Nu s-a constituit parte civilă în proces pentru că, spune el, „nu mai vreau complicații și pentru că îmi e frică. Am fost bătut de mai multe ori în primăvara lui 2013. Am venit azi la proces ca să aduc cu mașina un alt fost sclav care a stat la romii ăia doi ani și și-a luat-o rău. M-a rugat să îl duc eu... El s-a constituit parte civilă în proces, eu nu”. Îi cer interlocutorului numele, pentru a îl insera în ziar. Mă trage într-o parte discret și îmi spune: „Vă rog eu mult, nu îmi dați numele la ziar, mi-e frică rău de ăștia, am familie acasă, am doi copii, eu lucrez în Spania și vin acasă trei luni pe an”. Își dă doar inițialele: P.M. Acceptă cu greu să îi fac o poză, dar „numai din lateral. Și vă rog eu în ziar să nu mi se vadă ochii”.
Îl întreb de ce îi e așa frică. „Ăștia o să iasă repede din pușcărie și sigur nu o să se cumințească. Legile e blânde la noi și scapă repede. Păi n-ați văzut la primii stăpâni ce pedepse mici le-a dat?”

„Unii dintre martori o să facă pușcărie că și-a schimbat declarațiile”

P.M. spune că și martorilor din proces le e frică de stăpânii de sclavi. „Păi n-ați văzut că mulți dintre martorii din procesele astea și-a schimbat declarațiile? Le e frică că îi bate neamurile la stăpâni. Eu zic că unii dintre martori o să facă pușcărie că și-a schimbat declarațiile. E nasoală treaba, nici nu știi cum să o mai dai”.
Fostul sclav de la Berevoești a ajuns să lucreze pentru Laurențiu Grancea în februarie 2013. „Făceam transporturi de lemne și în afară de asta mai aduceam cu mașina și alți băieți care să lucreze pentru el. O dată mi-a dat un pumn în burtă pentru că am întârziat cu o cursă, iar altă dată, prin martie 2013, mi-a ars o palmă zdravănă pentru că am cerut niște bani mai devreme. Îmi dădea mâncare o dată pe zi, o pâine și câteodată niște zeamă. În aprilie 2013 mi-a dat drumul și mi-a dat 500 de lei pentru toată munca. Știu că au fost mai mulți sclavi bătuți rău la Gămăcești”, ne-a declarat P.M.

„Plimbau sclavii legați de cozile cailor prin sat de parcă erau animale la circ”

10 berevoesti02Fostul sclav precizează că „stăpânii din Gămăcești, în special ăia din neamul Furdui, se purtau rău cu sclavii. Pe unii sclavi îi legau de cozile cailor și se plimbau cu ei prin sat și râdeau de ei de parcă erau animale la circ. Cel mai dur dintre toți stăpânii de sclavi era Vasile Furdui. Într-o zi, când i-am adus lui Laurențiu cu mașina niște băieți pentru muncă, acolo era și Vasile Furdui. A vrut să ia unul dintre băieți pentru la el la muncă și i-a băgat 100 de lei în buzunar. Băiatul, pe numele său Adrian Bănică, i-a dat banii înapoi, moment în care Vasile Furdui i-a dat un pumn în față de i-a dat sângele. Băiatul s-a adăpostit la mine în mașină, iar eu am pornit motorul. Furdui a încercat să se agațe de mașină ca să îl prindă pe băiat, dar nu a reușit și a căzut. Nu s-a lovit mai deloc Vasile Furdui, însă apoi am aflat că s-a internat la Spitalul Câmpulung și că a dat bani la doctori ca să îi treacă nu știu ce diagnostice false, să pară în acte că s-a lovit rău. Eu atunci când am fugit cu mașina ca să nu ne bată Furdui am fost oprit și de poliție și mi-au luat permisul. Mi l-au dat înapoi după un an. S-a deschis și un dosar la Poliția Câmpulung, dosar de care s-a ocupat un domn polițist Gheorghe Herovic care a decedat între timp. Nu am mai primit nimic de atunci de la Poliția Câmpulung”.

„Vasile Furdui l-a sprijinit în campanie pe primar”

Despre Vasile Furdui, fostul sclav de la Berevoești spune că acesta avea o mare putere în comună. „L-a sprijinit pe primar, alături de alți romi, în campania din 2012. Furdui apare chiar în niște poze și niște pliante alături de primar. Prin comună, Vasile Furdui se lăuda că e un fel de consilier din partea romilor pe la Primărie și că se știe bine cu primarul și că nimeni nu are ce să îi facă. I-am zis și primarului de problemele de la Gămăcești, dar mi-a zis că acolo romii fac legea și că nu are ce să le facă”, ne-a declarat P.M.

Vasile  Furdui, la loc de cinste în 2012 pe pliantele electorale alături de Florin Bogdan Proca

10 03În urmă cu câteva luni, când a venit la redacția Jurnalul de Argeș, Gigel Fănel Proca, tatăl actualului primar de la Berevoești, ne-a lăsat un pliant electoral din 2012, atunci când fiul său a candidat pentru primul mandat la primărie din partea UNPR. În fotografia de pe pliant tronează la loc de cinste, alături de Proca jr. și senior, proprietarul de sclavi Vasile Furdui din Gămăcești.
Întrebat de ce l-a pus pe Furdui pe lista cu susținători și care a fost rolul acestuia în alegerea fiului său, Proca jr, ca primar, Proca senior ne-a spus doar atât: „e băiat de treabă”. Nici nu se putea altfel, că doar d'aia l-a pus și pe lista de susținători.   

Publicat în Dezvaluiri

# Interviu eveniment. Marius Ştefan, şeful Parchetului Judeţean, răspunde întrebărilor incomode ale Jurnalului despre marile dosare care preocupă Argeşul

Celebrele dosare anunțate cu surle și trâmbițe de anchetatori în 2013 - „Cheresteaua 2” și „Cheresteaua 3”, sunt două dintre cele mai vechi anchete încă nefinalizate, pentru soluționarea cărora ar mai fi nevoie de cel puțin un an. La fel „Balastiera 2”, care vizează firma TGM, îngroașă numărul dosarelor nefinalizate, însă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul  Argeș, Marius Ștefan, vorbește de cel mult o jumătate de an până la soluționare. Între dosarele finalizate, sunt și achitări, unele definitive, altele atacate cu apel de Parchet. De celaltă parte, la bilanțul reușitelor recente merită amintite cele două condamnări la închisoare pe viață obținute de procurorii aceluiași parchet, una definitivă, în dosarul vânzătoarei înjunghiate anul trecut, la Stoenești, și una nedefinitivă, în cazul triplei crime comise tot la Stoenești și tot în 2016. Prim-procurorul Marius Ștefan a făcut, pentru Jurnal de Argeș, un bilanț al acestor dosare.

# Câte dosare nesoluționate aveți în acest moment?
- Sunt destul de multe dosare nesoluționate. Gândiți-vă că nu orice dosar penal înseamnă trimitere în judecată. Nu. Este mai mare numărul dosarelor care se sfârșesc cu soluții de netrimitere în judecată, față de cele care se sfârșesc cu trimitere în judecată. Nu pot să apreciz acum, dacă numărul este mai mare sau mai mic decât de obicei. Cred că se mențin cam pe același trend, dar gândiți-vă că sunt dosare soluționate într-o lună și dosare soluționate în ani. Depinde de conținutul dosarului.
# În ce stadiu se află, spre exemplu, dosarul „Cheresteaua 2” în care e implicat Paul Andreescu, un dosar deschis în 2013, cu un prejudiciu, anunțat chiar în comunicatul oficial al Parchetului, de ordinul milioanelor de euro. De asemenea, ne interesează în ce stadiu e „Cheresteaua 3”, un alt dosar în care, tot în 2013, a fost estimat un prejudiciu similar și în care e implicat Ion Ghilencea, un alt baron al cherestelei de pe Valea Doamnei?
- Sunt două dosare penale în care vorbim de o amploare a fenomenului de tăieri ilegale, ceea ce înseamnă că aceste tăieri de masă lemnoasă s-au făcut de pe sute de hectare din zone montane  greu accesibile. Cercetarea la fața locului cred că a durat undeva la doi ani. Dosarele, în momentul de față, nu sunt soluționate pentru că nu sunt finalizate experizele silvice. După ce, în fiecare din ele va fi finalizată expertiza silvică, cercetările vor merge într-un ritm alert, dar până atunci, noi nu putem să mergem mai departe cu acele dosare penale. Gândiți-vă că și în cazul celui care a ajuns în instanță, Cheresteaua 1 (cel în care e implicat Ion Andrei, supranumit și Brânză, n.red) a durat ceva timp până când a fost întocmit raporul de expertiză silvică. Aici nu vorbim de o expertiză silvică standard. În majoritatea dosarelor cu tăieri de arbori, se duce cineva, constată câte cioturi sunt, măsoară diametrul și stabilește volumul. Gândiți-vă că aici vorbim de o expertiză complexă. Adică se merge cu coordonate GPS, se delimitează locul unde sunt acele defrișări ilegale, se suprapun cu ortofotoplanurile, se cercetează amenajamentele silvice. Ori asta presupune activități de durată

„Sub  masca unor tăieri de produse accidentale, erau tăiați arbori sănătoși”

# Dacă ne referim doar la dosarul „Cheresteaua 2” vorbim , totuși, de 4 ani în care s-au făcut cercetări!
- Durează mult dosarele de genul acesta. Gândiți-vă că cercetarea la fața locului nu se poate face de toamna târziu, până primăvara mai târziu. Pentru că nu poți pătrunde, fiindcă acolo este zăpadă. Și la „Cheresteaua 3” e aceeeași situație, pentru că e vorba de același lucru: tăieri ilegale de masă lemnoasă pe suprafețe mari de pădure. În toate dosarele în care poți să stabilești un prejudiciu, în primul rând  trebuie să stabilești volumul de masă lemnoasă ce a fost tăiat ilegal. (...) Am avut experți care s-au abținut. Am găsit foarte greu experți care să întocmească astfel de rapoarte de expertiză. Aici am avut o problemă cu experții silvici. Nu sunt experți silvici... Nu cred că ține de subiectivitate. Până nu se face această experiză nu poți să spui ce masă lemnoasă s-a tăiat și în ce modalitate. Noi când am mers la momentul respectiv și am făcut cercetări în dosar, am apreciat și aveam probe la acel moment, probe care subzistă în prezent, că sub  masca unor tăieri de produse accidentale - arbori rupți de vânt, atacați de insecte, erau tăiați arbori sănătoși, care, mai departe, erau comercializați către diverși beneficiari. Volumul de masă lemnoasă, cât s-a tăiat sub aparența unor produse accidentale, cât s-a tăiat fără marcă, urmează să se stabilească, fiindcă în dosar am avut două tipuri de tăieri - pe de o parte au fost tăiați arbori sub forma unor produse accidentale, adică i-au marcat , fără drept, deși erau arbori sănătoși, și au mai fost și aproximativ 7000 de mc de arbori tăiați  fără niciun act de punere în valoare, fără documente legale. Restul se stabilește în funcție de expertiza silvică. Noi nu putem să ignorăm rapotul de expertiză silvică,  nu putem să mergem mai departe.

„Având în vedere că Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentând statul, este parte civilă în cauză, trebuia să avem și părerea unui expert obiectiv”

# Totuși, au fost avansate niște cifre legate de prejudiciu, cifre care se ridică la milioane de euro. Cine și cum a făcut  aceste estimări?  
- Au fost estimări făcute la momentul respectiv de Ministerul Mediului și Pădurilor. S-a făcut un raport de constatare de către Ministerul Mediului și Pădurilor. În dosarele silvice nu poți să ai un prejudiciu până când nu constați la fața locului.  Având în vedere că Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentând statul, este parte  civilă în cauză, trebuia să avem și părerea unui expert obiectiv. Pentru că dacă noi am fi reținut ca și probe doar raportul de constatare întocmit de căte Ministerul Mediului și Pădurilor, se putea contesta invocându-se tocmai faptul că Ministerul este parte civilă în cauză.
# Cât apreciați că va mai dura până la soluționarea acestor dosare?
- Eu cred că într-un an vor fi finalizate ambele dosare.
# „Balastiera 2” e un alt dosar nesoluționat, deschis tot din 2013, în care apare numele fostului polițist Laurențiu Bălan. Acesta e acționar al uneia dintre firmele circuitului infracțional, TGM și vorbim tot de un dosar cu prejudicii estimate ca foarte mari, de milioane de euro. Când va fi finalizat?
- Acolo s-a făcut deja expertiză. Eu cred că, acolo, mult n-ar trebui să mai dureze. În maximum o jumătate de an trebuie să finalizăm acest dosar.
# Cum arată circuitul infracțional în acest dosar?
- Sunt mai multe componente. În principal, este vorba de achiziții fictive de bunuri de la diferiți beneficiari, sunt multe persoane suspecte în cauză. S-au făcut expertize tehnice, s-au făcut experize topografice. Acolo, cercetările sunt avansate. De aceeea, într-o jumătate de an, cel târziu, ar trebui să fie soluționat acest dosar. Rolul domnului Bălan în acest circuit este de administrator al unei societăți comerciale și noi apreciem că sunt indicii, dacă nu chiar probe, că era implicat în acel mecanism infracțional. Dumnealui are calitatea de suspect. Dacă a dobândit calitatea de suspect, noi apreciem că ar fi săvârșit acea infracțiune.

„Dacă primarul de la Bradu ar fi luat mita după învestire, alta ar fi fost soluția în dosar”

# Aveți și un șir de trimiteri în judecată, încheiate cu achitări. Să ne referim la Dănuţ Stroe, primarul comunei Bradu, achitat în dosarul unde era acuzat de comiterea infracţiunii de dare de mită, într-un moment în care nu fusese încă învestit în funcția de consilier local.
- El a fost trimis în judecată pentru dare de mită. La darea de mită trebuie să aibă calitatea de funcționar public cel care primește mita, nu cel care dă mita. Aici, cel care a dat mita ca să se voteze într-un anumit fel fusese ales consilier local, iar hotărârea de achitare se fundamentează pe împrejurarea că nu era validat ca și consilier local. Era ales ca și consilier local, dar n-a avut loc acea ședință a Consiliului Local  în care să fie validat ca și consilier local. Aceasta este povestea cu această achitare.
# Dacă am fi vorbit de un flagrant organizat după învestirea sa în calitatea de consilier local, am fi vorbit de un alt deznodământ?
- Importantă era remiterea sumei de bani și promisiunea. Actul de corupție. Dacă fapta se săvârșea după ce era validat ca și consilier local, probabil că alta era soluția. Dar banii s-au dat înainte. Noi am apreciat că și în această situație ar subzista infracțiunea de dare de mită, însă judecătorii au apreciat că nu ar subzista infracțiunea de dare de mită.
# O altă achitare, pe instanța de fond, ce-i drept, este cea a controversatului om de afaceri George Dumitrescu, zis George Hoţu, patronul societăţii Amfora Plus Trans. Ați formulat apel. Ce șanse sunt să întoarceți hotărârea de la fond?
- Da, pe fond a fost achitat. Am apelat această sentință judecătorească, pe care o apreciem ca fiind nelegală și netemeinică - pentru că erau probe din care rezultă că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și spălare de bani. Apelul este pe rolul Curții de Apel Pitești. Deja se judecă, sunt mai multe termene date... Mai multe aprecieri nu pot să fac. Însă noi, Parchetul, apreciem că sunt probe pentru a se dispune condamnarea.

„Am văzut această susţinere cum că dosarul a fost făcut în aşa manieră încât George Dumitrescu să fie achitat. Este hazardată această afirmaţie”

# Ce vă determină să apreciați că sentința Tribunalului Argeș în acest caz, ar fi nelegală și netemeinică?
- Tocmai faptul că erau probe din care rezultă că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și spălare de bani. A fost făcut un raport de expertiză. Avem declarații de martori, datele financiare, tranzacțiile bancare. Noi considerăm că sunt probe. La un moment dat, am văzut această susținere cum că dosarul a fost făcut în așa manieră încât să fie achitat. E vorba de conștiința noastră profesională, de onoare, de obligația noastră de a depune toate eforturile să instrumentăm dosarul, astfel încât cei vinovați să fie trimiși în judecată, cei nevinovați  să nu fie trimiși în judecată. Nu cred că un dosar poate fi făcut în așa manieră încât cineva să fie trimis în judecată ca să fie achitat de instanță. Parchetul putea să dispună soluție de netrimitere. Adică, se dispunea o soluție de clasatre și netrimiterea în judecată. Cu soluție de clasare de la Parchet, nu mai era nevoie de instanță! De ce am mai fi introdus judecătorul în această situație? Este hazardată această afirmație.
# Ce pedepse cereți la apel pentru patronul de la Amfora și pentru ceilalți inculpați?
- Am cerut pedepse cu executare pentru Dumitrescu George (infracțiunea era pe aliniatul 3, unde pedeapsa maximă este  între 3 și 11 ani, cealaltă, între 5 și 12 ani), iar pentru cei care au avut o contribuție infracțională redusă și care nu sunt beneficiari ai circuitului infracțional, am cerut pedepse cu suspendare. N-am cerut un cuantum, un număr de ani.

„Suntem în continuare convinşi că la Stoeneşti au fost trei autori”

# Cea mai recentă și șocantă soluție de achitare într-un dosar trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș este cea dată de instanța de fond pentru doi dintre inculpații triplei crime de la Stoenești, acolo unde instanța a concluzionat că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al măcelului și i-a găsit nevinovați pe tatăl și fratele acestuia. Asta în condițiile în care Parchetul a pornit de la ipoteza că toți trei au comis crimele. Ce ar mai putea să schimbe soluția primei instanțe la aplelul pe care l-ați făcut?
- Considerăm această decizie nelegală și netemeinică, pentru că noi considerăm că sunt probe cu privire la săvârșirea faptei și de către cei doi inculpați achitați, probe pe care le-am prezentat în instanță. Gândiți-vă că dacă noi apreciam că nu sunt probe, nu ceream arestarea preventivă, nu solicitam prelungirea arestării preventive și nu dispuneam trimiterea în judecată. Noi suntem în continuare convinși că acolo au fost trei autori.
# Printre acuzațiile pe care avocatul inculpaților le aduce procurorului de caz este cea legată de un telefon mobil despre care anchetatorii au susținut că aparține celor doi, fără ca anterior să ceară o percheziție informatică.
- Nu s-a demonstrat că nu aparținea inculpaților. Nu s-a stabilit la acea percheziție informatică că telefonul ar aparține lui x sau y pentru că nu a putut fi accesat telefonul, care avea display-ul spart. Noi avem declarația unuia dintre inculpați referitoare la acel telefon mobil, care spune că telefonul era folosit de familie. Cu ajutorul declarației am fixat acel telefon mobil. Dar mai sunt multe elemente: nu pot să comentez fiecare probă până nu văd hotărârea judecătorească.
# În același dosar, al triplei crime de la Stoenești, putem vorbi și de o reușită importantă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, aceea a obținerii pedepsei maxime în cazul inculpatului Laurențiu Durleci, sentință atacată însă cu apel de avocatul acestuia, care cere o pedeapsă mai blândă în cazul clientului său. Aveți emoții la apel?
- Este șansa să se admită apelul nostru și șansa să se admită și apelul domnului avocat. Dincolo de toate, dacă se aprecizază că Laurențiu Durleci a fost singurul autor, gândiți-că vă vorbim de 48 de plăgi penetrante, dar mai sunt multe plăgi nepenetrante. Sunt foarte multe lovituri aplicate, patru victime, pe timp de noapte... De aceea noi am cerut pedeapsa cu închisoare pe viață pentru toți.
# Sentința în cazul lui Laurențiu Durleci nu este însă singura pedeapsă maximă obținută de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș într-un dosar penal. Un alt dosar de crimă, săvârșită tot la Stoenești și tot în 2016, s-a încheiat cu închisoare pe viață pentru autor. Cum a ajuns să fie schimbată, la apel, sentința instanței de fond, care era una mai ușoară?
- Este vorba de Bragă Constantin. Inculpatul i-a aplicat 27 de lovituri de cuțit unei vânzătoare din localitate, în dimineața zilei de 10 aprilie 2016. Ferocitatea deosebită, modul cum a acționat, mobilul aparent ascuns, atitudinea oscilantă și toate celealte elemente ne-au determinat să cerem pedeapsa maximă având în vedere că avea antecedente penale - tâlhărie (o condamnare de 10 ani) și viol (o condamnare de 10 ani). Încă de la prima instanță, am cerut pedeapsa condamnării la închisoare pe viață. A fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Am apelat, reiterând solicitarea noastră de a fi condamnat la închisoare pe viață, având în vedere și antecedentele, iar instanța de apel a pronunțat pedeapsa maximă.

„Ancheta penală poate fi îngreunată de ieşirile publice ale unor persoane”

# La final, o ultimă întrebare, de data aceasta legată de Viorel Bolovan, denunţător la DNA în dosarul de evaziune Amfora, un personaj care în ultimele luni a făcut câteva dezvăluiri de senzație ziarului Jurnal de Argeș: a fost vreodată audiată această persoană?
- A fost audiată. Dar nu vă pot da detalii. Este nepublic. Nu știu de ce iese în presă cu aceste afirmații, mă depășește. Dacă ai făcut anumite sesizări, nu poți să crezi că acele plângeri penale, dosare penale, vor fi soluționate într-o lună-două. Este absurd să crezi că după ce faci un denunț, a doua zi va fi arestat cineva... Din punctul meu de vedere, nu este corect ca cel care formulează plângere penală, sesizează organele de urmărire penală, după aceea să apară și să dea tot felul de detalii cu privire la ce a făcut el, pentru că urmărirea penală este nepublică. De cele mai multe ori, ancheta penală poate fi îngreunată de ieșirile publice ale unor persoane.  

Publicat în Actualitate

Săptămâna trecută, magistrații Tribunalului Argeș l-au condamnat la închisoare pe Mihnea Untaru, fiul unui cunoscut profesor din Pitești. Mihnea Untaru a fost condamnat la șapte ani și jumătate pentru trafic internațional de droguri de mare risc în formă continuată și va trebui și să plătească 7.000 de lei cheltuieli judiciare. Sentința nu este definitivă și ea a fost deja atacată cu apel. Mihnea Untaru a făcut și o contestație la sentința primită.

Pe 2 mai a.c., tânărul de 18 ani, care era elev în clasa a XII-a la Colegiul Național I.C. Brătianu, a fost prins în flagrant în timp ce vindea droguri chiar în fața liceului unde învăța. Asupra lui au fost găsite 3 grame de metamfetamină. La perchezițiile efectuate la domiciliul tânărului au mai fost găsite apoi 5 grame de droguri, inclusiv ecstasy și cannabis.
Deşi Mihnea putea să calce pe urmele părinţilor săi, a ales, din nefericire, alt drum în viaţă. Părinţii tânărului sunt doi intelectuali, tatăl este profesor de franceză la Colegiul Bratianu, fost inspector de franceză și de germană în cadrul ISJ Argeș, iar mama sa, grefier la Tribunalul Bucureşti. Se pare că părinţii şi-au dat seama de anturajul în care a intrat fiul său şi au încercat deseori să-l reîntoarcă pe calea cea dreaptă, dar fără succes.
Conform foștilor săi profesori, Mihnea este un tânăr cu rezultate bune şcolare, dar care a fost influenţat negativ de anturajul în care a intrat. La începutul anului, liceanul a mai fost implicat într-un alt scandal, în faţa gardului liceului Brătianu. A fost bătut de mai mulţi tineri din cauza unor datorii pe care Mihnea le avea faţă de aceştia. Conform unor surse, datoriile ar fi fost acumulate tot din cauza consumului de droguri.

Comisia de BAC nu i-a dat 7 sutimi pentru a promova. După contestaţie, i-a scăzut media

Mihnea Untaru a susținut în această vară examenul de bacalaureat în arestul IPJ Argeș, în fața unei comisii speciale. Acesta a luat nota 5 la Limba Română, iar la celelalte probe a obţinut notele 6,5, respectiv 6,3. Cum media generală a fost de 5,93, Mihnea Untaru a fost declarat respins. Având în vedere că îl despărțeau doar 7 sutimi de media generală 6, care l-ar fi putut promova, tânărul a depus contestaţie. Și, deși tânărul era într-o situație extrem de delicată și dură, comisia de bacalaureat nu a dat dovadă de clemență și flexibilitate și i-a mai scăzut media cu încă 17 sutimi, aceasta fiind în cele din urmă 5,76. O duritate excesivă a membrilor comisiei de bacalaureat, în condițiile în care în ultimii 17 ani mai mulți copii de VIP-uri din Pitești au primit și două puncte în plus după ce au făcut contestații la bacalaureat. Tratament preferențial de VIP, nu?

Publicat în Actualitate

# Declarația îi aparține uneia dintre martorele din procese, care are în familie un băiat care a fost bătut la Berevoești până a paralizat # Exclusiv. Reportaj la procesele stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti

Publicat în Actualitate

Proxeneții din Argeș trimiși după gratii la sfârșitul lunii iunie au fost plasați în arest la domiciliu. Tribunalul Argeș a înlocuit, marți după-amiază, măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu, în cazul membrilor grupării de proxenetism destructurată de DIICOT în ultimele trei luni.

Publicat în ACTUALITATE

# S-a creat un precedent de care vor trebui să ţină cont toate băncile
După ce, iniţial, i s-a respins contestaţia, un argeşean a reuşit să câştige la Tribunalul Argeş războiul cu executorul judecătoresc care se îndreptase împotriva lui pentru un credit la Raiffeisen Bank. Este vorba despre un credit  pe care Gavrila Teodor Daniel  l-a contractat în noiembrie 2008 la Raiffeisen Bank S.A. (aspect recunoscut prin cererea de chemare în judecată).

Publicat în Economie

# Procesul pe fond va începe pe 29 septembrie, la Tribunalul Argeș
În toamna lui 2015, la capătul a peste cinci ani de procese, Primăria Piteşti câştiga definitiv şi irevocabil dreptul de proprietate asupra celor 131 de hectare de la fostul CET Sud. Iar la scurt timp Primăria Pitești a anunțat că acolo vrea să facă un parc industrial și a luat legătura cu mai mulți potențiali mari investitori.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 4