# Fabuloasa sumă a fost încasată în perioada 2014 - 2016 de fosta manageră de la Spitalul Judeţean # În 2013, dr. Tuţescu a participat la un studiu pe pacienţi pentru medicamentul Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc

După medicul cardiolog Gabriela Stănciulescu, cea care în perioada 2012-2014 a încasat 19,4 miliarde lei vechi din studiile clinice efectuate la Spitalul Judeţean, am aflat numele unui alt medic argeşean care a primit sume fabuloase din aceste contracte. Este vorba de medicul diabetolog Adriana Tuțescu, fost manager al Judeţeanului, care a obţinut peste 11,5 miliarde lei vechi din astfel de activităţi în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, finanţat de firma AbbVie Inc prin intermediul unei organizaţii de cercetare din Elveţia. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean.

Dr. Tuţescu studia efectele renale ale medicamentului Atrasentan asupra pacienților cu diabet de tip 2

În 2013, Adriana Tuțescu, medic diabetolog și șef de secţie la Spitalul Județean Argeș, secţia Medicală II, s-a înscris într-un program de testare a medicamentelor pe pacienți. Studiul cu pricina era promovat de o organizație de cercetare clinică din Elveția, PharmaNet GmbH, pentru clientul său, firma AbbVie Inc, producătorul medicamentului Atrasentan. Organizaţia PharmaNet GmbH încheiase un contract de studii clinice atât cu Spitalul Județean Argeș (reprezentat de managerul de la vremea respectivă, dr. Sorin Vasilescu), cât şi cu doctorița Adriana Tuțescu, desemnată drept investigator. „Un studiu randomizat, multinațional, multicentric, dublu-orb, cu grup paralel, controlat cu placebo, al efectelor atrasentanului asupra efectelor clinice renale la subiecții cu diabet de tip 2 și Nefropatie – SONAR: Study of diabetic Hephropathy with Atrasentan (Studiul nefropatiei diabetice cu atrasentan)”, este titlul studiului realizat de doctoriţa Tuţescu pe pacienţii Spitalului Judeţean.
În contractul de studiu clinic se specifică şi faptul că spitalul trebuia să finalizeze înscrierea tuturor celor opt subiecţi în termen de douăsprezece luni de la furnizarea produsului de studiu, în caz contrar contractul putând fi reziliat. Sponsorul sau organizația de cercetare puteau înceta contractul și dacă nu se obținea aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) și a Comisiei Naqționale de Etică (CNE) în termen de 12 săptămâni de la primirea tuturor materialelor necesare pentru depunerea cererilor la ANMDM și CNE sau dacă documentele esențiale nu erau semnate și primite de către organizația de cercetare în două săptămâni de la primirea de către spital a aprobării scrise din partea ANDM și CNE. Acelaşi document mai precizează că spitalul este obligat să permită accesul reprezentanților organizației de cercetare sau clientului acesteia, AbbVie Inc, „în timpul programului normal de lucru, în scopul monitorizării desfășurării studiului și pentru a audita înregistrări, formulare FRC, documente originale, precum și alte date legate de studiu, pentru a verifica dacă instituția și investigatorul s-au conformat obligațiilor incluse în acest document”.

Echipamente de doar 2.850 dolari pentru spital

Prin contract, sponsorul se obliga să furnizeze investigatorului Adriana Tuţescu o cantitate suficientă de produse de studiu și formulare de raportare a cazurilor, cu titlu gratuit, exclusiv pentru a fi utilizate de către instituție și investigator în scopul realizării studiului. Tot prin contractul de studii clinice, sponsorul AbbVie Inc - prin furnizorul Covance CLS, cu sediul în Indianapolis - a pus la dispoziţia spitalului, cu titlu grtuit, echipament medical pentru efectuarea analizelor participanţilor la studiul clinic. Este vorba de un aparat de măsură Nova Biomedical StatSensor cu cititor de Cod de bare, inclusiv o staţie de andocare şi o baterie, evaluat la 2.200 USD şi un aparat pentru analize urinare Siemens Clinitek Status Plus, în valoare de 650 USD. Aparatura medicală rămânea în proprietatea furnizorului şi urma să fie folosită strict în scopul realizării cercetărilor pentru studiu. În cazul în care echipamentul era deteriorat, pierdut sau furat, spitalul trebuia să înlocuiască echipamentul şi urma să suporte integral toate aceste costuri.

Dr. Tuţescu a încasat 5 miliarde lei vechi în 2014 din „convenţii civile şi drepturi intelectuale”

Primele recompense pentru studiul clinic demarat în anul 2013 se pot observa în declaraţia de avere a medicului Adriana Tuţescu, datată 3 iulie 2015. În anul fiscal anterior, 2014, dr. Tuţescu a obţinut, potrivit declaraţiei de avere, suma de 381.085 lei din „drepturi intelectuale” şi alţi 118.430 lei din „convenţii civile”, bani încasaţi din sponsorizările mai multor firme de medicamente şi din contractele de studii clinice pe pacienţi. Şi în declaraţia de avere din 13 iunie 2016 este menţionată în categoria „venituri din activităţi independente” suma de 128.300 lei drept convenţii civile şi 201.001 lei – drepturi intelectuale. În declaraţia de avere datată 6 iunie 2017, sunt menţionate fix aceleaşi venituri încasate din convenţii civile şi drepturi intelectuale. Adică în total peste 11,5 miliarde lei vechi obţinute din aceste activităţi, în perioada 2014-2016.

Pe vremea când era şef al Judeţeanului, Adriana Tuţescu a „omis” să menţioneze studiul realizat pentru AbbVie Inc

În august 2015, pe vremea când era manager al Spitalului Judeţean, Adriana Tuţescu a semnat o adresă oficială prin care ne comunica numele celor 15 giganţi farmaceutici care au finanţat studiile clinice desfăşurate la Spitalul Judeţean. Totuşi, numele organizaţiei de cercetare clinică din Elveţia, PharmaNet GmbH, sau al clientului său AbbVie Inc nu se regăseşte pe lista respectivă. Ca şef al spitalului, Adriana Tuţescu a transmis Jurnalului de Argeş că în unitatea sanitară s-au desfăşurat, în perioada 2012-2014, 15 programe de cercetare finanţate de mari companii de medicamente la nivel global: Sanofi, Amarin, Menarini, Novartis Pharma, Servier Pharma, Lilly, Astra Zeneca, Novo Nordisk, Johnson&Johnson, Glaxo Smith-Kline, Abbott, Msd, Otsuka, Sunnovion, Lundbeck. Nici un cuvânt însă despre studiul pe care ea însăşi l-a efectuat pentru medicamentul Atrasentan produs de firma AbbVie Inc.

Ce spune doctoriţa Tuţescu: „Primeşte bani medicul care munceşte, nu spitalul care nu face nimic...”

I-am cerut şi medicului Adriana Tuțescu un punct de vedere referitor la studiul clinic desfăşurat în cadrul Spitalului Judeţean, în anul 2013. „Am un pacient pe acest medicament, Atrasentan, pe diabet zaharat. Îl am și acum în studiu și pot să dovedesc că, întâmplător, fiind și șef de secție, nu primesc niciun ban pentru acest pacient. Pur și simplu, mi-au zis că nu mai pot fi plătită pentru pacienți. Reglementările celor care fac studiul ăsta s-au modificat şi nu mă mai pot plăti. Dar pacientului îi merge bine, e mult mai bine decât la început, aşa că am zis să nu-l scoatem din studiu. Pentru studiul ăsta eu chiar n-am primit niciun ban, dar spitalul primește bani. Prima dată am zis că îmi bag picioarele, că n-am chef să muncesc degeaba, după-aia m-am gândit că asta e o firmă ale cărei medicamente l-au făcut pe soțul meu sănătos mai demult. E un subiect delicat, nu știu dacă trebuie să abordat. De ce nu vă duceți la Stănciulescu, mă întrebați pe mine care am un pacient? Părerea mea, e important când ai mulți cum are asta, Stănciulescu. La început, da, am primit (n. red. bani). Toate studiile se plătesc, dar e confidențial”, ne-a spus droctoriţa Tuţescu. Am întrebat-o pe aceasta şi de ce spitalul primește o sumă infimă, comparativ cu medicul care realizează studiul: „Ăstea sunt reglementările lor. Păi, primește bani medicul care muncește, nu spitalul care nu face nimic... Studiile nu se fac decât dacă ai făcut cursuri pentru ele. Se face o școală. Fără școală nu te întreabă nimeni dacă vrei să le faci”.

Publicat în Dezvaluiri

# La ultimul control efectuat de ISU Argeș, la spital s-au constatat nu mai puțin de 23 de deficiențe majore

Săptămâna trecută s-au împlinit doi ani de la tragedia Colectiv, o nenorocire care ne-a arătat cât de inconștienți și nepregătiți suntem în fața pericolului. Doi ani în care n-am învățat mare lucru, pentru că, dacă ne luăm după ce au înțeles managerii unor unități mari ale județului din riscul la incendiu, ne dăm seama că doar în Dumnezeu ne e speranța. Spitalul Județean, spre exemplu, funcționează la această dată cu deficiențe grave care arată că acolo s-ar putea întâmpla oricând o catastrofă.  La ultimul control, efectuat la începutul anului, ISU constata aici 23 de deficiențe majore. Astăzi, după 8 luni de la aceste controale și doi ani de la tragedia care a zguduit o țară întreagă, spitalul încă nu şi-a constituit Serviciul Privat pentru Situații de Urgență, așa cum cere legea, nu și-a elaborat sau actualizat actele de autoritate și nici evidențele specifice de apărare împotriva incendiilor. Iar lista poate continua. Și nici nu-i de mirare că managerii unității nu s-au grăbit să pună spitalul la adăpost, fiindcă neregulile n-au usturat pe nimeni la buzunar. Pentru cele 23 de deficiențe depistate la controlul amintit, amenzile au cumulat doar... 2.500 de lei. Spitalul Județean este însă doar un exemplu, pentru că probleme sunt și la celelalte unități spitalicești din județ.

Sunt zeci, poate chiar sute de agenți economici (pentru că Argeşul n-are o statistică... disponibilă) care funcționează, bine-mersi, în continuare, fără autorizație.
„A fost dat un termen până la sfârșitul lunii septembrie. Ulterior, acesta a fost prorogat până la sfârșitul lunii decembrie, în condițiile în care a fost depusă intenția de a obține autorizația de securitate la incendiu. Până la sfârșitul lunii decembrie, cei care sunt în situația de a obține autorizația de securitate la incendiu, trebuie să-și depună documentația pentru obținerea acesteia. Cei care nu au depus această documentație  funcționează pe proprie răspundere. Închiderea acestora nu este condiționată neapărat de autorizația de securitate la incendiu. Sunt doar anumite cazuri punctuale în care se dispune oprirea funcționării acestora”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, Bogdan Olar, inspector-șef ISU Argeș.
Am încercat să aflăm care este situația în cel mai mare spital din județ, iar ceea ce am descoperit pare nu doar îngrijorător, ci și cinic, în contextul în care există deja exemplul Colectiv, de la care au trecut deja doi ani, insuficienți acestei unități sanitare să se alinieze la regulile de securitate la incendiu. Mai exact, la ultimul control efectuat de către cadrele Inspecției de Prevenire la Spitalul Județean Argeș (toate secțiile, inclusiv Județean 2 și Secția Oncologie), control ce a a avut loc în luna februarie a acestui an, au fost depistate 23 de deficiențe, trei dintre acestea fiind remediate pe timpul controlului, iar altele au făcut obiectul unui plan de măsuri cu termene de remediere a celor constatate. „Facem precizarea că pentru anumite deficiențe ce au vizat obținerea avizelor și autorizațiilor pentru anumite spații ce au fost nou construite,  recompartimentate sau schimbări de destinație, la data controlului existau demersuri pentru intrarea în legalitate, ceea ce s-a și înfăptuit la scurt timp după control”, arată ISU Argeș, într-un răspuns transmis redacției noastre.

Spitalul n-are Serviciu Privat pentru Situații de Urgență, cum cere legea

Principalele nereguli identificate în teren, la ultimul control, au constat, în inexistenţa autorizaţiei de securitate la incendiu pentru anumite clădiri sau spații, neactualizarea planului de intervenție în caz de incendiu, instalațiile electrice se exploatează cu defecțiuni, nu s-au efectuat controale interne de prevenire, nu se execută instruire periodică în domeniul situațiilor de urgență, blocarea sau reducerea gabaritului căilor de evacuare sau nemarcarea acestora cu mijloace standardizate etc. Dacă o parte dintre aceste încălcări ale regulilor de securitate la incendiu s-au mai remediat, nici până în ziua de azi, în cadrul spitalului n-a fost înființat un Serviciu Privat pentru Situații de Urgență, așa cum cere ISU, iar unitatea nu și-a elaborat / actualizat actele de autoritate și nici evidențele specifice de apărare împotriva incendiilor.

ISU Argeş dă mai multe pliante decât amenzi la Spitalul Judeţean

Pentru neregulile constatate au fost aplicate amenzi  în valoare de doar 2.500 de lei și două avertismente. „Pe timpul  controlului s-au desfășurat și activități de informare preventivă care au constat în distribuirea de materiale de educare (afișe, flyere, pliante cu moduri de comportament în diferite situații de urgență), dar și instruiri și exerciții practice  cu personalul (privind modul de acțiune în caz de incendiu sau cutremur)”, mai arată ISU Argeș.

Publicat în Actualitate

Joi, 26 octombrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a semnat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractul de finanțare al proiectului „Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești ”.

Este vorba de unul dintre cele nouă proiecte depuse de Consiliul Județean Argeș care au obținut finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II). Este cel mai mare proiect al Consiliului Județean Argeș, cu o valoare totală de peste 78 de milioane de lei. Principalele lucrări ce vor fi executate în cadrul proiectului sunt:
# consolidarea corpurilor aflate în risc seismic
# reabilitarea tuturor saloanelor și rezervelor și dotarea corespunzătoare a acestora
# refacerea tuturor instalațiilor și finisajelor interioare și exterioare ale clădirii
# eficientizarea energetică a clădirii
Prin realizarea acestor lucrări, clădirea, care acum se în cadrează în clasa de risc seismic II, va trece în clasa de risc seismic III.
Cum prin realizarea acestei investiții numărul paturilor din actuala clădire a spitalului se va reduce cu 120, în paralel, din fonduri proprii, Consiliul Județean Argeș va demara un alt proiect care vizează „Extinderea corpului principal al Spitalului Județean de Urgență Pitești”. Va fi astfel construită o clădire nouă, în suprafață totală de 4.090 metri, parter plus patru etaje. Noua clădire va avea următoarea structură:
# Parter – Secția Chirurgie Plastică, cu Unitate pentru Arși, având 25 de paturi cu dotări și circuite specifice
# Etajul I – Secția de Chirurgie Cardiovasculară, având 25 de paturi (cele 13 ale actualului compartiment de chirurgie vasculară se suplimentează cu 12 paturi pentru chirurgie cardio)
# Etajul II – Bloc operator cu patru săli de operații: 3 aseptice (intervenții cardiovasculare, sală de procedură de electrofiziologie, implantare de defibrilatoare și stimulatoare, sală de intervenții chirurgie plastică) și o sală de  intervenții septice, având circuite separate.
# Etajele III și IV – sunt destinate secției de cardiologie, cu un total de 75 de paturi, dintre care: 15 pentru USTACC, 10 pentru compartimentul de cardiologie intervențională și 50 pentru restul secției.
Parterul va comunica cu Unitatea de Primiri Urgențe, iar etajul al doilea, cu secția ATI.
Valoarea totală estimată a lucrării este de 93 de milioane de lei, din care valoarea estimată a lucrării de construcție este de 69 de milioane de lei, iar valoarea estimată pentru dotări este de 24 de milioane de lei, reprezentând 4 seturi de echipamente complexe specifice dotării sălilor din Blocul Operator, aparat mobil de radiologie, sisteme de filtrare-dezinfectare aer tip HEPA-ULPA.

 

Publicat în Administratie

Odată cu publicarea de către Ministerul Sănătăţii din România a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci Critici (USTACC) din unităţile sanitare cu paturi, în decembrie 2012, au început demersurile pentru înfiinţarea unor astfel de unităţi în spitalele importante din ţară.

În noiembrie 2013 lua fiinţă în Argeş USTACC la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti ca spaţiu specializat în tratamentul infarctului miocardic acut (circa 250 de cazuri pe an) şi al altor boli cardiovasculare extrem de grave.
Astfel, proiectul de dezvoltare a USTACC elaborat de medicul coordonator al unităţii, conf. dr. Adrian Tase a devenit operaţional. Acest proiect cuprinde organigrama şi alte aspecte de personal, planul repartizării paturilor şi alte aspecte arhitecturale, necesarul de aparatură medicală şi non-medicală, coordonarea cu secţiile din spital, în special ATI, UPU, cardiologie, etc.
De menţionat că Unitatea de terapie intensivă coronariană din SJUP a fost printre primele create în ţară, iar prin postarea sa pe site-ul spitalului s-a făcut rapid cunoscută.
În februarie 2014, USTACC SJUP a fost afiliată la nivel ştiinţific grupului de lucru „Cardiologie de urgenţă” al Societăţii Române de Cardiologie, ca şi grupului de lucru „Acute Cardiac Care” al Societăţii Europene de Cardiologie.
Ca unitate de terapie intensivă, USTACC a constituit o platformă esenţială pentru înfiinţarea în toamna anului 2014 a laboratorului de angiografie, între cele două structuri existând în continuare relaţii strânse.
USTACC a fost acreditată ca unitate de terapie intensivă de gradul II în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti în vara anului 2016.
Cel mai recent progres, datorat finanțării din partea Consiliului Județean Argeș, este renovarea unor saloane şi dotarea cu paturi noi de terapie intensivă, inclusiv infrastructura specifică.
Dezvoltarea acestei unităţi va continua, fiind în concordanţă cu creşterea incidenţei infarctului miocardic acut, tromboembolismului pulmonar acut, aritmiilor care duc la stop cardiac, şi altor boli cardiace extrem de grave.

Publicat în Administratie
Miercuri, 01 Noiembrie 2017 21:34

Dan Manu

Săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a semnat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractul de finanțare al proiectului “Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești ”. Este cel mai mare proiect al Consiliului Județean Argeș, cu o valoare totală de peste 78 de milioane de lei. Pentru obținerea acestei finanțări extrem de importante pentru sistemul de sănătate din județ, Jurnalul de Argeș îl declară pe Dan Manu - Omul Săptămânii.

Publicat în Omul saptamanii

 Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a semnat, joi 26 octombrie 2017, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractul de finanțare al proiectului “Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești ”. Este vorba de unul dintre cele nouă proiecte depuse de Consiliul Județean Argeș care au obținut finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II). Este cel mai mare proiect al Consiliului Județean Argeș, cu o valoare totală de peste 78 de milioane de lei.

Principalele lucrări ce vor fi executate în cadrul proiectului sunt:

- consolidarea corpurilor aflate în risc seismic;

- reabilitarea tuturor saloanelor și rezervelor și dotarea corespunzătoare a acestora;

- refacerea tuturor instalațiilor și finisajelor interioare și exterioare ale clădirii;

- eficientizarea energetică a clădirii.

Prin realizarea acestor lucrări, clădirea, care acum se în cadrează în clasa de risc seismic II, va trece în clasa de risc seismic III.

Cum prin realizarea acestei investiții numărul paturilor din actuala clădire a spitalului se va reduce cu 120, în paralel, din fonduri proprii, Consiliul Județean Argeș va demara un alt proiect care vizează “Extinderea corpului principal al Spitalului Județean de Urgență Pitești”. Va fi astfel construită o clădire nouă, în suprafață totală de 4.090 metri, parter plus patru etaje, cu următoarea structură:

- Parter – Secția Chirurgie Plastică, cu Unitate pentru Arși, având 25 de paturi cu dotări și circuite specifice

- Etajul I – Secția de Chirurgie Cardiovasculară, având 25 de paturi (cele 13 ale actualului compartiment de chirurgie vasculară se suplimentează cu 12 paturi pentru chirurgie cardio)

- Etajul II – Bloc operator cu patru săli de operații: 3 aseptice (intervenții cardiovasculare, sală de procedură de electrofiziologie, implantare de defibrilatoare și stimulatoare, sală de intervenții chirurgie plastică) și o sală de  intervenții septice, având circuite separate.

- Etajele III și IV – sunt destinate secției de cardiologie, cu un total de 75 de paturi, dintre care: 15 pentru USTACC, 10 pentru compartimentul de cardiologie intervențională și 50 pentru restul secției.

Parterul va comunica cu Unitatea de Primiri Urgențe, iar etajul al doilea cu secția ATI.

Valoarea totală estimată a lucrării este de 93 de milioane de lei, din care valoarea estimată a lucrării de construcție este de 69 de milioane de lei, iar valoarea estimată pentru dotări este de 24 de milioane de lei, reprezentând 4 seturi de echipamente complexe specifice dotării sălilor din Blocul Operator, aparat mobil de radiologie, sisteme de filtrare-dezinfectare aer tip HEPA-ULPA.

 

Publicat în ACTUALITATE

# Declară Adriana Tuțescu, manager al spitalului în 2015, care explică astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta # Dosarul fraudei de 900.000 de euro # Un alt manager de la Spitalul Judeţean s-a decis să vorbească

Continuăm seria dezvăluirilor legate de frauda de aproape 40 de miliarde lei vechi de la Spitalul Județean Argeș. După doctorul Dan Olariu, un alt manager s-a decis să vorbească. E vorba de doctorița Adriana Tuțescu, fost manager interimar al Spitalului Județean Argeș, în perioada iulie - septembrie 2015. Aceasta ne-a mărturisit că nu a cunoscut-o prea bine pe Amalia Dumitrașcu, contabila acuzată de delapidarea colosalei sume din bugetul unității spitalicești. Dr. Tuțescu ne-a vorbit, în schimb, despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, cu care nu a reușit să colaboreze sub nicio formă, motiv pentru care a și părăsit funcția de manager interimar după doar trei luni de activitate.

„Rodica Beșliu spunea tot timpul că nu sunt bani”

Încă de la început, dr. Adriana Tuțescu ne-a mărturisit că a văzut-o doar de câteva ori pe delapidatoarea Amalia Dumitrașcu, însă nu a vorbit niciodată cu ea. De ce? Pentru că directoarea economică Rodica Beșliu ar fi exercitat un control sever asupra angajaților departamentului pe care îl conducea.
„Rodica Beșliu era o persoană cu care nu se putea discuta și o ermetică, tot timpul spunea că nu sunt bani, indiferent ce voiai să ceri. De câte ori o rugam să intermediem ceva, nu erau bani niciodată pentru nimic. Am stat doar două luni manager, probabil că, dacă aș fi stat mai mult, aș fi știut mai multe. Rodica Beșliu era o despotică, o abuzivă. Pe cuvântul meu, fetele de la Contabilitate nu puteau să facă nimic de frica ei, nu vorbeau, nu suflau, că «e doamna director, ne vede». «Măi, dar eu sunt manager, stați un pic!» Cadrele din subordinea ei erau foarte tensionate. După prima lună am intrat într-un incident cu ea și nu am mai colaborat bine deloc. I-am strâns pe toți colegii din subordinea ei la o ședință și doamna Beșliu s-a supărat. A venit val-vârtej în mijlocul ședinței și a zis «da’ de ce sunt ei aici? Ei sunt în subordinea mea». Și i-am zis, «dna Beșliu, dvs trebuie să știți că aveți un manager și că de-aia sunt eu aici!». Am avut cu ea incidente și legat de cei care aprovizionau cu alimente bucătăria. Mi s-a părut că alimentele erau de o calitate îndoielnică și le-am spus să își aducă un certificat de calitate al laptelui. Iar după ce n-am mai fost eu manager, s-a zburlit la fetele din subordine că «de ce ați reclamat că nu e laptele în regulă?» Din punct de vedere tehnic, nu s-a putut colabora bine cu doamna director financiar Beșliu. Nu puteai să te dumirești cu nimic niciodată, că venea cu chestia asta, că nu sunt bani. Cum a venit director economic doamna Din, am avut bani! Am avut bani să reparăm tavanul la etajul 8, unde am stat șase ani cu tavanul așa, de curgea apa prin el. A venit doamna Din și ne-a rezolvat omenește, ca un om zdravăn la cap, problemele cu apa și multe alte lucruri. Micile lucruri care pot crea un confort în salon erau absolut ignorate de doamna Beșliu. Iar pe Amalia asta, am văzut-o de câteva ori, dar nu am stat de vorbă cu ea. Era foarte greu să stai de vorbă cu oamenii din subordinea lui Beșliu, fără s-o tulburi și să vină la tine”, ne-a povestit ex-managera Spitalului Județean.

„Era plină de sine, lua toate deciziile singură”

Adriana Tuțescu ne-a mărturisit că nu a reușit să colaboreze cu directoarea economică Rodica Beșliu, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care a demisionat din funcția de manager interimar al spitalului, după doar trei luni de la numire.
„Era plină de sine, toate deciziile le lua singură și n-o interesa niciodată că spitalul are nevoie de asta, asta și asta. Sigur că avea spitalul bani, odată ce banii au intrat în altă parte. De ce acuma are spitalul bani? Lucrurile care nu puteau fi sub nicio formă ignorate, adică medicamentele, se găseau în spital, dar celelalte lucruri, că se scurge apa prin tavan, că sunt cearșafurile găurite, că e mobilierul vechi, lucrurile astea nu au constituit un subiect pentru dna Beșliu. Nu știu dacă știți, când și-a depus candidatura pentru funcţia de manager un coleg de-al nostru, doctorul Cătălin Constantinescu, a apărut un scandal în presă cu o anumită scrisoare în care zicea la un moment dat acolo că Rodica Beșliu este regina și că ea conduce. Păi așa era! Pentru că, într-adevăr, într-o unitate punctul de vedere al finanțistului e foarte important. Ea hotăra, ea tăia, ea spânzura”, mai spune dr. Tuțescu.

„Trebuia să verifice documentele înaintea mea și dacă n-a verificat... ghinion!”

Aceasta nu a fost încă audiată de procurorii DIICOT în dosarul fraudei de aproape 40 de miliarde lei vechi. „Părerea mea e că, pentru două luni, pe lângă ăștia care au stat cinci ani și celălalt un an (managerii Sorin Vasilescu și Dan Olariu, n.red.)  nu știu dacă intru în discuție. Nu am avut o colaborare bună cu Rodica Beșliu, am simțit că ceva nu e în regulă cu ea. Dar ea a colaborat bine cu managerul de dinainte (n.red. - dr. Sorin Vasilescu), a colaborat bine, înțeleg, și cu managerul de după (n. red. - dr. Dan Olariu), pe care eu l-am avertizat, i-am spus că nu am încredere în echipa aia. Nu știu dacă e o legătură între Rodica Beșliu și frauda asta, însă în subordinea ei directă s-a întâmplat. Nu știu ceilalți manageri cum au putut colabora cu ea, poate pentru că erau bărbați... Când ești doctor, manager de spital, semnezi ce ți se pune în față, în principiu. Nu ai pârghiile și expertiza de a verifica toate ordinele alea. Este imposibil. Și dacă ești economist, trebuie să nu mai conduci spitalul și să te ocupi exclusiv de aspectul financiar. Părerea mea e că directorul financiar trebuie să fie cel căruia i se încredințează răspunderea. Managerul, dacă nu se bazează pe directorul financiar, pe cine naibii să se bazeze?! Cred că directorul financiar trebuie să răspundă pentru că în subordinea lui se întâmplau toate lucrurile astea. Atâta timp cât i-am chemat oamenii din subordine să am o discuție și ea s-a sufocat, s-a bășicat, că de ce i-am chemat, ca și cum ea era separată cu financiarul, stat în stat, iar restul spitalului cu managerul. Cred că ea, doamna Beșliu, trebuie luată la întrebări. Trebuia să verifice documentele înaintea mea și dacă n-a verificat... ghinion!”, concluzionează Adriana Tuțescu.

„Rodica Beşliu era pensionabilă de un an sau doi ani”

Ba mai mult, potrivit fostei șefe a Spitalului Județean, în iulie 2015, Rodica Beșliu era „pensionabilă de un an sau doi ani”. „Doamna Beșliu a lucrat și în mandatul meu mult peste vârsta de pensionare. Trebuiau să o scoată la pensie, însă ziceau toți că nu are cine să îi ia locul. În vara aia am strâns bani să-i cumpărăm flori și am aflat că, gata, nu se mai pensionează doamna, că nu avem alt om! De la Consiliul Județean mi s-a dat de înțeles, în context, că dacă pleacă Beșliu ce mai facem, că n-avem om să-i ia locul. Foarte bună mi s-a părut cea care a plecat, doamna Gabriela Epingeac. Era foarte corectă, practic ea făcea toată munca. La un moment dat, când se punea problema să rămân manager, am spus că rămân, dar îmi iau alt om. Vorbisem cu Epingeac și i-am spus «dacă veniți dvs director economic, rămân și eu». Aș fi făcut echipă cu ea, mi se părea cinstită și bună din punct de vedere profesional. Dacă ar fi rămas ea, rămâneam și eu manager”, ne-a mărturisit Adriana Tuțescu.

Publicat în Dezvaluiri

Aflată în arest preventiv, Amalia Dumitrașcu - contabila acuzată de delapidarea a 3.988.688 de lei din bugetul Spitalului Județean Argeș, în perioada noiembrie 2012 - martie 2017 - a renunțat la postul pe care îl ocupa în spital, la Serviciul Managementul Calităţii Serviciilor Medicale. Acolo unde a fost mutată la scurt timp după descoperirea fraudei, de către fostul manager Aurelian Gheorghe, pentru a nu mai avea acces la conturile și finanțele unității sanitare. Potrivit managerului Spitalului Județean, Adriana Molfea, contabila Amalia Dumitrașcu și-a dat demisia pe 2 octombrie a.c., după ce i-a fost suspendat contractul de muncă, în urma arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile.

Adriana Molfea: „Da, controlul Curții de Conturi are legătură cu frauda”

11 AdrianaMolfea„Nu mai e salariata noastră de pe 2 octombrie. Și-a depus demisia și i-am acceptat-o”, ne-a declarat managerul unității sanitare. Legat de auditul realizat săptămâna trecută la Spitalului Județean, Adriana Molfea ne-a comunicat doar atât: „E un control al Curții de Conturi. Da, are legătura și cu frauda. Așteptăm concluziile Curții de Conturi”.
Din informațiile pe care le deținem, pe lângă scandalul delapidării celor aproape 900.000 de euro, la Spitalul Județean mocnește un alt scandal, după ce Amalia Dumitrașcu și-ar fi convins colegii de birou să o gireze pentru mai multe credite la bancă. Bani pe care contabila nu i-ar mai fi restituit. Surse din cadrul spitalului ne-au dezvăluit că nu doar colegii de birou, ci mai mulți angajați din sectorul administrativ al unității spitalicești ar fi girat-o pe Amalia Dumitrașcu la bancă.

Publicat în Actualitate

Scos din nou la concurs, pentru a patra oară, postul de manager al Spitalului Județean Argeș va rămâne în continuare vacant. Și asta pentru că nimeni nu mai vrea șefia celei mai mari unități sanitare din județ. Potrivit Serviciului R.U.N.O.S. al Spitalului Județean de Urgență Pitești, nu a fost depus niciun dosar de înscriere la acest concurs. Deși, din informațiile noastre, la începutul lunii septembrie (anterior reținerii economistei Amalia Dumitrașcu de către procurorii DIICOT pentru delapidarea celor aproape 40 de miliarde lei vechi), cineva s-a interesat totuși de concursul pentru funcția de manager al Județeanului. Ba chiar a vizitat unitatea spitalicească în cadrul „Zilei Porților Deschise”, organizată pe 8 septembrie a.c., special pentru persoanele interesate de înscrierea la concursul de manager. Culmea, tot un economist. Nimeni altul decât Marius Bălan, cel care a mai candidat de două ori până acum la concursul pentru șefia spitalului și care, în 2015, a dat în judecată spitalul și comisia de concurs pentru fraudă, cerând și daune morale de 100.000 de euro. Cert este că economistul Bălan s-a interesat luna trecută și a primit toate datele privind concursul, numai că nu și-a mai depus dosarul de înscriere la Registratura spitalului.
Pe 18 octombrie a.c. a fost ultima zi de înscriere la concursul pentru șefia Spitalului Județean Argeș, care are conducere interimară de mai bine de doi ani. La acest moment, consilierul juridic Adriana Molfea ocupă funcția de manager al unității sanitare.

Publicat în Administratie

# Amalia Dumitrașcu a participat la implementarea Sistemului informatic Hipocrate, i-a aflat hibele însă a ținut informația doar pentru ea, în scopul delapidării

Ies la iveală noi și noi amănunte despre modul în care Amalia Dumitrașcu a reușit să fenteze programul de contabilitate al Spitalului Județean, să dubleze facturile furnizorilor și să trimită lunar în conturile firmei Rivertex Project aproximativ un miliard de lei vechi fără ca nimeni să observe.

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 8