# „Poliţistul Manolescu mi-a zis că nu îşi poate băga pielea în saramură”, a declarat, în fața instanței, Ștefania Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești # Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia şi tolera ce se întâmpla în satul groazei

Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestește, pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia spune că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestrat și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități o spune, tot pentru Jurnal de Argeș și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care-i acuză pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat  chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

4 MileaToma Milea este una dintre victimele a doi dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești, Costel Feraru  și Cătălin Furdui și ale rudelor acestora. Bărbatul de 44 de ani povestește cum, din șofer, a ajuns sclav în Gămăcești. „M-au luat forțat de acasă, de la Nucșoara, în 2011, la 38 de ani. Eram dator la ei, că mi-au dat niște bani când a murit mama. M-au prins dator cu 4.000 de lei și nu m-au mai lăsat să plec”, spune bărbatul.
Ani de zile a sperat că, prin muncă, își va achita datoriile și va putea pleca din Gămăcești.
„Prima lună am lucrat bine. Mi-au făcut o hârtie, prin care mi-au mai scăzut din datorie, pe care apoi au aruncat-o. Când am înţeles cum stă treaba şi că dator mă vor scoate tot timpul, am înţeles că singura mea şansă e să fug. Atunci au început şi bătăile: dădeau în mine ca într-un animal. Cu bici, cu bâte cu tot ce nimereau. Am mâncat aşa, bătăi, peste bătăi, de la Feraru Costel și Furdui Cătălin, dar şi de la mulţi ceilați care încă sunt în libertate. Am reuşit să fug de două trei ori, dar m-au adus înapoi. Am ajuns şi-n vârful muntelui și tot m-au găsit. Am mers și 14 ore pe jos, până acasă și m-am trezit cu Feraru Costel și neamurile lui că mă iau înapoi. M-au bătut, și m-au băgat cu forța în mașină”, povesteşte bărbatul pentru Jurnal de Argeş.

„Intraseră pe mână și cu Poliţia Nucșoara, cu domnu' Iordache”

În puţinele dăţi când a avut şansa să ajungă la Poliţie, a înţeles că din iadul de la Berevoeşti nu se scapă.
„Degeaba sesizam că sesizările nu se băgau în seamă. Puteai să  faci orice, că erau pe mână. Când m-am dus eu la poliție au venit și ei, că au fost anunţaţi: vezi că vine ăsta cu reclamația. Poliția îi anunța. Mă țineau acolo, până veneau și ăştia cu mașinile şi mă luau înapoi. Altădată, nu mai ştiu anul, când am încercat să plec, s-a întâmplat să mă oprească poliţia. Mi-au luat permisul, dar nu m-au lăsat să plec... Normal era să-mi fi dat o dovadă si să mă lase să-mi văd de drum. Nu! M-au ținut acolo până când au venit ei (nr. romii). Primarul de la Berevoești știa și el de toate astea că era nașul lor. Intraseră (n.red. stăpânii de sclavi) pe mână și cu Poliţia de la mine, de la Nucșoara, cu domnu' Iordache. Îi făceau cinste și când veneau după mine ziceau: du-te și ia-l de acasă”, a mai mărturisit, pentru Jurnal de Argeş, bărbatul.
Faptul că a cerut în zadar ajutorul poliției l-a mărturisit și în fața judecătorului, săptămâna trecută, la Tribunalul Argeș, când a fost citat, de data aceasta, ca martor, într-un alt dosar decât cel în care apare ca parte vătămată, dosar în care inculpați sunt alți stăpâni de sclavi - Grancea Petre, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin şi Furdui Ilie Valentin, judecați în stare de arest și Grancea Maria, Onică Cerasela şi Grancea Vasilica, aflate în arest la domiciliu. O speță în care Toma Milea a relatat cum un alt sclav, cunoscut ca Eugen, era bătut, în curte cu o rufă udă.
„Deși am observat aceste lucruri, nu am sesizat organele de poliție deoarece nu avem încredere. După ce inculpatul Feraru a dat în mine, organele de Polție nu au luat nicio măsură, deși cunoșteau ce s-a întâmplat” a declarat, în fața instanței, Toma Milea.
La poliţie a ajuns şi Ştefănica Erica Popescu, sora lui Gheorghe Popescu, unul dintre sclavii de la Berevoeşti, răpus de chinuri şi de boală, respectiv concubina lui Ștefan Neculae, un bărbat care şi el a ajuns să fie sechestrat, dar care a reuşit să fugă din satul groazei, înainte de descinderile din vara anului trecut.  
„Fratele meu a ajuns la ei în urmă cu 14 ani. Au venit după el acasă. L-a recomandat cine l-o fi recomandat că e șofer și mecanic, ne-au promis că-i fac cec, că-l țin bine pe mâncare. Nu știa că odată ajuns acolo, nu mai putea pleca. Când am început noi, de acasă, să ne impacientăm, ne-am dus după el. S-a întâmplat de vreo două-trei ori, abia ne-au dat voie să vorbim cu el: «Mă, Gigi, am auzit că te bat, că te duc la gârlă să le speli rufe la țigănci!». Aflasem că-l punea să spele rufele iarna, iar țiganca stătea pe mal și se uita la el! Ne-a spus mai târziu cum dormea într-o baracă de lemn, pe saltea de paie, pe pături corcoţite, cu haine rupte, corcoţite, ca cerşetorul. Îl trimiteau și după cerşit. Tiganii stăteau în maşină, dar puneau doi-trei ţigănuşi după el, nu-l lăsau singur, să nu fugă. Strângea ce strângea din cerşit, de pe la lumea de prin sat, dar ce aduna nu era pentru el. Ăia căutau în traistă, repede. Ce era bun de mâncare luau ţiganii. El primea, la două trei zile, ce nu le plăcea lor. A încercat să fugă, dar nici n-a apucat să iasă din ţigănia lor. Când a murit băiatul meu, de 37 de ani, a vrut să fugă, dar n-a putut să iasă de acolo, că erau în mafie”, a mărturisit, pentru Jurnal de Argeș, Ștefănica Popescu.

Poliţist: „Nu pot să mă bag, că poate mă mut la Berevoeşti, de ce să mi-i pun în cap?!”

Prea multe, omul n-a putut să le spună, la puținele întâlniri, rudelor. Avea să le povestească, mult mai târziu, în 2015, pe patul de moarte, când nu s-a mai putut face nimic pentru el. Femeia speră ca măcar, acum, în al 12-lea ceas, justiția să-i facă dreptate fratelui mort.
„Cât l-au ținut acolo, nu putea vorbi cu nimeni, că-l luau la bătaie cu pumni, cu lanțuri, cu bâte, cu ce nimereau. Doisprezece ani așa a stat sechestrat. M-am dus eu la poliție, la Godeni și am făcut reclamație, acum 8 ani, după ce am aflat că-l bat. Cu reclamație scrisă de mână. Poliția din Godeni nici n-a vrut să mi-o ia în vedere.  Mi-amintesc și acum ce mi-a zis polițistul ăla, Manolescu: «Eeee, tanti, nu pot eu să-mi bag pielea în saramură! Lasă că vedem noi! Nu pot să mă bag, că poate mă mut la Berevoești, de ce să mi-i pun în cap?!»  Mi-a dat plângerea înapoi! O am şi acum acasă, da’ degeaba o am. S-au dus copiii mei şi la Poliţie, la Berevoeşti şi le-au zis, lasă că luăm noi măsuri. Da’ n-au făcut nimic. Și Poliţia din Berevoeşti, şi primarul din Berevoeşti erau mână în mână cu ţiganii, cu nenorociţii ăştia. Știu de la frate-miu, care mi-a povestit tot când a venit acasă. Când n-a mai putut, săracu’, și au văzut că e bolnav rău de tot, l-au dus la spital, la Piteşti, de frică să nu moară la ei. S-a îmbolnăvit din bătăi. Avea plămânii terminați, inima terminată, avea tumoare la ficat, cancer în gât. De la spital, tot ei l-au adus la noi acasă, l-au trântit lângă nişte tomberoane de la grădina unde am intrarea în casă. S-a întâmplat c-a ieşit noră-mea afară. Când, odată l-a văzut pe Gigi! El i-a făcut semn cu mâna, că nici nu mai putea să vorbească! Nici scările nu le-a putut urca. L-a urcat fii-miu în casă...”, mai spune, pentru Jurnal de Argeș, Ștefănica Popescu, după ce, săptămâna trecută, femeia a mărturisit și în instanță despre încercările eșuate ale ei și ale rudelor ei de a obține sprijinul poliției Godeni și Berevoești pentru fratele său.

„Îi punea ţiganca fusta-n cap şi îl mânjea cu dude”

Gheorghe Popescu a murit în 2015 după 4 luni de când a ajuns acasă. Ștefan Neculae, partenerul Ştefănicăi Popescu, și el victimă a romilor de la Berevoești se chinuie și în ziua de azi după bătăile primite de la romii care l-au sechestrat, chiar dacă a stat în sclavie mult mai puțin. „A ajuns la el, prin intermediul unui fost coleg, şofer. El a stat patru luni şi ceva şi a fugit. A lăsat maşina undeva la Olteniţa, la Orşova şi a fugit. A venit acasă, noaptea, speriat, tremura tot, cu pielea de la degete tăiată şi ridicată, că i-a aruncat cu găleata smălţuită ţiganca când n-a vrut să-i aducă apă din gârlă. Era cu oasele terminate. Apoi, a paralizat pe partea stângă. Ce mi-a povestit e strigător la cer, dincolo de bătăi, ca pe animale, erau umilințele. Îi punea ţiganca fusta-n cap şi îl mânjea cu dude, că aşa aveau ei obiceiul! L-au trimis și pe el la cerșit, dar cu el nu le-a mers, nu mă duc la căpătat că mă fac de râs! Și nu s-a dus. Apoi a reușit să fugă”, mai spune femeia.

Publicat în Dezvaluiri

# Exclusiv. Mărturia unui alt sclav de la Gămăceşti
Miercuri, 25 octombrie, la Tribunalul Argeș au fost termene la încă două procese din celebrul dosar al stăpânilor de sclavi de la Berevoești, dosar în care 14 stăpâni sunt inculpați. Printre aceștia se numără și Vasile Furdui, care apare pe un pliant electoral din 2012, atunci când actualul primar Bogdan Proca a candidat pentru prima oară din partea UNPR.

Printre cei care s-au aflat pe holurile Tribunalului Argeș s-a numărat și un fost sclav de la Berevoești care a avut „norocul” să stea doar două luni în Iadul de la Gămăcești. Nu s-a constituit parte civilă în proces pentru că, spune el, „nu mai vreau complicații și pentru că îmi e frică. Am fost bătut de mai multe ori în primăvara lui 2013. Am venit azi la proces ca să aduc cu mașina un alt fost sclav care a stat la romii ăia doi ani și și-a luat-o rău. M-a rugat să îl duc eu... El s-a constituit parte civilă în proces, eu nu”. Îi cer interlocutorului numele, pentru a îl insera în ziar. Mă trage într-o parte discret și îmi spune: „Vă rog eu mult, nu îmi dați numele la ziar, mi-e frică rău de ăștia, am familie acasă, am doi copii, eu lucrez în Spania și vin acasă trei luni pe an”. Își dă doar inițialele: P.M. Acceptă cu greu să îi fac o poză, dar „numai din lateral. Și vă rog eu în ziar să nu mi se vadă ochii”.
Îl întreb de ce îi e așa frică. „Ăștia o să iasă repede din pușcărie și sigur nu o să se cumințească. Legile e blânde la noi și scapă repede. Păi n-ați văzut la primii stăpâni ce pedepse mici le-a dat?”

„Unii dintre martori o să facă pușcărie că și-a schimbat declarațiile”

P.M. spune că și martorilor din proces le e frică de stăpânii de sclavi. „Păi n-ați văzut că mulți dintre martorii din procesele astea și-a schimbat declarațiile? Le e frică că îi bate neamurile la stăpâni. Eu zic că unii dintre martori o să facă pușcărie că și-a schimbat declarațiile. E nasoală treaba, nici nu știi cum să o mai dai”.
Fostul sclav de la Berevoești a ajuns să lucreze pentru Laurențiu Grancea în februarie 2013. „Făceam transporturi de lemne și în afară de asta mai aduceam cu mașina și alți băieți care să lucreze pentru el. O dată mi-a dat un pumn în burtă pentru că am întârziat cu o cursă, iar altă dată, prin martie 2013, mi-a ars o palmă zdravănă pentru că am cerut niște bani mai devreme. Îmi dădea mâncare o dată pe zi, o pâine și câteodată niște zeamă. În aprilie 2013 mi-a dat drumul și mi-a dat 500 de lei pentru toată munca. Știu că au fost mai mulți sclavi bătuți rău la Gămăcești”, ne-a declarat P.M.

„Plimbau sclavii legați de cozile cailor prin sat de parcă erau animale la circ”

10 berevoesti02Fostul sclav precizează că „stăpânii din Gămăcești, în special ăia din neamul Furdui, se purtau rău cu sclavii. Pe unii sclavi îi legau de cozile cailor și se plimbau cu ei prin sat și râdeau de ei de parcă erau animale la circ. Cel mai dur dintre toți stăpânii de sclavi era Vasile Furdui. Într-o zi, când i-am adus lui Laurențiu cu mașina niște băieți pentru muncă, acolo era și Vasile Furdui. A vrut să ia unul dintre băieți pentru la el la muncă și i-a băgat 100 de lei în buzunar. Băiatul, pe numele său Adrian Bănică, i-a dat banii înapoi, moment în care Vasile Furdui i-a dat un pumn în față de i-a dat sângele. Băiatul s-a adăpostit la mine în mașină, iar eu am pornit motorul. Furdui a încercat să se agațe de mașină ca să îl prindă pe băiat, dar nu a reușit și a căzut. Nu s-a lovit mai deloc Vasile Furdui, însă apoi am aflat că s-a internat la Spitalul Câmpulung și că a dat bani la doctori ca să îi treacă nu știu ce diagnostice false, să pară în acte că s-a lovit rău. Eu atunci când am fugit cu mașina ca să nu ne bată Furdui am fost oprit și de poliție și mi-au luat permisul. Mi l-au dat înapoi după un an. S-a deschis și un dosar la Poliția Câmpulung, dosar de care s-a ocupat un domn polițist Gheorghe Herovic care a decedat între timp. Nu am mai primit nimic de atunci de la Poliția Câmpulung”.

„Vasile Furdui l-a sprijinit în campanie pe primar”

Despre Vasile Furdui, fostul sclav de la Berevoești spune că acesta avea o mare putere în comună. „L-a sprijinit pe primar, alături de alți romi, în campania din 2012. Furdui apare chiar în niște poze și niște pliante alături de primar. Prin comună, Vasile Furdui se lăuda că e un fel de consilier din partea romilor pe la Primărie și că se știe bine cu primarul și că nimeni nu are ce să îi facă. I-am zis și primarului de problemele de la Gămăcești, dar mi-a zis că acolo romii fac legea și că nu are ce să le facă”, ne-a declarat P.M.

Vasile  Furdui, la loc de cinste în 2012 pe pliantele electorale alături de Florin Bogdan Proca

10 03În urmă cu câteva luni, când a venit la redacția Jurnalul de Argeș, Gigel Fănel Proca, tatăl actualului primar de la Berevoești, ne-a lăsat un pliant electoral din 2012, atunci când fiul său a candidat pentru primul mandat la primărie din partea UNPR. În fotografia de pe pliant tronează la loc de cinste, alături de Proca jr. și senior, proprietarul de sclavi Vasile Furdui din Gămăcești.
Întrebat de ce l-a pus pe Furdui pe lista cu susținători și care a fost rolul acestuia în alegerea fiului său, Proca jr, ca primar, Proca senior ne-a spus doar atât: „e băiat de treabă”. Nici nu se putea altfel, că doar d'aia l-a pus și pe lista de susținători.   

Publicat în Dezvaluiri

# Declarația îi aparține uneia dintre martorele din procese, care are în familie un băiat care a fost bătut la Berevoești până a paralizat # Exclusiv. Reportaj la procesele stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti

Publicat în Actualitate
Judecătorii Curţii de Apel Piteşti au respins marți contestațiile formulate de 4 dintre stăpânii de scavi de la Berevoești împotriva deciziei Tribunalul Argeş care a menţinut starea de arest preventiv, după ce, anterior, mai respinsese contestațile altor patru.
 
„Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Ursu Iosif, Furdui Costinel Ionuţ, Marinoiu Marian şi Grancea Daniel, în prezent aflaţi în stare de arest la Penitenciarul Mioveni, împotriva încheierii din data de 29 august 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. 16/109/2017/a6 (...)“,  se arată în  prima hotărâre.

Iar cea de-a doua soluție, tot definitivă,  sună la fel: „Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Feraru Nicolae Crinu Alin Brumaru, Costel Feraru, Vasile Mugurel Feraru, împotriva încheierii din data de 29 august 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. 19/109/2017/a7. Fiecare contestator inculpat a fost obligat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 130 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
 
Indivizii, trimişi în judecată pentru trafic de persoane ceruseră  instanţei eliberarea, susţinându-şi nevinovăţia. 
 
Publicat în ACTUALITATE

Vă aduceți aminte de cei doi copii minori sclavi, Costinel și Ionuț Dragoș, luați de autorități din infernul de la Gămăcești? Ei bine, frații, acum în vârstă de 12 și 14 ani, au fost preluați de către DGASPC Argeș și, după ce au început un proces intens de recuperare cu psihologii de la Centrul de Plasament din Trivale, unde au fost internați, au început să intre în ritmul unei vieți normale. Unul dintre ei nu avusese nici măcar un an de școală, iar celălalt fusese lăsat repetent pentru abandon în perioada de sclavie.

Publicat în Dezvaluiri
Miercuri, 05 Iulie 2017 23:57

Argeşul, pe lista sclavilor lui Dragnea

În vreme ce triburile din PSD se canibalizează, vezi doar scandalul pe axa Pitești-Curtea de Argeș cu numirea directorului de la Ape pe criterii de vecinătate de vilă și grătar, Argeșul, ca județ, a atins un minim istoric. De influență. Toate maimuțele cu carnet de partid devin directori sau șefi de serviciu, infestând serviciul public cu incompetența lor.

Publicat în Opinii

M-a oripilat, și a oripilat o lume întreagă ceea ce s-a întâmplat timp de 12 ani la Berevoești fără ca cineva să se sesizeze. Torturile și brutalitățile la care au fost supuși sistematic cei 40 de sclavi - de la bătăi cu parul și dinți rupți cu vătraiul până la strâns fecalele romilor - ar fi făcut invidioasă și Inchiziția lui Torquemada sau pe Heinrich Himmler și temutele Einsatzgruppen din al doilea război mondial.

Publicat în Opinii

# Așa a motivat Ciprian Onică (foto) solicitarea de a i se înlocui arestul preventiv cu cel la domiciliu # Un nou termen în procesul sclavilor de la Berevoeşti
Luni, 12 iulie, la Curtea de Apel Pitești a avut primul termen al apelului făcut de către primii stăpâni de sclavi din Berevoești condamnați la închisoare. Acum trei luni, cinci dintre cei 38 de stăpâni de sclavi de la Berevoești au fost condamnați de Tribunalul Argeș la închisoare cu executare, pedepsele fiind cuprinse între 3 și 5 ani și 4 luni de detenție.

Publicat în Actualitate

# Exclusiv. Interviuri în paralel cu o proprietară de sclavi şi un martor din dosarul care a îngrozit România # Daniel Arsene a fost sclavul romilor între 2011-2015, timp în care a fost pus să transporte noaptea lemne tăiate ilegal și să cerșească
Miercuri, 31 mai, la Tribunalul Argeș au fost termene la două dintre procesele stăpânilor de sclavi de la Berevoești. În cele două procese sunt ca părți 14 dintre cei 38 de proprietari de sclavi și 13 foști sclavi și martori.

Publicat în Dezvaluiri

# Culmea e că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise  # Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului # Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție # Culmea e că polițistul bătut s-a trezit și cu plângere din partea agresorului, pe motiv că... i-ar fi luat câteva kilograme de telemea

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 2