# Dosarul triplei crime de la Stoeneşti

Așa cum am precizat în numerele precedente ale Jurnalului de Argeș, Parchetul a făcut apel la decizia de achitare a doi dintre inculpații din dosarul triplei crime de la Stoenești. E vorba de Doru Vasile  Durleci și Dorel Durleci, fratele şi tatăl lui Laurențiu Durleci, inculpatul condamnat, în septembrie, anul curent, la închisoare pe viață  pentru uciderea a trei persoane şi rănirea unei alte victime. Parchetul consideră soluţia de achitare a Tribunalului drept una nelegală şi netemeinică şi spune că sunt probe suficiente care îi incriminează pe cei doi. În plus, Parchetul punctează, printre altele, că toţi cei trei inculpaţi au dat dovadă de comportament simulat la testul poligraf. Este doar unul din argumentele care-i fac pe anchetatori să creadă în continuare că la măcelul din primăvara anului trecut au luat parte toți cei trei inculpați, nu doar unul și că Laurențiu Durleci ar fi luat asupra sa și faptele celorlalți. De cealaltă parte, Florentin Sorescu, avocatul celor trei spune că împotriva inculpaţilor nu sunt probe, iar testul cu detectorul de minciuni e irelevant.
Concluziile rapoartelor de constatare criminalistică întocmite de către specialiștii din cadrul Serviciului Criminalistic al IPJ Argeș au evidențiat că răspunsurile celor trei inculpați la întrebările critice relevante ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.
„La întrebările: «Este adevărat că Durleci Doru Vasile a lovit și el cu cuțitul pe vreuna din cele trei victime: Durleci Laurenţia, Tinca Filip, Durleci Paul, în 13/14.04.2016»,  «Este adevărat că Durleci Dorel a lovit și el cu cuțitul pe vreuna din cele trei victime()»  și  «Tu te-ai înțeles cu Durleci Doru Vasile și Durleci Dorel ca să iei singur asupra ta cele trei omoruri și să răspunzi tu pentru toți», inculpatul Durleci Pavel Laurențiu a răspuns NU, interpretarea diagramelor evidențiind că răspunsurile acestuia au provocat modificări specifice comportamentului simulat”,  arată anchetatorii.
Tatăl și fratele lui Laurențiu Durleci nu au trecut nici ei testul poligraf la chestionarele similare.
„La întrebările: «În noaptea de 13/14.04.2016 tu ai fost împreună cu Durleci Pavel Laurenţiu şi Durleci Dorel  la locuinţele lui Tinca Filip şi Durleci Paul, participând la lovirea cu cuţitul  a vreuneia dintre victime», «Ai înjunghiat şi tu pe vreuna dintre victime: Durleci Laurenţia, Tinca Filip, Durleci Paul, în 13/14.04.2016» şi «Este adevărat că hainele  cu care ai fost îmbrăcat la înjunghierea  victimelor le-ai ascuns împreună cu cuțitul folosit la săvârșirea omorurilor?», inculpatul Durleci Doru Vasile a răspuns NU, interpretarea  diagramelor evidențiind că răspunsurile acestuia au provocat modificări specifice comportamentului simulat”,  se arată în rechizitoriu.
Aceleași întrebări i-au fost adresate și tatălui lui Laurențiu Durleci. „La întrebările: «În noaptea de 13/14.04.2016 tu ai fost împreună cu Durleci Pavel Laurențiu și Durleci Doru Vasile la locuinţele lui Tinca Filip și Durleci Paul, participând la lovirea cu cuțitul a vreuneia dintre victime»,  «Ai lovit și tu cu cuțitul pe vreuna dintre victime Durleci Laurenţia, Tinca Filip, Durleci Paul, în 13/14.04.2016» și «Este adevărat că hainele cu care ai fost îmbrăcat la înjunghierea victimelor le-ai ascuns împreună cu cuțitul folosit la săvârșirea omorurilor?», inculpatul Durleci Dorel a răspuns NU, interpretarea diagramelor evidențiind că răspunsurile acestuia au provocat modificări specifice comportamentului simulat”,  se arată în rechizitoriu.

Avocatul Sorescu: „Testele poligraf nu sunt admise de legislaţia noastră ca probe”

Florentin Sorescu, avocatul lui Dorel Durleci, Vasile Durleci şi Laurenţiu Durleci, spune că testele poligraf sunt irelevante, pentru că din cauza tensiunilor şi emoţiilor, comportamentele pot fi luate drept simulate chiar şi atunci când răspunsurile sunt sincere.
„Testele poligraf nu sunt admise de legislația noastră ca probe tocmai pentru inconvenientele pe care le prezintă. Motiv pentru care nu le veți regăsi enumerate printre mijloacele de probă și de aceea, pentru majoritatea instanțelor nu prezintă relevanță, sens în care fac abstracție de ele, motivându-și hotărârile în exclusivitate pe celelalte mijloace de probă.
Pe de altă parte, există o formă graduală de exprimare când se stabilește dacă un comportament a fost simulat, în situația dată având de a face cu cea mai de jos treaptă (adică cei mai mici indici) de așa-zis comportament simulat”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Florentin Sorescu.

Şeful Parchetului: „Suntem în continuare convinşi că acolo au fost trei autori”

Potrivit anchetatorilor, concluziile celor trei rapoarte de constatare tehnico-științifică având ca obiect detecția comportamentului simulat ar fi trebuit să capete valoare probatorie certă „în contextul în care se coroborează cu restul probelor” care au fost administrate în cauză.
„Considerăm că sunt probe cu privire la săvârșirea faptei și de către cei doi inculpați achitați. Suntem în continuare convinși că acolo au fost trei autori”, a precizat, pentru Jurnal de Argeş,  prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul  Argeș, Marius Ștefan.
Potrivit avocatului celor trei, tocmai asta le-ar lipsi anchetatorilor: ”restul probelor”. Acesta spune că nu există riscuri semnificative ca instanţa de apel să schimbe soluţia instanţei de fond care i-a achitat pe cei doi.
De cealaltă parte, Parchetul susține că lucrurile nu stau chiar aşa şi sugerează că la apel ar putea apărea surprize.  

Publicat în Dezvaluiri

# Interviu eveniment. Marius Ştefan, şeful Parchetului Judeţean, răspunde întrebărilor incomode ale Jurnalului despre marile dosare care preocupă Argeşul

Celebrele dosare anunțate cu surle și trâmbițe de anchetatori în 2013 - „Cheresteaua 2” și „Cheresteaua 3”, sunt două dintre cele mai vechi anchete încă nefinalizate, pentru soluționarea cărora ar mai fi nevoie de cel puțin un an. La fel „Balastiera 2”, care vizează firma TGM, îngroașă numărul dosarelor nefinalizate, însă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul  Argeș, Marius Ștefan, vorbește de cel mult o jumătate de an până la soluționare. Între dosarele finalizate, sunt și achitări, unele definitive, altele atacate cu apel de Parchet. De celaltă parte, la bilanțul reușitelor recente merită amintite cele două condamnări la închisoare pe viață obținute de procurorii aceluiași parchet, una definitivă, în dosarul vânzătoarei înjunghiate anul trecut, la Stoenești, și una nedefinitivă, în cazul triplei crime comise tot la Stoenești și tot în 2016. Prim-procurorul Marius Ștefan a făcut, pentru Jurnal de Argeș, un bilanț al acestor dosare.

# Câte dosare nesoluționate aveți în acest moment?
- Sunt destul de multe dosare nesoluționate. Gândiți-vă că nu orice dosar penal înseamnă trimitere în judecată. Nu. Este mai mare numărul dosarelor care se sfârșesc cu soluții de netrimitere în judecată, față de cele care se sfârșesc cu trimitere în judecată. Nu pot să apreciz acum, dacă numărul este mai mare sau mai mic decât de obicei. Cred că se mențin cam pe același trend, dar gândiți-vă că sunt dosare soluționate într-o lună și dosare soluționate în ani. Depinde de conținutul dosarului.
# În ce stadiu se află, spre exemplu, dosarul „Cheresteaua 2” în care e implicat Paul Andreescu, un dosar deschis în 2013, cu un prejudiciu, anunțat chiar în comunicatul oficial al Parchetului, de ordinul milioanelor de euro. De asemenea, ne interesează în ce stadiu e „Cheresteaua 3”, un alt dosar în care, tot în 2013, a fost estimat un prejudiciu similar și în care e implicat Ion Ghilencea, un alt baron al cherestelei de pe Valea Doamnei?
- Sunt două dosare penale în care vorbim de o amploare a fenomenului de tăieri ilegale, ceea ce înseamnă că aceste tăieri de masă lemnoasă s-au făcut de pe sute de hectare din zone montane  greu accesibile. Cercetarea la fața locului cred că a durat undeva la doi ani. Dosarele, în momentul de față, nu sunt soluționate pentru că nu sunt finalizate experizele silvice. După ce, în fiecare din ele va fi finalizată expertiza silvică, cercetările vor merge într-un ritm alert, dar până atunci, noi nu putem să mergem mai departe cu acele dosare penale. Gândiți-vă că și în cazul celui care a ajuns în instanță, Cheresteaua 1 (cel în care e implicat Ion Andrei, supranumit și Brânză, n.red) a durat ceva timp până când a fost întocmit raporul de expertiză silvică. Aici nu vorbim de o expertiză silvică standard. În majoritatea dosarelor cu tăieri de arbori, se duce cineva, constată câte cioturi sunt, măsoară diametrul și stabilește volumul. Gândiți-vă că aici vorbim de o expertiză complexă. Adică se merge cu coordonate GPS, se delimitează locul unde sunt acele defrișări ilegale, se suprapun cu ortofotoplanurile, se cercetează amenajamentele silvice. Ori asta presupune activități de durată

„Sub  masca unor tăieri de produse accidentale, erau tăiați arbori sănătoși”

# Dacă ne referim doar la dosarul „Cheresteaua 2” vorbim , totuși, de 4 ani în care s-au făcut cercetări!
- Durează mult dosarele de genul acesta. Gândiți-vă că cercetarea la fața locului nu se poate face de toamna târziu, până primăvara mai târziu. Pentru că nu poți pătrunde, fiindcă acolo este zăpadă. Și la „Cheresteaua 3” e aceeeași situație, pentru că e vorba de același lucru: tăieri ilegale de masă lemnoasă pe suprafețe mari de pădure. În toate dosarele în care poți să stabilești un prejudiciu, în primul rând  trebuie să stabilești volumul de masă lemnoasă ce a fost tăiat ilegal. (...) Am avut experți care s-au abținut. Am găsit foarte greu experți care să întocmească astfel de rapoarte de expertiză. Aici am avut o problemă cu experții silvici. Nu sunt experți silvici... Nu cred că ține de subiectivitate. Până nu se face această experiză nu poți să spui ce masă lemnoasă s-a tăiat și în ce modalitate. Noi când am mers la momentul respectiv și am făcut cercetări în dosar, am apreciat și aveam probe la acel moment, probe care subzistă în prezent, că sub  masca unor tăieri de produse accidentale - arbori rupți de vânt, atacați de insecte, erau tăiați arbori sănătoși, care, mai departe, erau comercializați către diverși beneficiari. Volumul de masă lemnoasă, cât s-a tăiat sub aparența unor produse accidentale, cât s-a tăiat fără marcă, urmează să se stabilească, fiindcă în dosar am avut două tipuri de tăieri - pe de o parte au fost tăiați arbori sub forma unor produse accidentale, adică i-au marcat , fără drept, deși erau arbori sănătoși, și au mai fost și aproximativ 7000 de mc de arbori tăiați  fără niciun act de punere în valoare, fără documente legale. Restul se stabilește în funcție de expertiza silvică. Noi nu putem să ignorăm rapotul de expertiză silvică,  nu putem să mergem mai departe.

„Având în vedere că Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentând statul, este parte civilă în cauză, trebuia să avem și părerea unui expert obiectiv”

# Totuși, au fost avansate niște cifre legate de prejudiciu, cifre care se ridică la milioane de euro. Cine și cum a făcut  aceste estimări?  
- Au fost estimări făcute la momentul respectiv de Ministerul Mediului și Pădurilor. S-a făcut un raport de constatare de către Ministerul Mediului și Pădurilor. În dosarele silvice nu poți să ai un prejudiciu până când nu constați la fața locului.  Având în vedere că Ministerul Mediului și Pădurilor, reprezentând statul, este parte  civilă în cauză, trebuia să avem și părerea unui expert obiectiv. Pentru că dacă noi am fi reținut ca și probe doar raportul de constatare întocmit de căte Ministerul Mediului și Pădurilor, se putea contesta invocându-se tocmai faptul că Ministerul este parte civilă în cauză.
# Cât apreciați că va mai dura până la soluționarea acestor dosare?
- Eu cred că într-un an vor fi finalizate ambele dosare.
# „Balastiera 2” e un alt dosar nesoluționat, deschis tot din 2013, în care apare numele fostului polițist Laurențiu Bălan. Acesta e acționar al uneia dintre firmele circuitului infracțional, TGM și vorbim tot de un dosar cu prejudicii estimate ca foarte mari, de milioane de euro. Când va fi finalizat?
- Acolo s-a făcut deja expertiză. Eu cred că, acolo, mult n-ar trebui să mai dureze. În maximum o jumătate de an trebuie să finalizăm acest dosar.
# Cum arată circuitul infracțional în acest dosar?
- Sunt mai multe componente. În principal, este vorba de achiziții fictive de bunuri de la diferiți beneficiari, sunt multe persoane suspecte în cauză. S-au făcut expertize tehnice, s-au făcut experize topografice. Acolo, cercetările sunt avansate. De aceeea, într-o jumătate de an, cel târziu, ar trebui să fie soluționat acest dosar. Rolul domnului Bălan în acest circuit este de administrator al unei societăți comerciale și noi apreciem că sunt indicii, dacă nu chiar probe, că era implicat în acel mecanism infracțional. Dumnealui are calitatea de suspect. Dacă a dobândit calitatea de suspect, noi apreciem că ar fi săvârșit acea infracțiune.

„Dacă primarul de la Bradu ar fi luat mita după învestire, alta ar fi fost soluția în dosar”

# Aveți și un șir de trimiteri în judecată, încheiate cu achitări. Să ne referim la Dănuţ Stroe, primarul comunei Bradu, achitat în dosarul unde era acuzat de comiterea infracţiunii de dare de mită, într-un moment în care nu fusese încă învestit în funcția de consilier local.
- El a fost trimis în judecată pentru dare de mită. La darea de mită trebuie să aibă calitatea de funcționar public cel care primește mita, nu cel care dă mita. Aici, cel care a dat mita ca să se voteze într-un anumit fel fusese ales consilier local, iar hotărârea de achitare se fundamentează pe împrejurarea că nu era validat ca și consilier local. Era ales ca și consilier local, dar n-a avut loc acea ședință a Consiliului Local  în care să fie validat ca și consilier local. Aceasta este povestea cu această achitare.
# Dacă am fi vorbit de un flagrant organizat după învestirea sa în calitatea de consilier local, am fi vorbit de un alt deznodământ?
- Importantă era remiterea sumei de bani și promisiunea. Actul de corupție. Dacă fapta se săvârșea după ce era validat ca și consilier local, probabil că alta era soluția. Dar banii s-au dat înainte. Noi am apreciat că și în această situație ar subzista infracțiunea de dare de mită, însă judecătorii au apreciat că nu ar subzista infracțiunea de dare de mită.
# O altă achitare, pe instanța de fond, ce-i drept, este cea a controversatului om de afaceri George Dumitrescu, zis George Hoţu, patronul societăţii Amfora Plus Trans. Ați formulat apel. Ce șanse sunt să întoarceți hotărârea de la fond?
- Da, pe fond a fost achitat. Am apelat această sentință judecătorească, pe care o apreciem ca fiind nelegală și netemeinică - pentru că erau probe din care rezultă că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și spălare de bani. Apelul este pe rolul Curții de Apel Pitești. Deja se judecă, sunt mai multe termene date... Mai multe aprecieri nu pot să fac. Însă noi, Parchetul, apreciem că sunt probe pentru a se dispune condamnarea.

„Am văzut această susţinere cum că dosarul a fost făcut în aşa manieră încât George Dumitrescu să fie achitat. Este hazardată această afirmaţie”

# Ce vă determină să apreciați că sentința Tribunalului Argeș în acest caz, ar fi nelegală și netemeinică?
- Tocmai faptul că erau probe din care rezultă că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și spălare de bani. A fost făcut un raport de expertiză. Avem declarații de martori, datele financiare, tranzacțiile bancare. Noi considerăm că sunt probe. La un moment dat, am văzut această susținere cum că dosarul a fost făcut în așa manieră încât să fie achitat. E vorba de conștiința noastră profesională, de onoare, de obligația noastră de a depune toate eforturile să instrumentăm dosarul, astfel încât cei vinovați să fie trimiși în judecată, cei nevinovați  să nu fie trimiși în judecată. Nu cred că un dosar poate fi făcut în așa manieră încât cineva să fie trimis în judecată ca să fie achitat de instanță. Parchetul putea să dispună soluție de netrimitere. Adică, se dispunea o soluție de clasatre și netrimiterea în judecată. Cu soluție de clasare de la Parchet, nu mai era nevoie de instanță! De ce am mai fi introdus judecătorul în această situație? Este hazardată această afirmație.
# Ce pedepse cereți la apel pentru patronul de la Amfora și pentru ceilalți inculpați?
- Am cerut pedepse cu executare pentru Dumitrescu George (infracțiunea era pe aliniatul 3, unde pedeapsa maximă este  între 3 și 11 ani, cealaltă, între 5 și 12 ani), iar pentru cei care au avut o contribuție infracțională redusă și care nu sunt beneficiari ai circuitului infracțional, am cerut pedepse cu suspendare. N-am cerut un cuantum, un număr de ani.

„Suntem în continuare convinşi că la Stoeneşti au fost trei autori”

# Cea mai recentă și șocantă soluție de achitare într-un dosar trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș este cea dată de instanța de fond pentru doi dintre inculpații triplei crime de la Stoenești, acolo unde instanța a concluzionat că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al măcelului și i-a găsit nevinovați pe tatăl și fratele acestuia. Asta în condițiile în care Parchetul a pornit de la ipoteza că toți trei au comis crimele. Ce ar mai putea să schimbe soluția primei instanțe la aplelul pe care l-ați făcut?
- Considerăm această decizie nelegală și netemeinică, pentru că noi considerăm că sunt probe cu privire la săvârșirea faptei și de către cei doi inculpați achitați, probe pe care le-am prezentat în instanță. Gândiți-vă că dacă noi apreciam că nu sunt probe, nu ceream arestarea preventivă, nu solicitam prelungirea arestării preventive și nu dispuneam trimiterea în judecată. Noi suntem în continuare convinși că acolo au fost trei autori.
# Printre acuzațiile pe care avocatul inculpaților le aduce procurorului de caz este cea legată de un telefon mobil despre care anchetatorii au susținut că aparține celor doi, fără ca anterior să ceară o percheziție informatică.
- Nu s-a demonstrat că nu aparținea inculpaților. Nu s-a stabilit la acea percheziție informatică că telefonul ar aparține lui x sau y pentru că nu a putut fi accesat telefonul, care avea display-ul spart. Noi avem declarația unuia dintre inculpați referitoare la acel telefon mobil, care spune că telefonul era folosit de familie. Cu ajutorul declarației am fixat acel telefon mobil. Dar mai sunt multe elemente: nu pot să comentez fiecare probă până nu văd hotărârea judecătorească.
# În același dosar, al triplei crime de la Stoenești, putem vorbi și de o reușită importantă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, aceea a obținerii pedepsei maxime în cazul inculpatului Laurențiu Durleci, sentință atacată însă cu apel de avocatul acestuia, care cere o pedeapsă mai blândă în cazul clientului său. Aveți emoții la apel?
- Este șansa să se admită apelul nostru și șansa să se admită și apelul domnului avocat. Dincolo de toate, dacă se aprecizază că Laurențiu Durleci a fost singurul autor, gândiți-că vă vorbim de 48 de plăgi penetrante, dar mai sunt multe plăgi nepenetrante. Sunt foarte multe lovituri aplicate, patru victime, pe timp de noapte... De aceea noi am cerut pedeapsa cu închisoare pe viață pentru toți.
# Sentința în cazul lui Laurențiu Durleci nu este însă singura pedeapsă maximă obținută de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș într-un dosar penal. Un alt dosar de crimă, săvârșită tot la Stoenești și tot în 2016, s-a încheiat cu închisoare pe viață pentru autor. Cum a ajuns să fie schimbată, la apel, sentința instanței de fond, care era una mai ușoară?
- Este vorba de Bragă Constantin. Inculpatul i-a aplicat 27 de lovituri de cuțit unei vânzătoare din localitate, în dimineața zilei de 10 aprilie 2016. Ferocitatea deosebită, modul cum a acționat, mobilul aparent ascuns, atitudinea oscilantă și toate celealte elemente ne-au determinat să cerem pedeapsa maximă având în vedere că avea antecedente penale - tâlhărie (o condamnare de 10 ani) și viol (o condamnare de 10 ani). Încă de la prima instanță, am cerut pedeapsa condamnării la închisoare pe viață. A fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Am apelat, reiterând solicitarea noastră de a fi condamnat la închisoare pe viață, având în vedere și antecedentele, iar instanța de apel a pronunțat pedeapsa maximă.

„Ancheta penală poate fi îngreunată de ieşirile publice ale unor persoane”

# La final, o ultimă întrebare, de data aceasta legată de Viorel Bolovan, denunţător la DNA în dosarul de evaziune Amfora, un personaj care în ultimele luni a făcut câteva dezvăluiri de senzație ziarului Jurnal de Argeș: a fost vreodată audiată această persoană?
- A fost audiată. Dar nu vă pot da detalii. Este nepublic. Nu știu de ce iese în presă cu aceste afirmații, mă depășește. Dacă ai făcut anumite sesizări, nu poți să crezi că acele plângeri penale, dosare penale, vor fi soluționate într-o lună-două. Este absurd să crezi că după ce faci un denunț, a doua zi va fi arestat cineva... Din punctul meu de vedere, nu este corect ca cel care formulează plângere penală, sesizează organele de urmărire penală, după aceea să apară și să dea tot felul de detalii cu privire la ce a făcut el, pentru că urmărirea penală este nepublică. De cele mai multe ori, ancheta penală poate fi îngreunată de ieșirile publice ale unor persoane.  

Publicat în Actualitate

# Acest lucru ni l-a confirmat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Marius Ștefan, cu următorul amendament: „Dacă vom primi acel raport în care se spune că nu a avut niciun discernământ”

Marius Ștefan, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, explică de ce, de data aceasta, în cazul profesorului criminal de la Mioveni, măsurile vor fi diferite de cele luate după faptele comise de același autor în 2014, când Alin Minciunescu a atacat, tot cu un cuțit, o tânără de 19 ani, în plină stradă.  Pe de altă parte, după acuzațiile lansate, în Jurnal de Argeș, de prima victimă a atacatorului la adresa anchetatorilor, referitoare la încadrea faptei săvârșite asupra sa ca „lovire și alte violențe”,  prim-procurorul Marius Ștefan precizează că în dosarul deschis în 2014, încadrarea la tentativă de omor a faptei n-ar fi schimbat cu nimic măsurile dispuse asupra unui individ fără discernământ.
 
Pentru că Tribunalul Argeș a dispus, în septembrie, prelungirea arestului preventiv pentru Alin Minciunescu, autorul sângeroasei crime de la Mioveni, comisă în august, anul curent, așteaptă după gratii un verdict din partea expertului care îl evaluează din punct de vedere psihiatric. Același lucru așteaptă și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, care în funcție de rezultatul acestei expertize, îl va trimite în judecată sau va cere internarea lui într-un spital  cu măsuri de siguranță, cel mai probabil, la Jebel. Prim-procurorul Marius Ștefan spune că nu există riscul ca Minciunescu să ajungă foarte curând în libertate, pentru că faptele individului sunt, de data aceasta, mult mai grave. Cât despre acuzațiile că la precedenta faptă, comisă de același Minciunescu în 2014, potrivit cărora agresiunea asupra tinerei de 19 ani ar fi fost încadrată greșit, Marius Ștefan explică de ce anchetatorii au procedat, la momentul respectiv, astfel.
„Pentru a fi încadrată la tentativă de omor, autorul faptei trebuie să fi avut intenția de a ucide. Loviturile aplicate, tăieturile trebuie să fie apte să pună în primejdie viața persoanei respective. Ori, atunci, procurorul de caz de pe lângă Judecătoria Pitești a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive de la infracțiunea de tentativă de omor și a stabilit ca încadrare «lovire și alte acte de violență». Cert este că, chiar dacă era încadrat pentru tentativă de omor, pentru că expertiza psihiatrică efectuată în dosar a stabilit că nu avea discernământ, soluția era aceeași, de clasare. Nu contează încadrarea juridică acolo, atâta vreme cât ai un caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale. Se stabilește că acționează fără discernământ și se dă soluție de clasare”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Marius Ștefan, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

Marius Ștefan: „Judecătoria Pitești a respins această popunere de internare nevoluntară”

De la scoaterea de sub incidență penală a lui Minciunescu și până la internarea sa (voluntară!) la Spitalul de Psihiatrie Sf. Maria - Vedea, lucrurile par în continuare ambigue.
„După ce s-a dispus clasarea de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești a fost sesizată și Judecătoria Pitești cu propunerea de internare nevoluntară, pe Legea Sănătății Mintale. Judecătoria Pitești a respins această propunere de internare nevoluntară. Există în Legea Sănătății mintale o  prevedere pe procedura aceasta - internarea nevoluntară este independentă de voința pacientului. Acolo se face o comisie de către trei medici, care analizează.  Dacă se constată că se impune internarea medicală, fac o propunere de internare nevoluntară. Se emite o decizie în acest sens și se sesizează Judecătoria. În situația în care pacientul își dă acordul de a fi internat și nu mai vorbim de internare nevoluntară, atunci se urmează o altă procedură. Acum depinde și de aparținători și de medici”, mai spune prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.
Opinia publică se întreabă însă, pe bună dreptate, dacă și de data aceasta, criminalul va ajunge la fel de repede în libertate. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș spune însă că pentru astfel de fapte, dacă se va ajunge la concluzia că  s-a acționat  fără discernământ (cum, cel mai probabil se va constata, date fiind antecedentele sale psihice, n.red), autorul poate sta chiar și până la 15 ani într-un spital cu măsuri de siguranță, dar nici nu exclude o externare la o eventuală ameliorare a bolii (n.red. foarte probabilă, atâta timp cât pacientul se află sub tratament). Parchetul n-are însă niciun cuvânt de spus cu privire la această perioadă.
„Acum se va întâmpla, cu certitudine, mai mult decât s-a întâmplat atunci. Vor fi două variante. El, în momentul de față este în arest preventiv. S-a dispus expertiză psihiatrică, pentru a se stabili dacă în raport cu această faptă a acționat sau nu cu discenământ. Dacă se va stabili că a acționat cu discernământ, va răspunde penal. Dacă se va stabili că a acționat fără discernământ, atunci se va cere internarea lui medicală forțată în raport de fapta săvârșită, de gravitatea faptei. Nu există o prevedere referitoare la perioada de timp, 5 sau.... 15 ani. Se spune «până la însănătoșire». De obicei au rămas internați. Se verifică periodic dacă s-a îmbunătățit starea medicală. Dacă se constată acest lucru, internarea medicală poate fi  înlocuită cu tratament  la domiciliu. Dacă nu, poate fi menținută această internare medicală (...)”, mai spune Marius Ștefan.

Marius Ştefan: „După ce se termină această procedură, noi nu mai avem niciun atribut”

Tocmai de aici începe cercul vicios. Așa cum au precizat specialiștii Spitalului de Psihiatrie Vedea, sub tratament, pacientul dă semne de ameliorare a bolii, pentru că de vindecare nu poate fi vorba. Ameliorarea este condiția externării. Doar că după externare, așa cum arată istoricul medical al lui Alin Minciunescu, pacientul nu-și mai ia tratamentul și poate ajunge iar la delir. Un cerc vicios de care ar trebui să țină cont și instanța la care se va decide externarea.
„Noi putem cere internarea medicală forțată. Atât ne permite codul de procedură penală: internarea medicală și atunci va fi plasat la Jebel. Nu este primul caz în care autorul unei infracțiuni de omor a fost internat medical. Noi vom cere internarea medicală forțată dacă vom primi acel raport în care se va spune că nu a avut discernământ. După ce se termină această procedură, noi nu mai avem niciun atribut. Merge pe Instanță. Fiind internat la Jebel, toată procedura se desfășoară la instanța de acolo”, încheie prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

 

 

Publicat în Dezvaluiri

# Prim-procurorul Marius Ștefan spune în replică: „Dacă în apel vor fi condamnați, cum mai discutăm după aceea?” # Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş consideră nelegală şi netemeinică decizia de achitare a doi dintre inculpaţii triplei crime de la Stoeneşti

Publicat în Dezvaluiri