# Vorbe grele între oamenii Bisericii în Săptămâna Mare # Declară fostul paroh de la biserica Sf. Ilie din Pitești, preotul Vasile Sima, care îl acuză pe ÎPS Calinic că îl ține în brațe pe părintele Nicolae Brânzea, celebrul moștenitor al familiei Brătianu și slujitor la aceeași biserică # În replică, preotul Brânzea spune despre cel care îl acuză că e „un securist și un reclamagiu”

Surprinzătoare apariția unui preot vârstnic, dar încă drept ca bradul, cu trăsături aspre, de om intransigent și cu  privirea tăioasă, la redacția noastră, în Miercurea Mare, atunci când preoții erau prinși cu moliftele și spovedania enoriașilor și cu pregătirea Deniei. Și mai surprinzător pentru noi a fost să aflăm că venise să ni se „spovedească”.

Părintele Vasile Sima a slujit ca preot 50 de ani, jumătate din ei la biserica din comuna Teiu și cealaltă jumătate la biserica Sfânta Vineri din Pitești, unde a fost și paroh. A  slujit și la biserica Sf. Ilie, acolo unde a fost mutat de Arhiepiscopie, însă de 12 ani a ieșit la pensie. Ne-a călcat pragul redacției cu amărăciune în suflet că, după atâta amar de slujit Biserica, și prin donații generoase, nu mai este primit să se împărtășească și să oficieze în lăcașul Domnului. Din spusele sale, deși a adresat mai multe solicitări arhiepiscopului Calinic și a primit chiar și promisiuni, ruga sa nu a fost ascultată și nu a fost îmbisericit de către arhiereu. Părintele Sima crede că în spatele refuzului se află, de fapt, preotul Nicolae Brânzea, împreună cu care a împărțit chiar și altarul pentru câțiva ani, la biserica Sf Ilie din Pitești. Dar iată ce i-a scris preotul octogenar șefului său, ÎPS Calinic, în cea mai recentă dintre solicitări.

„Am constatat că aveți în plăcerea Preasfinției Voastre să nu vă țineți de cuvânt”

„Înalt Preasfințite Părinte,

Subsemnatul preot Sima Vasile din Pitești, județul Argeș, cu supărare amară în suflet vă aduc la cunoștință următoarele:
Nu peste mult timp se împlinesc 12 ani de zile de când am fost pensionat și tot de atunci mi-ați promis «pe cuvânt de episcop» că îmi aprobați îmbisericirea la una din bisericile din Pitești, mai aproape de domiciliul meu - lucru ce nu s-a împlinit nici până în ziua de azi. Am constatat că aveți în plăcerea Preasfinției Voastre să nu vă țineți de cuvântul dat, nu numai în cazul meu, dar și în foarte multe alte cazuri. Aș vrea să vă trec în revistă numai problema mea, eu socotindu-mă un preot slujitor permanent la datorie și cu o bogată activitate bisericească. Lăsând la o parte toate acestea, m-ați transferat în mod nelegal și abuziv de la Sfânta Vineri la biserica Sf Ilie, ca să-i faceți plăcerea diavolească preotului Chiriță Iulian. Dar Dumnezeu n-a dormit, cum se zice. Puteam să merg la Sinod să vă reclam de abuz în serviciu - nu am făcut-o pentru că la Sfântul Ilie am fost primit ca un împărat. Nu mult după această gafă, mi-ați luat postul de paroh într-un mod jignitor și l-ați dat preotului Năstase, care, deși era bolnav de diabet, a furat parohia până a băgat-o în faliment. În aceeași perioadă se afla în componența personalului parohiei și preotul Brânzea Nicolae care, la fel ca și preotul Năstase, nu aducea niciun aport la veniturile bisericii și avea pretenție să i se dea salarizare la zi, plus drepturi extrabugetare și el să nu vină la serviciu decât din joi în Paști. Am martori prin care dovedesc că îi dădeam sute de milioane lei vechi și mă amenința cu caterisirea, așa cum face și acum cu actualul paroh. N-am văzut preot mai lacom ca acesta de când știu eu... S-a implicat în nenumărate fapte de corupție, atât la biserica Sf. Ilie, dar mai ales la parohia Teiu, unde recent s-a implicat într-o vastă evaziune fiscală și delapidare de fonduri bănești.
Nu cunosc motivul pentru care l-ați destituit din postul de vicar, când ați afirmat public că îi interziceți să mai ocupe undeva o funcție publică și iată că și la ora actuală se găsește implicat în mod dubios în fapte de corupție. La biserica Sf Ilie face serviciu o oră sau două pe săptămână și asta din când în când și primește de la parohie jumătate de normă, plus ce poate lua din venitul bisericii - dacă se mai strânge ceva-aici se pot spune multe...
Recent, când m-am dus să mă îmbisericesc la Sf. Ilie, l-am auzit zicându-i parohului (preot-paroh Marius Păunescu): «Dă-l afară!» «dă-l afară!», adică pe mine să mă dea afară, pe mine, care munceam în locul lui (al lui Brânzea, n. red) să-i fac venituri pentru buzunar!
Toate acestea sunt fapte pe care Preasfinția Voastră le cunoașteți și le tolerați și vor scoate capul în văzul lumii și vă vor cauza enorm. Am contribuit pentru multe biserici în construcție din Pitești cu sume diferite, cât am putut. Am vrut să merg la biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din Pitești, unde dădusem suma de 100 milioane lei vechi, și am auzit că i-ați zis preotului de acolo să nu mai recunoască suma primită și să nu mă primească la slujbă. Asta este o faptă demnă de un arhiepiscop din zilele noastre?
La Teiu s-au făcut multe nereguli și fapte de furt din averea bisericii. Într-o noapte s-au tăiat la ras și s-au cărat peste două remorci de salcâmi, lucru de care nu este străin preotul Brânzea, în colaborare cu preotul paroh Bărbieru. Degeaba am sesizat organele noastre superioare, că nu s-a luat nicio măsură. Toate se fac pe sub mână la Sfânta Episcopie de Argeș și Muscel și socotim că a venit timpul să se pună în discuție la Sf. Sinod pensionarea fără drept de apel”.
26 februarie 2018

Preotul Brânzea: „Toată viaţa lui a reclamat şi a stat de scandaluri, iar credincioşii nu îl mai primesc”

L-am căutat pe preotul  Nicolae Brânzea, tot în Miercurea Mare, când la biserica Sfântul Ilie începuseră a se aduna enoriașii pentru Denie. Cum nu l-am găsit, l-am sunat a doua zi, când tocmai se îndrepta către Mănăstirea Cozia, acolo unde își are ca duhovnic pe stareț, pentru a se spovedi. I-am spus care este doleanța fostului său coleg, care a venit la noi la redacție, supărat că nu i se permite să slujească în continuare, iar preotul Brânzea ne-a spus varianta sa: „A venit cu Botezul, cu ce? ÎPS Calinic nu îl îmbisericește pentru că părintele Sima e un securist și un reclamagiu, toată viața lui a reclamat, a stat numai de scandaluri, iar credincioșii nici nu îl primesc. Este un om atât de... Părintele Sima a fost la Sfânta Vineri o viață întreagă. Pe urmă s-a îmbisericit acolo și a creat scandal, puteți să îl întrebați pe protopop. Dumneavoastră aveți capacitatea să analizați cine e omul.  Iar omul are probleme la vârsta lui, pentru că eu nu dispun de treaba asta. Nu eu îmbisericesc. Doamne ferește, la cât sunt eu de ocupat, nu am timp să îi pun eu piedici. Nu sunt eu paroh la Sfântul Ilie, nu dispun eu. Nu am fost niciodată paroh la Sf. Ilie, a fost părintele Năstase, până s-a pensionat, și pe urmă părintele Păunescu. El nu mai are unde sluji. Omul nu înțelege că are o vârstă și că în biserică împuternicire înseamnă că trebuie să îl primească cineva să slujească. Noi l-am primit din milă la noi. Dar el cum vine și se așază acolo, culmea, ca și când ar fi în activitate. Îmbisericirea înseamnă să vină să se împărtășească. Nu altceva. Și nu la noi a slujit el o viață, ci la biserica Sfânta Vineri. El a tot pendulat între bisericile Sf. Ilie și Sf. Vineri. Pe mine nu m-a deranjat, sub nicio formă, chiar dacă îl știam de reclamagiu, chiar dacă știam că l-a adus pe părintele Năstase în stadiu  să facă diabet, că nu se înțelege nimeni cu el în timpul slujbei... Părerea mea este să îl analizați pe om, că e dus. El e în criză, probabil că a vrut să vină să slujească la Sf. Ilie și nu a știut cum, pentru că el a fost îmbisericit la Sf. Vineri, de unde l-au dat afară  pentru că le-a tulburat liniștea. A venit o perioadă, din milă l-am luat să slujească la noi. Dar are optzeci și ceva de ani. Decizia de împuternicire nu ne aparține nouă. Noi am primit întotdeauna pe oricine   care a vrut să vină să slujească cu noi liturghia. Dar ăsta nu e om cu care să slujești liturghia și mai ales că minte cu nerușinare, asta este marea problemă”.

„La statutul meu social și la situația mea economică, aș sta eu la mâna lui...?!”

Cât despre acuzele că în perioada în care slujea la biserica Sfântul Ilie, preotul Sima era obligat să îi dea „obolul” vicarului Brânzea, acesta a spus: „Obolul? Mie? Doamne ferește! Cum poate  să spună așa ceva? Păi, cum să dea el, când paroh este altcineva?! Eu în afară de salariu... Ce obol să îmi dea el mie? Preoții sunt slujitori în mod egal. Parohii au cel mai mare salariu, ceilalți preoți au salarii destul de mici. Pe de altă parte, parohia Sf. Ilie nu e o parohie mare, cu cimitir, cu tradiții de cununie. Parohia Sf. Ilie e o parohie de slujbe. La noi vin 300, 500 de persoane în fiecare duminică. Este o atmosferă mai mult rurală. Noi nu avem alte venituri și chiar o ducem foarte greu cu banii să plătim gazele și toate celelalte. Omul e aberant. E de trimis la consultație psihică, pentru că nu poate să spună că îmi dădea el mie bani! Eu sunt persoană publică din ‚96. Păi, la statutul meu social și la situația mea economică, aș sta eu la mâna lui...?!”

„Doamne ferește! Ce treabă am eu cu biserica de la Teiu? Nici nu știu unde e biserica de la Teiu” 

Pentru că preotul Vasile Sima a avut niște acuze legate de renovarea bisericii de la Teiu, iar de obținerea de donații s-ar fi ocupat tot preotul Brânzea, acesta din urmă neagă cu vehemență: „Doamne ferește! Ce treabă am eu cu biserica de la Teiu? Nici nu știu unde e biserica de la Teiu.  Nu vedeți ce absurdități are în cap? E un preot de școală veche, dar lipsit de orice caracter și, drept dovadă, uitați ce aberații și fabulații... Dacă acest om ar fi un om integru, că vorbim de moralitate... Gândiți-vă că el le-a făcut reclamații tuturor, preotului Marioara, protopopului, tuturor. Ăsta-i omul! El e preot și vrea să slujească și vine cu minciuni, cu aberații. Mai vrea să vină să slujim liturghia împreună! Asta nu se poate! Am 30 de ani de preoție. Nici când eram la mine la țară  nu am pus mâna pe bani.  Am refuzat postul de paroh și când eram vicar. Mă duc să îmi fac slujba și plec fiind cu gândul de învățătură la credincioși. Sunt halucinațiile unui om nebun. El ce crede? Oricum, credincioșii nu îl mai vor, pentru că pe părintele Năstase l-a îmbolnăvit. Deci, omul are probleme...

ÎPS Calinic zice că l-ar primi pe preot să slujească, însă cu acceptul bisericii respective

10 calinic ionicaÎntrebat, la rândul său, în legătură cu solicitările preotului Sima, arhiepiscopul Calinic ne-a spus: „Părintele Sima a slujit și ca pensionar, o vreme, la Biserica Sfânta Vineri! Nu cunosc motivul real al plecării. După statut, părintele Sima trebuie să fie îmbisericit la o biserică unde este acceptat. Dacă nu-i convine la Sfânta Vineri, atunci va fi îmbisericit la o altă biserică. Dorim bătrânețe liniștită tuturor, că așa este normal și că sunt și eu moșneag!”

N. red. De altfel, din câte am aflat, preotul Vasile Sima chiar i-ar fi reproșat ÎPS Calinic că, deși apropiat ca vârstă, nu cedează locul de arhiepiscop.

Publicat în Dezvaluiri

Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru dintre toate posturile orânduite de Biserica Ortodoxă, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, amintește de 40 de zile de post ţinute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice.  Potrivit rânduielilor bisericești, in zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui. Dar acest efort fiziologic nu este însă suficient pentru a putea spune că ne primenim cu adevărat pentru marea sărbătoare a Învierii, fiindcă postul e mult mai mult decât un regim alimentar, iar fără rugăciune, e incomplet. Despre cum trebuie ținut postul și despre rugăciunea ce trebuie să-l însoțească, cea serioasă și cu râvnă, ne-a vorbit, deschis, dincolo de protocoale, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

„Le-aș zice așa tuturor argeșenilor și muscelenilor: folosiți lingura mică, aşa cum se spune, nu lingura mică și deasă. Adică, să mâncăm cu lingurița scuturată!  Vă dați seama cam cum e! Apoi, să nu fumăm. Tot cuconetul nostru și tot tineretul și bătrânetul, gata cu țigările, gata cu mâncatul după cinci seara, gata cu osteneala peste măsură. Să ne împăcăm cu vecinii de bloc, cu vecinii de sat și cu toți cei cu care suntem pe picior de război, pe picior de ceartă! Să avem veselie duhovnicească. Și, neapărat, să ne rugăm, măcar cu rugăciunea cea mai scurtă și cea mai la îndemână: Doamne  Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-mă pe mine, păcătosul. Și să facem rugăciuni strașnice pentru cei bolnavi, pentru cei aflați la nevoie”, spune ÎPS Calinic, într-un interviu acordat, în urmă cu doar câteva zile, ziarului nostru.

„Sunt umilit, definitiv, de acest creştin...”

Despre rostul rugăciunii, arhiepiscopul de Argeş şi Muscel are multe de spus. Poate că, ascultând la pildele sale, vom face şi aceia din noi ceva mai reticenţi la învăţăturile bisericeşti efortul de a înţelege măcar beneficiile unui asfel de demers.
„Dacă m-aş apuca să scriu cum anume să ne rugăm, ar fi o treabă peste măsură de uşoară. De ce, m-aţi întreba imediat. Iar eu v-aş răspunde, fără să mă ostenesc prea mult, că este mai uşor, chiar cel mai uşor să scrii despre rugăciune! Dar ce este mai greu? Mai greu este să-ţi pui genunchiul la rugăciune şi să o faci serios şi cu râvnă.
Îmi aduc aminte foarte bine, când eram prin Egipt, un musulman, la ora fixă pentru rugăciune, şi-a întins covoraşul special şi a început să facă mătănii de zor, chiar dacă noi stăteam la staţie pentru a face plinul cu benzină la maşină. Până nu şi-a terminat rugăciunea nu a trecut la fapta bună! Aşadar, temelia solidă a faptei bune este credinţa în Dumnezeu, împletită cu fapta bună. Mă veţi întreba: «De ce am amintit de rugăciunea unui musulman?». Pentru că m-a marcat, m-a impresionat cum mă impresionează până la lacrimi un credincios din oraşul Curtea de Argeş, care vine la rugăciune, la oră fixă, la Paraclisul unde sunt moaştele Sfintei Filoteia, în fiecare zi, deşi este şchiop. L-am văzut pornind de acasă, din vreme şi, cu evlavie şi râvnă, ajutându-se de cârjă, vine pe Bulevardul Basarabilor kilometri întregi dus-întors!
Sunt umilit, definitiv, de acest creştin formidabil al Curţii de Argeş! Ce voi spune eu lui Dumnezeu, care am picioare sănătoase şi nu merg la biserică totdeauna sau cu o precizie de ceasornic, ca acest creştin argeşean? Să lăsăm că sunt prins de lucrări şi drumuri administrative! Ce sunt acestea în faţa lui Dumnezeu?”, mărturisește ÎPS Calinic într-una din scrierile sale, „Cu pana printre idei”.

„Am învăţat şi învăţ să mă rog de la creştinii iubiţi ai lui Dumnezeu”

Din mărturisirile sale am putea învăţa să... mărturisim şi noi: „Am văzut, la Catedrala Episcopală, la Paraclis, la bisericile din Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni, Costeşti, Mioveni şi în toate satele pe unde am mers, nu mai vorbesc de mănăstiri, o lume extraordinară a lui Dumnezeu, un popor binecuvântat, însetat de sfinţenie, care nu glumeşte cu credinţa, cu biserica, cu evlavia, cu rugăciunea!
De atâtea ori am dorit să fiu în genunchi cu ei în biserică, în timpul slujbei! Să stau între ei, să mă bucur şi să mă umplu de credinţa şi rugăciunea lor curată şi sinceră!
Pot spune că am învăţat şi învăţ să mă rog de la creştinii iubiţi ai lui Dumnezeu! Nu trebuie să ne fie ruşine a mărturisi şi în public aceasta, pentru că Dumnezeu ştie mai bine ca oricine gândul nostru şi pornirea inimii, a fiecăruia dintre noi!
Îmi aduc aminte de glorioşii creştini din prima parohie din Transilvania, Tioltiur - Gherla, care, atunci când aveam greutăţi şi prigoniri pentru că am îndrăznit să încep construirea unei biserici noi fără aprobare (pentru că nici nu se dădea!), au început să facă post negru şi rugăciuni cu psaltiri pe rândul satului, câte zece credincioşi şi creştine pe zi! Când am aflat, desigur, mult mai târziu, am căzut cu faţa la pământ şi am plâns cu amar! Unde s-au mai găsit astfel de oameni? Cât de mare este credinţa lor şi dragul pentru biserică, altarul care se zidea din suferinţe? Şi asta era prin anul 1965!
Şi acum, când scriu, lacrimile îmi cad în şirag de bucurie şi preţuire pentru acele sfinte fiinţe! Iată, aşadar, cum se împleteşte rugăciunea pentru fapta cea bună! Biserica se ridica prin muncă de zi cu zi şi rugăciune pentru păstorul lor!”.

„Rugăciunea este alungarea întristării şi a descurajării!“

Și dacă suntem dispuși a încerca măcar, e bine de știut și cum ar trebui să ne rugăm: iertându-i pe cei ce ne-au greşit.
„De câte ori, Doamne, nu am auzit că şi creştinii şi creştinele argeşene şi muscelene şi nu numai de la noi, ci din toată ţara aceasta binecuvântată de Dumnezeu pun la picioarele Crucii lui Iisus, rugăciunea cea de foc, ce aprinde razele speranţei şi ale bucuriei veşnice!
„Rugăciunea este rodul bucuriei şi al mulţumirii. Rugăciunea este alungarea întristării şi a descurajării!“ Aşa scrie Evagrie Ponticul, pentru cei de atunci şi cei de azi! Dacă s-ar face rugăciuni cu credinţă, tinerii nu şi-ar mai pune ştreangul de gât întru disperările trecătoare!
„Precum pâinea este hrana trupului şi virtutea hrana sufletului, aşa şi rugăciunea duhovnicească este hrana minţii“, spunea acelaşi Sfânt Părinte Evagrie (Filocalia, vol I, p. 89, 99).
Să nu uităm rugăciunea! Stăruitoarea strigare către Dumnezeu până ne aude! Să nu disperăm niciodată! Să insistăm! Să strigăm până ne aude Dumnezeu! El nu este surd! Inima Lui aude inima noastră!
Cum trebuie să ne rugăm?
Cu stăruinţă şi curaj nebun!
Cu inima curată!
Iertând tuturor toate!
Cu inima înfrântă şi smerită!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă!
Aşa a fost auzit David, strigând către Dumnezeu! Aşa ne va auzi şi pe noi! Să încercăm acum! Şi totdeauna! Curaj!” (fragment din primul volum „Cu pana printre idei” - ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.)

 

Publicat în Actualitate

# Convorbiri neconvenţionale  cu ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului

# Aţi semănat pământul Argeşului şi Muscelului cu ctitorii? Vă opriţi aici?
- Domnul Dumnezeu a binecuvântat totul  şi a pus umărul Său ca să facă bucurii pe acest pământ sfânt al Argeşului  şi Muscelului. Mai avem în program câteva obiective majore de rezolvat în termene puse cu zgârcenie. Fiecare credem că suntem cei mai potriviţi şi competenţi în a rezolva totul, cât trăim fizic pe acest pământ.
Fiecare facem cât putem, dar se face mai ales ceea ce are binecuvântarea expresă a Domnului Dumnezeu,  şi nu după apucăturile noastre, deseori presărate cu iluzii terestre!
Urmaşii noştri, după priceperea lor, vor putea adăuga  şi creşte, dacă nu vor avea debila percepţie  şi invidie, ca să destrame munca noastră de peste trei decenii!
Va rămâne doar ceea ce a binecuvântat Dumnezeu!
Eu aşa am încercat! Slavă Domnului Dumnezeu pentru toate!
# V-aţi ales un loc de veci? Unde este? Şi de ce acolo?
- Mă apucă hazul cu alegerea locului de veci. În testamentul despre care a fost vorba, am zis trei locuri: Mănăstirea „Sfântul Ilie” de pe Transfăgărăşan (cota 1200), Piscu Negru, că şi aşa m-am   născut la Cracăul Negru, şi să nu am nefericirea de a mi se spune Calinic Negrul, la suflet  şi la gură!
Apoi am zis la Mănăstirea Corbeni, la streşina bisericii pe care am rectitorit-o cu mare dragoste, iar în final, la Catedrala nouă din Curtea de Argeş, bucuria inimii   mele că s-a putut   zidi   un nou altar Domnului Dumnezeu, Sfinţilor Arhangheli şi Sfintei  Filofteia, ocrotitoarea Argeşului  şi  a României, din mila Părintelui Ceresc.
Ş-apoi, după despărţirea sufletului de trup, grija nu mai este a celui despărţit, ci a celor care rămân cu grija ca mortul să nu rămână neascuns sub brazdă.
Suntem tare amărâţi  şi neajutoraţi în clipele cele din urmă. Suntem singuri în faţa Domnului Dumnezeu! Cei din jur nu mai pot face nimic, iar când suferim cumplit, este o izbăvire  şi o oarecare bucurie că s-a scăpat de noi  şi  noi de suferinţele care ne înconjoară! Pentru toţi: izbăvire! Ce bunătate este izbăvirea!
# Mulţi ierarhi au şansa să-şi supravieţuiască şi după moarte. Să luăm, de pildă, pe marele duhovnic Arsenie Boca! V-aţi dus cu gândul până acolo?
- Duhul Domnului Dumnezeu lucrează când crede El, unde crede El  şi cu cine crede El. Aici nu ne putem îmbulzi la plăcinte înainte! Vorba românească. Prea marea grabă de a ajunge în Calendar, de a fi recunoscut  şi cinstit de oameni este un fel de necuviinţă faţă de Domnul Dumnezeu, Care face sfinţii, şi de aceea să nu dăm buzna. Cred că cel mai bine este să ne îndreptăm  şi să ne sfinţim viaţa. Să lăsăm pe sfinţi pe mâna lui Dumnezeu.
Cei care se gândesc că rămân în memoria posterităţii sunt nişte naivi. Asta face Domnul Dumnezeu dacă este necesar!
După moarte, toţi supravieţuim în ceruri şi pe pământ!

Publicat în Cultura

# Marşul pentru Viaţă la Piteşti, un fiasco al campaniei BOR

Sub genericul „O lume pentru viață”, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, în colaborare cu Asociația „Studenți pentru viață”, a organizat sâmbătă, 24 martie, în Pitești o nouă ediție a „Marșului pentru viață”. Manifestarea s-a dorit a avea impact deosebit prin prezența consilierilor eparhiali, a preoților din parohiile argeșene și a credincioșilor adunați din aproape toate localitățile Eparhiei, am spune cam cu arcanul, dacă ne gândim că drept-credincioasele erau mai mult din categoria vârstei a doua. Părintele consilier Andrei Diaconescu, responsabil de organizarea acestui eveniment, a avut chiar și un mesaj al ÎPS Calinic, care a cuprins îndemnul biblic „Creșteți și vă înmulțiți...”. Pancarte cu „Alege viața” sau „Spune nu avortului” erau purtate de copii neajunși la vârsta majoratului, așa că nici ei nu făceau parte din publicul-țintă al campaniei susținute și finanțate de BOR.  Efectul nu a fost  cel scontat, atâta timp cât câțiva tineri de pe margine i-au huiduit pe preoți. Mai mult chiar, părintele protosinghel Caliopie, s-a pitit pe după sutanele subalternilor, necutezând să susțină vreo cuvântare.

 

 

Publicat în Culise

# „Ar fi potrivit să facem cununia în catedrală la Curtea de Argeş şi să dea un bufet suedez în parcul mănăstirii”

Căsătorit civil, în secret, cu Alina Maria Binder, fostul principe Nicolae, nepotul Regelui Mihai, e decis să facă nunta în România. A luat în calcul câteva oraşe istorice ale ţării, printre care şi Curtea de Argeş, acolo unde odihnesc înaintaşii săi. În urmă cu o săptămână, în Duminica a treia din Postul Mare, a trecut, împreună cu aleasa sa, pe la  vechea şi noua necropolă regală şi s-a sfătuit cu arhiepiscopul de Argeş şi Muscel în legătură cu ceremonialul religios programat pentru toamna acestui an. ÎPS Calinic l-a încurajat să aleagă catedrala din Oraşul Basarabilor.

„Ei şi-au exprimat doriţa să se întâlnescă cu noi. Au venit cu flori şi rugăciuni la mormintele Regelui Mihai şi Reginei Ana din noua catedrală, apoi, la străbunici, în catedrala voievodală. Au asistat la slujbă şi după aceea i-am invitat să vadă şi o mănăstire din provincie, cea de la Robaia. Am stat de vorbă la un pahar de apă rece, cum se spune, şi, dintr-una într-alta, pentru că n-au abordat direct subiectul acesta, au vorbit şi despre nuntă şi cununia religioasă, pe care s-au gândit să le facă în România. Aşa au stabilit definitiv. Au spus că s-au gândit la câteva locuri mai deosebite din România:  Braşov,  Sinaia - la mănăstire, iar nunta la celebrul cazino de acolo,  mai ales că invită oaspeţi aleşi, în jur de 400, din casele regale ale Europei, cum au fost şi la înmormântarea bunicului său, şi au nevoie de un spaţiu mai mare -  dar şi Curtea de Argeş,  la mănăstire şi apoi la un local pe care au pus ei ochii, situat undeva între Curtea de Argeş şi Câmpulung - «Premier» - un local de vreo 600-700 de locuri”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.

„I-am spus prințului Nicolae «Prâslea cel voinic», pentru că e voios ca un român când e vesel”

ÎPS Calinic l-a încurajat pe fostul principe Nicolae să aleagă Mănăstirea Curtea de Argeş.
„Noi am spus că e frumos acolo unde el a plâns mai mult ca rudă, ca nepot al Regelui Mihai, la Curtea de Argeş, mai ales că e foarte frumos la Argeş. Le-am spus că ar fi potrivit să facem cununia în catedrală şi să dea un bufet suedez în tot parcul mănăstirii, unde încap până la 5.000 de persoane. Nu mâncare, că oamenii mănâncă acasă. Au spus că se gândesc şi urmează să se decidă. Noi ne-am arătat disponibilitatea. Când vor veni iar să povestim, vom şti exact. Nunta va fi în septembrie. Până atunci, mai orânduiesc şi vor face cum vor de cuviinţă, să nu se supere nici Custodele Coroanei Regale. Pentru că există un cod regal: pui mâna pe lingură abia după ce a pus mâna regele, nu umbli cu lingura aşa, cum vrei tu... Prinţul Nicolae e mai român. Eu i-am spus «Prâslea cel voinic», pentru că e voios ca un român când e vesel. Râde sau zâmbeşte tot timpul”, a mai spus ÎPS Calinic.

Cum a fost confirmată indirect căsătoria cu Alina Maria Binder

Reamintim că, deși fostul principe Nicolae a vrut să păstreze secretul căsătoriei sale cu Alina Maria Binder, cei doi au fost dați de gol chiar de Casa Regală a României, cu prilejul funeraliilor Regelui Mihai, unde Nicolae şi logodnica sa au apărut pe lista oficială cu participanţi sub numele domnul şi doamna Nicolae de Roumanie Medforth-Mills, o confirmare indirectă a căsătoriei. Nicolae și-a anunțat însă intenția de a se căsători cu Alina Maria Binder încă din vara lui 2017, iar bunicul său, Regele Mihai, şi-a dat acordul pentru această căsătorie.
Nicolae s-a născut pe 1 aprilie 1985 și este fiul Principesei Elena a României, sora mai mică a Principesei Margareta (şi fiica Regelui Mihai I al României şi a Principesei Ana).
Pe numele său Nicholas Michael Medforth-Mills, Nicolae a devenit Principe al României cu rangul şi apelativul de Alteţă Regală la 1 aprilie 2010, când a împlinit 25 de ani, și fost exclus din linia de succesiune a Coroanei pe 10 august 2015. Motivul nu a fost prezentat explicit în comunicatul de presă remis de Casa Regală la acea vreme, însă din document a reieşit,  indirect, că acesta avea legătură cu stilul de viaţă al principelui Nicolae.

 

 

Publicat în Actualitate

# Convorbiri neconvenţionale cu ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului

# V-aţi simţit, în acele clipe în care erați pe muchie de cuțit și vă scriați testamentul, mai aproape de tronul Stăpânului Cerului şi al Pământului? Mergeaţi curăţat de păcate spre a primi binecuvântarea? Dar le-aţi avut şi, dacă au fost, cum aţi reuşit să vă eliberaţi de ele?
- Încercam să mă împac cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu mine însumi. Aveam o oarecare linişte  şi pace în inimă! Doream să plec acasă, la Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, să mai rămân la Argeş. Dumnezeu m-a ascultat, ca întotdeauna!
Dar eu, despre mine, nu pot spune că am ascultat totdeauna pe Domnul Dumnezeu! Am sfială faţă de Dumnezeu, dar am şi mare îndrăzneală. Cred că El îmi dă această forţă binecuvântată.  Căruia Îi mulţumesc în genunchi!
Cât despre păcate, aş  vrea să vă spun că nu am reuşit să le ispăşesc prin spovedanie. Trebuie mare căinţă  şi părere de rău, până avem semn de la Domnul Dumnezeu că ne-a iertat. Iertarea este un dar de la Dumnezeu  şi se dă celor care au sinceritate adevărată  şi nu încearcă să păcălească bunătatea cea iertătoare a lui Dumnezeu. Am speranţa că nu mă va isprăvi Domnul Dumnezeu de pe pământ până  ce  nu fac ispăşire adevărată şi definitivă. N-are Dumnezeu nevoie de zdrenţăroşi în Împărăţia Iubirii Sale veşnice.
Căinţa  şi îndemnul Tatălui Ceresc,  de  a ne  îndrepta  viaţa, este  o  stare dinamică. Nu  putem  spune: „Gata! Am ajuns la deplina iertare. Aştept plata!”
Suntem într-o continuă îndreptare  şi schimbare la faţă dar  şi pe dinlăuntru a vieţii noastre, dăruite de Împăratul Iubirii!
# Aţi călătorit cu acel prilej şi prin altă lume? Cum era pe acolo? Cu cine v-aţi întâlnit? La ce întrebări a trebuit să daţi răspunsuri? Cum a fost întoarcerea? Cum v-aţi regăsit? Vă simţiţi un altul faţă de ceea ce aţi fost? V-aţi propus să trăiţi altfel?
- Cu acest prilej nu am călătorit pe nicăieri! L-am  rugat pe Domnul Dumnezeu să nu mă ducă pe nicăieri, nici să-mi arate cum mă operează medicii. Aş fi murit de frică!  Ştie Cel ce ne-a creat câte parale facem  şi ce vitejie avem.
Oricum, am adormit pentru operaţie, cu nădejdea că mor pe masa de încercare în  blocul operator, ca Patriarhul Teoctist, care nu s-a mai trezit din anestezie. E o trecere uşoară, dar incomodă pentru chirurg. Pe de altă parte, aveam milă de dr. Victor Costache, chirurgul minunat, şi echipa sa, ca să nu moară un fricos ca mine sub privirile lor. Cât despre mine, să spun drept, aveam o stare de beatitudine  şi mă bucuram că voi avea curând prilejul să mă întâlnesc cu Dumnezeul iubirii mele, dintotdeauna, chiar dacă nu prea aveam haină de nuntă. Tot îndrăzneală?! Nu?
Întoarcerea la viaţa aceasta a fost după patru zile de plecări  şi reveniri! A fost un scandal întreg. Nu mai doream să mă întorc pe pământ. Eram, deja, trecut în alte dimensiuni eterne. Asta nu se poate descrie, pentru că nimeni nu poate crede prea uşor. Sfântul Pavel trebuie crezut în cele cu al treilea cer! Nu este glumă, nici  literatură  ştiinţifico-fantastică.
Cu toate acestea, nu vă doresc, nici în ruptul capului, să faceţi asemenea experienţe, peste măsură de înţeles, dar  şi de crezut. Mă rog la Dumnezeu ca să mute o parte din Împărăţia Lui la Argeş  şi să mă lase la Oieşti o veşnicie!

 

Publicat în Cultura

# Convorbiri neconvenţionale cu ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

# Ce înseamnă aceste jocuri, ÎPS Părinte, pe care mulţi nu le înţelegem? Aţi pornit de pe prima treaptă a ierarhiei clericale. Ctitor de biserici, elev la Seminar, student la facultate teologică, întemeietor de seminarii şi facultate... Şi iată-vă, la această vârstă, arhiepiscop, scriitor cu renume, autor de cărţi după care învaţă studenţii. Student înşivă la Facultatea de Teologie. Şi, parcă n-ar fi de ajuns, elev legitimat într-o clasă de şcoală elementară rurală. Ce să înţelegem din toate acestea, care să fie esenţa jocurilor pe care eu, unul, nu le pricep?
- La 17 februarie 2017 am primit noul certificat de naştere de la Starea Civilă a comunei Crăcăoani, jud. Neamţ, pe numele de Calinic Argeşeanul, cu domiciliul stabil la Mănăstirea Argeşului, pe bulevardul Basarabilor nr.1, Curtea de Argeş, pe care Nicolae Iorga a numit-o „România de la Argeş”, în cartea sa Locul românilor în Istoria Universală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1985, pag.154.
În curând împlinesc doi ani de la noua stare civilă şi de atunci m-am înscris în anul I la  Şcoala Gimnazială din Vulpeşti, jud. Argeş. Mă voi transfera la cea din noul sat natal: Oieştii Pământeni, unde m-am mutat definitiv. „Ce să înţelegem din aceasta şi care este esenţa jocurilor?” cum vă întrebaţi!
M-am gândit la „Colţul copiilor” care îmi bucură inima, şi atunci m-am gândit să fac şi eu o copilărie, pe care să n-o priceapă scriitorul Marin Ioniţă!
# Când v-aţi scris testamentul, vă aflaţi pe muchie de cuţit? Simţeaţi că bate în fundul lumii ultimul ceas al lui Calinic? Şi ce lăsaţi în urmă, şi cui? Ce averi aţi strâns aici, pe pământ? Cine vă sunt moştenitorii? Ce zestre le lăsaţi? Cu ce poruncă, cu ce dorinţă?
- Când mi-am scris „un fel de Testament” mă aflam, e drept, pe muchie de cuţit şi, precum spuneţi, simţeam că fiecare bătaie de inimă putea fi ultima, cum poate fi pentru fiecare dintre noi.
L-am scris dintr-o răsuflare, cu două zile înainte de operaţie. L-am trimis la Cabinetul Patriarhului Daniel şi la Cancelaria Arhiepiscopiei   Argeşului şi Muscelului. L-a citit şi dr. Victor Costache, care a zâmbit ca un înger şi m-a încurajat până la ceruri. Patriarhul Daniel m-a sunat   imediat ce a primit Testamentul lui Calinic Argeşanul, şi, de asemenea, în felul său hâtru, m-a încurajat cum nu mă aşteptam. Citeam sinceritatea din sufletul său de Părinte şi Patriarh al Bisericii lui Hristos din România.
Testamentul rămâne acelaşi! Îl voi îmbunătăţi cu uşoare adaosuri. Din Testament se vede ce avere am  şi cui o las. Nu am nicio avere, de niciun fel. Totul rămâne în patrimoniul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, iar lucrările cărturăreşti vor rămâne la Casa Scriitorului din Oieştii Pământeni, rugând pe urmaşul nostru la conducerea viitoare a Eparhiei argeşene şi muscelene să respecte Casa Scriitorului, aşa cum am orânduit-o deja din viaţă.

Publicat în Cultura

# Noua viaţă, cea de argeşean, a arhiepiscopului

După ce a surprins opinia publică devenind, la o vârstă înaintată, student al Facultății de Teologie, Istorie și Arte din cadrul Universității Pitești, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic, șochează din nou. De toamna trecută, arhiereul figurează și ca elev al Școlii Gimnaziale Vulpești cu clasele I-VIII, din comuna Buzoiești. Vă povestim în continuare despre ce este vorba.

Directorul școlii din Vulpești: „Mi-a spus «vreau să fiu și eu elev!»”

„Îmi aduc aminte cum a devenit elevul școlii noastre, în urma unei vizite. A fost ca o joacă. Era cam la sfârșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie anul trecut. A venit cu rechizite, ghiozdane, cărți de religie și caiete speciale pentru clasa pregătititoare, oferite prin fundație și primite cu mare bucurie de copii. Mi-a spus: «Vreau să fiu și eu elev!». I-am dat un simplu carnet de elev cu semnătura mea și ștampila școlii, însă a fost un gest onorific din partea noastră. Iar din partea Domniei sale a fost o dorință de suflet. Însă vă dați seama că nu se putea înscrie la propriu, la o școală gimnazială, pentru că nu permite Legea Învățământului înscrierea după vârsta de 18 ani”, ne-a declarat directorul școlii gimnaziale Vulpești-Buzoiești, Gabriel Buican. 

O posibilă explicație pentru gesturile pentru studiu ale ÎPS Calinic

De unde, totuși, această dorință a arhiepiscopului de a deveni învățăcel cu orice preț, fie ca student la Universitatea Pitești, fie ca elev de gimnaziu în comuna Buzoiești? „La 17 februarie 2017, am primit un nou certificat de naștere pe numele de Calinic Argeșeanul, așa că anul acesta voi avea vârsta de un an”, motiva arhiepiscopul, în urmă cu două săptămâni în Jurnalul de Argeș, dorința expresă de a avea actele de studii pe noul nume. Iar în plan inițiatic asta poate semnifica dorința Înalt Prea Sfințitul de a începe o nouă viață ca argeșean, în calitate de Calinic Argeșeanul.  În ceea ce privește alegerea locului de gimnaziu tocmai în sudul judeţului, la Vulpești, avem și aici o explicație. Calinic a avut o relație deosebită cu răposatul părinte Florea Vărzescu de la Vulpești, pe vremea când el, Înalt Preasfințitul, era tânăr episcop al Teleormanului și Alexandriei și se abătea adeseori prin părțile locului, pentru binecuvântare și un sfat bun de la preotul buzoieștean care i-a acordat încrederea sa.   

Publicat în Actualitate

# „Studenţia mea, a Moşului Calinic, este un medicament de întinerire!” # Arhiepeiscopul se pregătește de sesiune

Începând din toamna anului trecut, ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului este din nou în băncile şcolii, ca student al Facultăţii de Teologie Litere Istorie şi Arte din cadrul UPIT. Dat fiind că au început deja colocviile, iar în scurt timp vor intra în sesiune, studenţii se pregătesc intens pentru examene, printre aceştia fiind şi Calinic Argeşeanul. Dar ce anume l-a determinat pe arhiereu să înfrunte din nou emoţiile examenelor, l-am întrebat chiar pe Domnia Sa, care ne-a răspuns amabil şi sfătos ca întotdeauna, cu pilde numai bune de urmat pentru cine are urechi de auzit şi ochi de... citit.

„Studenția este o stare de tinerețe continuă și drept consecință, m-am gândit să-mi mai prelungesc tinerețea până la iernatice bătrâneți, numărând anii în mod biblic. Dar peste toate acestea, la 17 februarie 2017, am primit un nou certificat de naștere pe numele de Calinic Argeșeanul, anul acesta voi avea vârsta de un an! Nu? Este emoționant pentru mine, că în finalul viețuirii din frumusețea acestei lumi văzute, voi pleca spre Brațele Părintești ale Domnului Dumnezeu, din vatra basarabă a României de la Argeș. Studenția mea, a Moșului Calinic este un medicament de întinerire! Încercați-l! Mai învățăm câte ceva, cât mai trăim pe acest pământ. Am dorit să absolv Teologia Asistența Socială și Arta Sacră în cadrul Facultății întemeiate de Noi în 1991. În tinerețe am pictat în ulei și culori de apă. Acum aș vrea să mai am zile și să trăiesc pentru a restaura icoane de patrimoniu și să-mi sfârșesc viața aplecat asupra lor. Orice restaurare de icoane este ca o Înviere dintre morți, precum Asistența Socială este pâinea întinsă spre ființa celor ce au nevoie de ea”, spune ÎPS Calinic.

„Ca student, ești într-o altă dimensiune”

Iată ce ne-a mai declarat arhiepiscopul Argeșului și Muscelului legat de experiența de a fi student: „Din anul 1991, iată, sunt 27 de ani, o dată cu înființarea Facultății de Teologie din Universitatea Pitești, am început să creștem și doresc să tot creștem împreună. Așa suntem mai siguri!
Atunci când îți este drag de studiu, mergi la Facultate din iubirea desprinsă din adâncul inimii dumnezeiești! Ești ca student, într-o altă dimensiune. Și parcă, atunci, te cuprinde bucuria de a chema cu voioșie duhovnicească pe frații și surorile care văd mai departe și toate se luminează pe cale. Îndemn și chem la frățească studenție!
La studierea trecutului și încununarea prezentului și viitorului nostru sacru, în această vatră românească din buricul Europei, în Dacia Edenică, al cărui fluviu Fison, menționat de Biblie, este Dunărea care înconjură Țara de Aur, Avila, adică Dacia, singura țară cu aur din Europa! De aceea am pățit noi atâtea pozne în istorie! Să studiem ca să nu murim!”

 

Publicat în Dezvaluiri

# Retrospectivă - subiectele anului din Jurnalul de Argeş

Ca în fiecare an, și în 2017, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvăluiri privind dosarul sclavilor de la Berevoești și neregulile privind pârtia de la Molivișu până la ample anchete privind fraudele și cazurile de malpraxis de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2017.

Mărturii șocante din iadul de la Berevoești

# Nr. 1174 (4-10 ianuarie). „Primarul din Bascov, șantajat cu un DVD în care apărea făcând sex cu o tânără”. Jurnalul de Argeș venea cu amănunte în premieră despre circumstanţele în care primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a fost șantajat de doi tineri, membri unui cunoscut clan de romi din Vâlcea. Şantajiştii i-au arătat edilului un DVD în care acesta apărea făcând sex cu o tânără în vârstă de 25 de ani. Romii i-au cerut 50.000 de euro primarului ca să nu facă public DVD-ul cu acest sexgate.

# Nr. 1175 (11-17 ianuarie). Mărturii șocante din iadul de la Berevoești. Pe 5 ianuarie se judeca în Camera Preliminară a Tribunalului Argeș dosarul penal privind încă 10 dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești trimiși în judecată, hotărându-se menținerea stării de arest preventiv a bărbaților și a arestului la domiciliu a femeilor. Cei 10 inculpați erau Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Feraru, Costel Feraru, Elena Murșavelea, Vasile Mugurel Feraru, Simina Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru și Liliana Feraru, trimiși în judecată de procurorii DIICOT Argeș pentru traficul de minori și persoane aflate în stare de vulnerabilitate (în cazul acestora este vorba despre șase victime), precum și pentru constituirea de grupare infracțională. Jurnalul de Argeș a prezentat, în premieră, detalii cutremurătoare din acest nou rechizitoiu întocmit de către DIICOT, detalii ce arată tratamentele barbare la care erau supuși sclavii de la Berevoești și legăturile mai mult decât dubioase dintre stăpânii de sclavi și autorități.

# Nr. 1177 (25-31 ianuarie) „Niciun vinovat pentru moartea asistentei care a murit de  varicelă”. O tânără a murit de varicelă, în urmă cu un an, după ce medicii din Piteşti au considerat, iniţial, că nu este un caz grav, iar când situaţia s-a complicat, trei spitale din Capitală nu au vrut să o primească. Asistenta medicală Mihaela Vasilica Cosoi, în vârstă de 32 de ani, din Pitești, a fost internată mai întâi la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean. Luase virusul varicelei de la fiica ei dar pentru că nu se simțea bine, s-a prezentat la spital de unde a fost trimisă acasă cu o reţetă. O zi mai târziu s-a întors, acuzând dureri și având o stare generală proastă. A fost internată, dar situația ei vizibil se agravase și, după mai multe ore de stat la Boli Infecțioase, a fost trimisă la Spitalul Judeţean Piteşti. Era târziu! Banala varicelă a ajuns să o ucidă pentru că medicii au întârziat să-i facă investigaţiile medicale amănunţite. O tragedie care a șocat județul la vremea respectivă, o tragedie peste care autoritățile în materie încearcă să aștearnă vălul uitării pentru ca vinovații să nu plătească, după cum susține soțul tinerei moarte la 32 de ani, în urma unei banale boli a copilăriei.

# Nr. 1178 (1-7 februarie). Gentea, băgat în corzi de procurorul DNA la procesul lui Pendiuc. Șeful PSD Pitești, care a făcut parte în calitate de consilier local din comisia de evaluare a ofertelor pentru licitația câștigată de asocierea CNCD-Girexim, a fost întrebat de procuror de ce nu s-a uitat pe documentele de eligibilitate ale firmelor participante și de ce a semnat raportul în baza căruia s-a ales câștigătorul licitației fără o documentare temeinică.

Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank

# Nr. 1179 (8-14 februarie). Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă... picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Maria. Lista tuturor acareturilor înstrăinate, în Jurnalul de Argeș.

# Nr. 1180 (15-21 februarie). Dezinformare halucinantă și haos total  în cazul îmbolnăvirilor de la o grădiniță. La fix un an de la declanșarea teribilelor îmbolnăviri în lanț cu SHI, în a doua lună a acestui an asistam la o raportare defectuoasă care putea costa sănătatea altor sute de copii. Este vorba de cazurile de scarlatină la preșcolari, pe care, deși confirmate, DSP le-a raportat către grădinițe doar ca pe niște simple „suspiciuni”. Jurnal de Argeș dădea exemplul concret al unei fetițe de la Grădinița Floare de colț din Pitești. Deși a admis, neoficial, diagnosticul real al copilului, conducerea DSP Argeș a spus că motivul pentru care fetița a fost raportată în continuare doar ca un caz de suspiciune a ținut de anumite proceduri. „Dacă noi nu avem teste clinice și paraclinice, nu putem să dăm cazul confirmat, pentru că nu va fi, mai departe, validat”.

Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră

# Nr. 1181 (22-28 februarie). „Nașa a scăpat de pușcărie, fina nu, deși a făcut denunț...” Lumini și umbre în dosarul BCR, în care două angajate au delapidat 700.000 euro. La finalul lunii ianuarie, Curtea de Apel Pitești dădea sentința finală în mediatizatul dosar al celor două foste angajate ale BCR Pitești, acuzate că au delapidat aproximativ 700.000 de euro din conturile mai multor clienți, persoane fizice și juridice. A produs multă nelămurire faptul că Marinela Tuiu Ciontu, complicea personajului principal, a fost condamnată la trei ani și șase luni cu executare, în vreme ce aceasta, Amalia Dumitrașcu, colegă de serviciu și totodată nașă de cununie, a scăpat de închisoare fiindcă fapta s-a prescris. Ziariștii Jurnalului de Argeș au văzut motivarea instanței şi au realizat un material cu multe detalii din culisele acestui proces răsunător.

# Nr. 1182 (1-7 martie). „Veritas” a desființat apărarea Emei Pendiuc. Martor cu identitate protejată audiat în Dosarul Autobuzelor. „Din câte știu eu, între Inal Cagri și Ema Pendiuc nu a existat nicio relație”, declara la un termen din Dosarul Autobuzelor un martor sub acoperire, audiat în sistem videoconferință, cu imaginea blurată și vocea distorsionată. Mărturia lui „Veritas” contrazicea declarațiile date acum un an de fiica fostului primar, care spusese în instanță că omul de afaceri libanez i-ar fi fost iubit și i-ar fi dat o parte dintre banii pentru apartamentul cumpărat de la dezvoltatorul imobiliar Valentin Vișoiu.

# Nr. 1183 (8-14 martie). Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră. Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I. Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei. Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu.
Practic, după cum dezvăluia Jurnalul de Argeș, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu.  

# Nr. 1185 (22-28 martie). În secret, s-au triplat salariile la Consiliul Județean. Trecând peste faptul că sunt voci care contestă legalitatea sau temeinicia acestei dispoziții locale, trebuie spus că, dacă la nivelul anilor 2013-2014, un referent din CJ Argeș avea aproximativ 1.300-1.400 lei, iar un consilier superior se învârtea în jur de 1800-1900 lei, acum salariile acestora s-au dublat sau chiar triplat în foarte multe cazuri, variind între 5000-6000 lei. Ca să nu mai vorbim de salariile șefilor de servicii sau directori, care bat către 7, 8  sau chiar 9 mii lei.   Jurnalul de Argeș prezenta în premieră, documente incendiare cu salariile mărite ale funcționarilor CJ.

# Nr. 1186 (29 martie-4 aprilie). Am vorbit cu tânăra lăsată gravidă de primarul din Berevoiești. Chiar în timp ce Bogdan Florin Proca, primarul de la Berevoești, cerea termen de împăcare la Judecătoria Câmpulung în procesul de divorț pe care-l are cu nevasta, pe Facebook au început să circule fotografii în care acesta apărea amorezat de o altă femeie. Era vorba de o superbă brunetă, Claudia Păun, noua iubită pe care și-a făcut-o edilul după ce s-a certat cu soția, cu Grațiela. Iar una dintre fotografii o reprezenta pe Claudia mângâind o burtică proeminentă, semn evident al unei sarcini. Și cum comentariile la respectivele postări cu edilul și cu iubita gravidă au apărut imediat și erau inclusiv de genul „să vă traiască domnu' primar”, i-am căutat pe cei doi îndrăgostiți spre a le afla povestea de iubire. Dacă primarul Proca, fără să nege niciun moment relația, a fost foarte expeditiv, Claudia a fost de acord să ne răspundă la întrebări.

# Nr. 1187 (5-11 aprilie). Sesizarea IPJ Argeș împotriva ziariștilor de la Jurnalul de Argeș, acuzați că au publicat documente clasificate are efect de bumerang la vârful poliției județene și devoalează un mecanism de mușamalizare care le-a permis vinovaților să supraviețuiască în funcții, iar unora chiar să avanseze. Jurnalul de Argeș prezenta un nou document incendiar: lista polițiştilor cercetați în Scandalul permiselor de colegii lor din IPJ Argeș.

# Nr. 1188 (12-18 aprilie). Dezvăluiri în dosarul descinderilor de la AJVPS Argeș. 30 de mistreți vânați fără autorizație și prejudiciu de peste 23.000 de euro. În februarie 2017, la sediul AJVPS (Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș) descindeau mai mulți polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și procurori de la Parchetul Tribunalului Argeș ce au ridicat mai multe documente. Motivul perchezițiilor era legat de faptul că s-a depășit cota de vânătoare la mistreți.
 Concret, spre sfârșitul lui 2016, de la AJVPS Argeș a fost trimisă o adresă către Garda Forestieră Ploiești, adresă în care se solicita suplimentarea cotei de vânătoare la mistreți. Cei de la Garda Forestieră Ploiești au dat răspuns negativ, numai că cei de la AJVPS Argeș n-au ținut cont și în decembrie 2016 s-au vânat mai mulți mistreți decât era permis. După cum a aflat Jurnalul de Argeș, s-au vânat 30 de mistreți fără aprobare, iar prejudiciul este de peste 23.000 de euro.

# Nr. 1189 (19-25 aprilie). Război de gherilă cu o miză de 2,7 milioane de euro pentru Stadionul Ștrand. Președintele clubului Edilul, cel care deține stadionul, acuza Primăria Pitești că a încercat să pună mâna pe teren fără a avea titlu de proprietate și că a avut interese imobiliare. Ce răspundea primarul Ionică: „Nu e adevărat că am avut interese imobiliare. Nu permite legea să facem mall sau supermarketuri acolo”. Terenul din Ștrand era evaluat la 2,7 milioane euro.

# Nr. 1190 (26 aprilie-2 mai). Direcția Silvică cere în instanță terenurile din Trivale „măritate” de Ivănescu la evrei. În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura obținea în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu. După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care Jurnalul de Argeș afla că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție.

# Nr. 1191 (3-9 mai). Dezvăluiri din dosarul ofițerului DIPI care a rănit trei oameni în noiembrie 2016: „Nu am avut nici cea mai mică intenție de a trage în cineva. Dacă aș fi avut-o, având în vedere experiența mea, acolo ar fi fost minimum cinci cadavre”. Acuzat de tentativă de omor calificat, uz de armă fără drept, distrugere prin incendiere, loviri și alte violențe, Alin Marin Marian spunea că nu a fost premeditare în faptele sale și acuză că din dosar lipsesc probe importante și că reconstituirea a fost făcută superficial.  

# Nr. 1192 (10-16 mai). Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România: Primarul de la Berevoești, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi. Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a declarat procurorilor că că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca, unde a prestat muncă în folosul... comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite. Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca.

# Nr. 1193 (17-23 mai). Criză de medici la Urgențe la Spitalul de Pediatrie din Pitești. În luna mai a acestui an Urgențele Spitalul de Pediatrie din Pitești treceau printr-o criză de personal. După ce unul dintre medicii care asigurau activitatea aici a ales să profeseze în mediul privat, continuitatea (24 de ore din 24) a trebuit să fie asigurată cu eforturi din ce în ce mai mari de către medicii rămași pe CPU, asta în condițiile în care, anterior, dr. Adina Enescu, care profesa în același compartiment, a preluat atribuții de conducere (director medical), context în care mai putea asigura doar activitatea de gardă. Una peste alta, la precedentele concursuri pentru ocuparea unui post de medic, fie nu se prezentase nimeni, fie nimeni nu a promovat.

# Nr. 1194 (24-30 mai). Țepara de la BCR lovește din nou: Delapidare cu banii destinați plăţilor către furnizori la Spitalul Judeţean Argeş. Din postura de economist la Serviciul Financiar contabil al Spitalului Județean, Amalia Dumitrașcu a folosit același mod de operare ca și la BCR. După ce la începutul lui 2017, Amalia Dumitraşcu scăpase ca prin urechile acului de o condamnare în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR, Curtea de Apel Pitești dispunând în privinţa sa încetarea procesului, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, numele său era implicat într-un alt scandal de deturnare de fonduri. De această dată la Spitalul Judeţean Argeş, unde aceasta lucra ca economistă, jonglând cu banii destinați plăților pentru furnizorii spitalului, în mare parte cam prin aceleași mecanisme folosite şi în cazul fraudei de la BCR. Adică mutând banii din contul spitalului în alte conturi la care a avut acces.

# Nr. 1195 (31 mai-6 iunie). Polițist din Berevoești bătut în satul sclavilor. IPJ Argeș a trecut sub tăcere incidentul. Jurnalul de Argeș dezvăluia că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise. Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului. Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție

# Nr. 1196 (7-13 iunie). Cronica unei fraude anunţate. „Amalia Dumitraşcu opera prin conturile spitalului de opt ani şi ţinea o contabilitate dublă”, afirma dr. Dan Olariu, fost manager al Spitalului Judeţean Argeș, despre gaura uriașă de 40 miliarde lei vechi lăsată în urmă de fosta contabilă. Deși acuzată de delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi de la BCR Pitești, Amalia Dumitrașcu a continuat să lucreze la Spitalul Județean până în octombrie 2017, când a demisionat. Niciunul dintre directorii Judeţeanului (din 2008 - momentul angajării economistei și până la managerul Aurelian Gheorghe, care a descoperit frauda și a sesizat Parchetul) nu a luat vreo măsură pentru a preîntâmpina deturnarea banului public, asta arătând fie incompetenţa celor care au condus de-a lungul timpului unitatea sanitară, fie faptul că Amalia Dumitraşcu a fost, în tot acest timp, protejată de cineva din spital.

# Nr. 1197 (14-20 iunie). Un PSD-ist și-a scos organul în secția de Poliție Mioveni. De profesie învățător, social-democratul Bogdan Udroiu, consilier local la Mioveni și, până la acea dată, şef al Consiliului de Administraţie al Regiei Județene de Drumuri, a simțit nevoia să-și etaleze bărbăția (vorba vine) în fața polițiștilor de la Mioveni. Însă aceștia n-au stat prea mult la discuții cu domnul politician, pe care l-au ridicat în stare de ebrietate dintr-un local. Odată ajuns la secția de poliție, PSD-istul a făcut un adevărat show porno, condimentat cu înjurături, amenințări și chiar violențe execitate asupra unuia dintre polițiști - agentul șef principal Constantin Ungureanu - cel care a și avut inspirația să filmeze acest spectacol penibil. „Dacă pui mâna pe mine îţi rup mâna!”  sau „Mâncami-ai p..a de prăpădit!” sunt doar câteva dintre replicile aruncate de Udroiu oamenilor legii, cărora le-a și arătat „arsenalul” din dotare.

# Nr. 1198 (21-27 iunie). Guvernul ne-a trimis dovada că Stadionul Ștrand e parte a domeniului public din Pitești. De la Secretariatul General al cabinetului Grindeanu Jurnalul de Argeș primea nota de fundamentare care a stat la baza HG 447/2002 „privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Argeș”. HG a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, iar nota de fundamentare poartă semnătura miniștrilor Octav Cozmâncă, Mihai Tănăsescu și Rodica Stănoiu, precum și a oficialilor argeșeni Constantin Tămagă și Ion Mihăilescu, prefectul, respectiv președintele Consiliului Județean de atunci.

# Nr. 1200 (5-11 iulie). Deși are acte de proprietate legale, Primăria Pitești a pierdut Stadionul Ștrand. Noi detalii ieșeau la iveală în disputa pe care Primăria Pitești și Clubul Sportiv Edilul o poartă încă din 2000 pentru Stadionul Ștrand. Miza este una extrem de mare, având în vedere că, așa cum reiese din raportul întocmit de către expertul Dan Țurcanu în 1999, valoarea terenului este de 12.596.326 lei, adică peste 2,7 milioane de euro. Primăria Pitești a pierdut toate procesele cu Edilul, deși chiar ÎCCJ a decis irevocabil că sunt legale documentele prin care s-a stabilit că Stadionul Ștrand aparține domeniului public.

# Nr. 1201 (12-18 iulie). Președintele din 2000 al CSM Pitești, Gheorghe Dinu, cel care a notificat Edilul înainte de expirarea contractului de închiriere, a rememorat momentele incredibile în care a venit Guffy, administratorul Stadionului Ștrand, și i-a fluturat pe sub nas o hârtie cum că a reușit intabularea stadionului Ștrand, al cărei proprietar fraudulos devenise. Motive maxime de îngrijorare pentru Pendiuc, Cerbureanu și grupul care a făcut pierdut stadionul Ștrand. Apar documente, oamenii au început să vorbească.

# Nr. 1202 (19-25 iulie). O directoare de cazino din Pitești și-a dus copilul la păcănele și a postat pozele pe Facebook. În luna iulie a acestui an, Jurnal de Argeș relata cum șefa sălilor de jocuri de noroc Atu Casino și-a familiarizat din pruncie copilul cu metehnele de care miloane de adulți nu mai pot scăpa. Ba, mai mult, Claudia Dragomir a postat pe contul său personal din rețeaua Facebook,  poze publice cu micuțul, acum în vârstă de doi ani și jumătate, în diferite etape ale creșterii, fix în fața păcănelelor - celebrele aparate de ruinat bugete (pentru unii) sau, după caz, de îmbogățit spectaculos (pentru alții), aparate despre care specialiștii spun că provoacă dependențe.

# Nr. 1203 (26 iulie-1 august). „Țil” Popescu-băgat în arestul poliției chiar în ziua în care organiza meciul omagial pentru Dobrin. De la „Meciul lui Dobrin”, eveniment de excepţie în cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung, a lipsit una dintre persoanele cu influenţă atât în organizarea partidei cu vedete, cât şi în viaţa „Prinţului din Trivale”. Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că exact în dimineaţa zilei de vineri, 21 iulie, ziua cu meciul, acea persoană a fost preluată de poliţişti şi dusă la Penitenciarul Colibaşi, având de ispăşit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Era vorba de cunoscutul om de afaceri muscelean Constantin „Ţil” Popescu, patronul restaurantului Ciobănașul din Câmpulung Muscel.

# Nr. 1204 (2-8 august). Mega-scandal la Inspectoratul Școlar. Fată de preot, băgată la liceu pe locurile pentru romi. Este vorba de un caz despre care ne-au vorbit părinții unor elevi de la Școala nr. 16 „I. L. Caragiale” din Pitești și cărora adolescenții le-au povestit cum o colegă a lor, despre care nu au aflat în opt ani că ar fi țigancă, a fost admisă pe singurul loc pus la dispoziție de Colegiul „Odobescu” pentru această etnie, la specializarea Științele Naturii.

# Nr. 1205 (9-15 august). Maria Cotenescu, consilier județean, contracte pe bandă rulantă cu Direcția Apelor. Încă o investigație marca Jurnalul de Argeș, în care arătam cu probe că șapte contracte au fost încheiate în perioada februarie 2014 -februarie 2017, când soțul Mariei Cotenescu era directorul Centrului de Formare și Pregătire Profesională Voina, din cadrul Direcției Apelor. Consilier județean din partea PSD de mai bine de un an și jumătate, Maria Cotenescu este și acționar majoritar la o firmă ce a câștigat zeci de contracte cu instituții publice.

# Nr. 1206 (16-22 august). ANI, sesizată pentru legăturile primarului de Câmplung cu IATSA Dacia, firmă la care edilul e acţionar. În SC IATSA DACIA Câmpulung, consilierul județean Maria Cotenescu deține un pachet de 80% iar primarul Liviu Țâroiu are 8.300 acțiuni, undeva sub 10%. Relațiile de afaceri între primăria Câmpulung și IATSA DACIA s-au derulat în perioada în care ambii erau aleși în Consiliul local.

# Nr. 1207 (23-29 august) Dezvăluiri despre schema de evaziune din dosarul de evaziune „Amfora”. Un administrator de firmă fantomă făcea declarații complete în fața  procurorilor. Conform denunțului, primarul din Mărăcineni și cumnatul Stelică Crăciun au fost acționarii unei „firme bidon” prin care patronul de la Amfora, George Dumitrescu, zis și George Hoțu, a decontat TVA de 240 miliarde lei vechi.

Cum a fost blindată cu termopane Mănăstirea Curtea de Argeş

10 02# Nr. 1208 (30 august-5 septembrie) şi Nr. 1210 (13-19 septembrie). Meșterul Manole și-a tras termopane. În luna septembrie a acestui an, cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș era blindată cu termopane. Monumentul fusese „upgradat” cu două uși mari de termopan, care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în catedrală. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declara, atunci, ÎPS Calinic, deși erau voci care susțineau că tocmai dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal. La o săptămână după publicarea articolului, actuala conducere a Direcției Județene pentru Cultură Argeș admitea că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar preciza că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele erau tot acolo. Ulterior acestui scandal,  Arhiepiscopia a dat jos ușile de termopan de la intrarea în catedrală, nu și ferestrele din același material.

# Nr. 1209 (6-12 septembrie). Cartelul de la Mărăcineni a făcut-o captivă pe judecătoarea Inghe. Denunțătorul Viorel Bolovan descria cum trucau judecătoarea Cornelia Inghe Ene și omul de afaceri Stelică Crăciun procesele de fond funciar de la Judecătoria Pitești. Un alt captiv este polițistul Iancu Costinel, acum la Direcția de Operațiuni Speciale-Serviciul de ascultări - din cadrul IPJ Argeș, despre care denunțătorul dezvăluia că Stelian Crăciun  „i-a amenajat o casă și mai multe farmacii la Domnești, Mărăcineni și Suseni”.

Jurnalul de Argeş a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeşean

# Nr. 1211 (20-26 septembrie). Pe urmele scandalului național în care a fost nominalizată și CAS Argeș. „Nume sonore din sănătatea argeșeană au firme de familie cu profil de îngrijiri la domiciliu”. Unda de şoc a scandalului decontării serviciilor fictive de îngrijire medicală la domiciliu, soldat cu arestarea preventivă a președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lovea şi judeţul nostru. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecția Pacienţilor din România, afirmase că dosare fictive de îngrijire la domiciliu ar exista şi la CAS Argeş. În ultimii trei ani, instituția a decontat peste 11 miliarde lei vechi pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, iar printre furnizori, Jurnalul de Argeș a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeșean. Cum ar fi societatea soției medicului Gheorghe Frătoaica de la UPU, firma soțului Ionelei Dăneț - managerul Spitalului Curtea de Argeș și o asociație patronată de fosta asistentă șefă de la secția ATI a Spitalului Județean - Tatiana Preduț.

„DIICOT s-a antepronunţat în delapidarea de la Spitalul Judeţean: directorul financiar Rodica Beşliu, şefa Amaliei Dumitraşcu, a semnat «fără vinovăţie»”

# Nr. 1212 (27 septembrie - 3 octombrie) Jurnalul de Argeş dezvăluia cum s-a antepronunţat DIICOT în dosarul delapidării de 40 de miliarde de lei vechi de la Spitalul Județean, spunând că directorul financiar Rodica Beșliu, șefa Amaliei Dumitrașcu, a semnat fără vreo vină, după cum reieșea din comunicatul transmis imediat după perchezițiile și arestările ce au avut loc pe 21 septembrie. Deși la momentul respectiv nici Amalia Dumitrașcu (la domiciliul căreia erau percheziții), nici fosta directoare economică Rodica Beșliu și nici angajații Serviciului Contabilitate nu fuseseră încă audiați de procurori. Reținerea Amaliei Dumitrașcu și a complicilor săi, Nicolae și Cătălin Iordache, tată și fiu, administratorii firmei Rivertex Project - în conturile căreia economista dirijase cei 900.000 de euro delapidați - au confirmat 100% dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, care a avertizat încă din august 2014 asupra activității infracționale a fostei contabile de la Spitalul Județean.

# Nr. 1213 (4-10 octombrie) și Nr. 1214 (11-17 octombrie). Două achitări și o condamnare pe viață în cazul triplei crime de la Stoenești. În toamna acestui an, după un proces cu răsturnări de situație, probe aduse cu greu în fața magistrațior și o opinie publică total nefavorabilă tuturor celor trei inculpați din dosarul de omor de la Stoenești, unde trei persoane (o tânără, tatăl și bunicul acesteia) au fost ucise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, instanța de fond a ajuns la concluzia că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al triplei crime care a zguduit județul în aprilie anul trecut și l-a condamnat la închisoare pe viață. Fratele și tatăl tânărului au fost achitați, deși procurorii porniseră de la premisa că cei doi au fost părtași la abominabilele fapte. În octombrie, Avocatul Sorescu anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu, împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

# Nr. 1215 (18-24 octombrie). Prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate. În octombrie 2017,  prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni rupea tăcerea. După ce însuşi chiminalul a mărturisit că şi-ar fi dorit să-şi ducă la îndeplinire intenţiile ucigaşe încă de acum trei ani, Ioana Năstase (21 de ani) se întreaba cum a fost posibil ca în cazul ei, anchetatorii să încadreze fapta la loviri şi alte violenţe şi nu la tentativă de omor şi, mai ales, cum i s-a permis acestui individ să ajungă din nou în libertate şi să-şi pună în aplicare planul ucigaș.

# Nr. 1216 (25 - 31 octombrie). „De la Consiliul Judeţean mi s-a dat de înţeles că, dacă pleacă Beşliu, ce mai facem? Că n-avem alt om...”, dezvăluia Adriana Tuțescu, fost manager al Spitalului Județean, explicând astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta. Abordată pe tema fraudei de 900.000 de euro de la Județean, doctorița Tuțescu a decis să rupă tăcerea, vorbind despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, pe care o descria drept „o ermetică”, „o despotică și o abuzivă”.

# Nr. 1217 (1-7 noiembrie). Detalii din testamentul lui Calinic: despre avere, sicriu și locul de veci.  În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat.

# Nr. 1218 (8 - 14 noiembrie). „Doctoriţa Adriana Tuţescu a primit peste 11,5 miliarde lei vechi din sponsorizări şi studii pe pacienţi”. Fabuloasa sumă a fost încasată de medicul diabetolog în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, studiind efectele renale ale medicamentului Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc, asupra pacienților cu diabet de tip 2. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean Argeș.

Poliţia ştia şi tolera atrocităţile care se întâmplau în satul groazei din comuna Berevoeşti

# Nr. 1219 (15-21 noiembrie). Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia și tolera ce se întâmpla în „satul groazei”. În noiembrie 2017, Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestea pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia arăta că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestart și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități a spus-o, tot pentru Jurnal de Argeș, și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care i-a acuzat pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

# Nr. 1221 (29 noiembrie-5 decembrie). Dr. Marius Pascu declara în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș într-un amplu interviu: „Când a ajuns la noi domnul Radu Vasilică, nu era niciun indiciu că ar fi necesară amputarea piciorului”. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Argeș mai spunea că „nu s-a constatat vreo situație care să ne facă să ne gândim la acest risc. Nu erau semne că piciorul nu este perfuzat cu sânge, nu erau semne că este o leziune vasculară”.

Cum a fost exilat şi sechestrat inginerul silvic Florin Urluescu de către Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş

10 03# Nr. 1222 (6-12 decembrie). „Exilat și sechestrat de Chiriloiu în țarcul de porci mistreți de la Mozacu”. Inginerul silvic Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, despre nedreptățile îndurate din partea șefului Direcţei Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță. Magistrații i-au dat câștig de cauză și au obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția Jurnalul de Argeș, unde ne-a relatat calvarul prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

Dezvăluiri din lumea consumatorilor şi distribuitorilor de droguri din Piteşti

# Nr. 1223 (13-19 decembrie). „Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puști de 15 ani care se droga și care îi datora bani”. Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

# Nr. 1224 (20-26 decembrie). Mămica măcelărită la Ginecologia Spitalului Județean acuză. În decembrie, amănunte tot mai urâte au ieșit la iveală în cazul tulburătoarei poveşti a Manuelei Voicu, femeia care, la un an de când l-a adus pe lume, prin Cezariană, pe cel de-al doilea copil al său, nu-şi poate ţine în braţe micuțul din cauza rănii care nu se mai închide. Pe lângă greşelile medicale pe care le-a acuzat  la cezariană, femeia  a pus dezinteresul cu care a fost tratată pe seama sumei prea mici pe care spune că i-a dat-o medicului înainte de operaţie. De partea celaltă, doctorul Marcel Buzatu a declarat, pentru Jurnal de Argeș că nu a luat niciun leu de la femeie şi că scandalul generat de mediatizarea cazului n-ar fi decât o modalitate a fostei sale paciente de a obţine de la el nişte bani. Doar că Manuela Voicu nu a pretins niciun leu de la doctor şi nici n-a făcut vreo reclamaţie la Colegiul Medicilor sau Poliţie. Femeia nu vrea decât să se vindece şi speră ca Ministerul Muncii să-i dea înapoi concediul de creştere a copilului  în care, din cauze medicale, nu a putut să-şi îngrijească singură micuţul.

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 4