# „Studenţia mea, a Moşului Calinic, este un medicament de întinerire!” # Arhiepeiscopul se pregătește de sesiune

Începând din toamna anului trecut, ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului este din nou în băncile şcolii, ca student al Facultăţii de Teologie Litere Istorie şi Arte din cadrul UPIT. Dat fiind că au început deja colocviile, iar în scurt timp vor intra în sesiune, studenţii se pregătesc intens pentru examene, printre aceştia fiind şi Calinic Argeşeanul. Dar ce anume l-a determinat pe arhiereu să înfrunte din nou emoţiile examenelor, l-am întrebat chiar pe Domnia Sa, care ne-a răspuns amabil şi sfătos ca întotdeauna, cu pilde numai bune de urmat pentru cine are urechi de auzit şi ochi de... citit.

„Studenția este o stare de tinerețe continuă și drept consecință, m-am gândit să-mi mai prelungesc tinerețea până la iernatice bătrâneți, numărând anii în mod biblic. Dar peste toate acestea, la 17 februarie 2017, am primit un nou certificat de naștere pe numele de Calinic Argeșeanul, anul acesta voi avea vârsta de un an! Nu? Este emoționant pentru mine, că în finalul viețuirii din frumusețea acestei lumi văzute, voi pleca spre Brațele Părintești ale Domnului Dumnezeu, din vatra basarabă a României de la Argeș. Studenția mea, a Moșului Calinic este un medicament de întinerire! Încercați-l! Mai învățăm câte ceva, cât mai trăim pe acest pământ. Am dorit să absolv Teologia Asistența Socială și Arta Sacră în cadrul Facultății întemeiate de Noi în 1991. În tinerețe am pictat în ulei și culori de apă. Acum aș vrea să mai am zile și să trăiesc pentru a restaura icoane de patrimoniu și să-mi sfârșesc viața aplecat asupra lor. Orice restaurare de icoane este ca o Înviere dintre morți, precum Asistența Socială este pâinea întinsă spre ființa celor ce au nevoie de ea”, spune ÎPS Calinic.

„Ca student, ești într-o altă dimensiune”

Iată ce ne-a mai declarat arhiepiscopul Argeșului și Muscelului legat de experiența de a fi student: „Din anul 1991, iată, sunt 27 de ani, o dată cu înființarea Facultății de Teologie din Universitatea Pitești, am început să creștem și doresc să tot creștem împreună. Așa suntem mai siguri!
Atunci când îți este drag de studiu, mergi la Facultate din iubirea desprinsă din adâncul inimii dumnezeiești! Ești ca student, într-o altă dimensiune. Și parcă, atunci, te cuprinde bucuria de a chema cu voioșie duhovnicească pe frații și surorile care văd mai departe și toate se luminează pe cale. Îndemn și chem la frățească studenție!
La studierea trecutului și încununarea prezentului și viitorului nostru sacru, în această vatră românească din buricul Europei, în Dacia Edenică, al cărui fluviu Fison, menționat de Biblie, este Dunărea care înconjură Țara de Aur, Avila, adică Dacia, singura țară cu aur din Europa! De aceea am pățit noi atâtea pozne în istorie! Să studiem ca să nu murim!”

 

Publicat în Dezvaluiri

# Retrospectivă - subiectele anului din Jurnalul de Argeş

Ca în fiecare an, și în 2017, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvăluiri privind dosarul sclavilor de la Berevoești și neregulile privind pârtia de la Molivișu până la ample anchete privind fraudele și cazurile de malpraxis de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2017.

Mărturii șocante din iadul de la Berevoești

# Nr. 1174 (4-10 ianuarie). „Primarul din Bascov, șantajat cu un DVD în care apărea făcând sex cu o tânără”. Jurnalul de Argeș venea cu amănunte în premieră despre circumstanţele în care primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a fost șantajat de doi tineri, membri unui cunoscut clan de romi din Vâlcea. Şantajiştii i-au arătat edilului un DVD în care acesta apărea făcând sex cu o tânără în vârstă de 25 de ani. Romii i-au cerut 50.000 de euro primarului ca să nu facă public DVD-ul cu acest sexgate.

# Nr. 1175 (11-17 ianuarie). Mărturii șocante din iadul de la Berevoești. Pe 5 ianuarie se judeca în Camera Preliminară a Tribunalului Argeș dosarul penal privind încă 10 dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești trimiși în judecată, hotărându-se menținerea stării de arest preventiv a bărbaților și a arestului la domiciliu a femeilor. Cei 10 inculpați erau Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Feraru, Costel Feraru, Elena Murșavelea, Vasile Mugurel Feraru, Simina Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru și Liliana Feraru, trimiși în judecată de procurorii DIICOT Argeș pentru traficul de minori și persoane aflate în stare de vulnerabilitate (în cazul acestora este vorba despre șase victime), precum și pentru constituirea de grupare infracțională. Jurnalul de Argeș a prezentat, în premieră, detalii cutremurătoare din acest nou rechizitoiu întocmit de către DIICOT, detalii ce arată tratamentele barbare la care erau supuși sclavii de la Berevoești și legăturile mai mult decât dubioase dintre stăpânii de sclavi și autorități.

# Nr. 1177 (25-31 ianuarie) „Niciun vinovat pentru moartea asistentei care a murit de  varicelă”. O tânără a murit de varicelă, în urmă cu un an, după ce medicii din Piteşti au considerat, iniţial, că nu este un caz grav, iar când situaţia s-a complicat, trei spitale din Capitală nu au vrut să o primească. Asistenta medicală Mihaela Vasilica Cosoi, în vârstă de 32 de ani, din Pitești, a fost internată mai întâi la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean. Luase virusul varicelei de la fiica ei dar pentru că nu se simțea bine, s-a prezentat la spital de unde a fost trimisă acasă cu o reţetă. O zi mai târziu s-a întors, acuzând dureri și având o stare generală proastă. A fost internată, dar situația ei vizibil se agravase și, după mai multe ore de stat la Boli Infecțioase, a fost trimisă la Spitalul Judeţean Piteşti. Era târziu! Banala varicelă a ajuns să o ucidă pentru că medicii au întârziat să-i facă investigaţiile medicale amănunţite. O tragedie care a șocat județul la vremea respectivă, o tragedie peste care autoritățile în materie încearcă să aștearnă vălul uitării pentru ca vinovații să nu plătească, după cum susține soțul tinerei moarte la 32 de ani, în urma unei banale boli a copilăriei.

# Nr. 1178 (1-7 februarie). Gentea, băgat în corzi de procurorul DNA la procesul lui Pendiuc. Șeful PSD Pitești, care a făcut parte în calitate de consilier local din comisia de evaluare a ofertelor pentru licitația câștigată de asocierea CNCD-Girexim, a fost întrebat de procuror de ce nu s-a uitat pe documentele de eligibilitate ale firmelor participante și de ce a semnat raportul în baza căruia s-a ales câștigătorul licitației fără o documentare temeinică.

Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank

# Nr. 1179 (8-14 februarie). Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă... picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Maria. Lista tuturor acareturilor înstrăinate, în Jurnalul de Argeș.

# Nr. 1180 (15-21 februarie). Dezinformare halucinantă și haos total  în cazul îmbolnăvirilor de la o grădiniță. La fix un an de la declanșarea teribilelor îmbolnăviri în lanț cu SHI, în a doua lună a acestui an asistam la o raportare defectuoasă care putea costa sănătatea altor sute de copii. Este vorba de cazurile de scarlatină la preșcolari, pe care, deși confirmate, DSP le-a raportat către grădinițe doar ca pe niște simple „suspiciuni”. Jurnal de Argeș dădea exemplul concret al unei fetițe de la Grădinița Floare de colț din Pitești. Deși a admis, neoficial, diagnosticul real al copilului, conducerea DSP Argeș a spus că motivul pentru care fetița a fost raportată în continuare doar ca un caz de suspiciune a ținut de anumite proceduri. „Dacă noi nu avem teste clinice și paraclinice, nu putem să dăm cazul confirmat, pentru că nu va fi, mai departe, validat”.

Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră

# Nr. 1181 (22-28 februarie). „Nașa a scăpat de pușcărie, fina nu, deși a făcut denunț...” Lumini și umbre în dosarul BCR, în care două angajate au delapidat 700.000 euro. La finalul lunii ianuarie, Curtea de Apel Pitești dădea sentința finală în mediatizatul dosar al celor două foste angajate ale BCR Pitești, acuzate că au delapidat aproximativ 700.000 de euro din conturile mai multor clienți, persoane fizice și juridice. A produs multă nelămurire faptul că Marinela Tuiu Ciontu, complicea personajului principal, a fost condamnată la trei ani și șase luni cu executare, în vreme ce aceasta, Amalia Dumitrașcu, colegă de serviciu și totodată nașă de cununie, a scăpat de închisoare fiindcă fapta s-a prescris. Ziariștii Jurnalului de Argeș au văzut motivarea instanței şi au realizat un material cu multe detalii din culisele acestui proces răsunător.

# Nr. 1182 (1-7 martie). „Veritas” a desființat apărarea Emei Pendiuc. Martor cu identitate protejată audiat în Dosarul Autobuzelor. „Din câte știu eu, între Inal Cagri și Ema Pendiuc nu a existat nicio relație”, declara la un termen din Dosarul Autobuzelor un martor sub acoperire, audiat în sistem videoconferință, cu imaginea blurată și vocea distorsionată. Mărturia lui „Veritas” contrazicea declarațiile date acum un an de fiica fostului primar, care spusese în instanță că omul de afaceri libanez i-ar fi fost iubit și i-ar fi dat o parte dintre banii pentru apartamentul cumpărat de la dezvoltatorul imobiliar Valentin Vișoiu.

# Nr. 1183 (8-14 martie). Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră. Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I. Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei. Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu.
Practic, după cum dezvăluia Jurnalul de Argeș, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu.  

# Nr. 1185 (22-28 martie). În secret, s-au triplat salariile la Consiliul Județean. Trecând peste faptul că sunt voci care contestă legalitatea sau temeinicia acestei dispoziții locale, trebuie spus că, dacă la nivelul anilor 2013-2014, un referent din CJ Argeș avea aproximativ 1.300-1.400 lei, iar un consilier superior se învârtea în jur de 1800-1900 lei, acum salariile acestora s-au dublat sau chiar triplat în foarte multe cazuri, variind între 5000-6000 lei. Ca să nu mai vorbim de salariile șefilor de servicii sau directori, care bat către 7, 8  sau chiar 9 mii lei.   Jurnalul de Argeș prezenta în premieră, documente incendiare cu salariile mărite ale funcționarilor CJ.

# Nr. 1186 (29 martie-4 aprilie). Am vorbit cu tânăra lăsată gravidă de primarul din Berevoiești. Chiar în timp ce Bogdan Florin Proca, primarul de la Berevoești, cerea termen de împăcare la Judecătoria Câmpulung în procesul de divorț pe care-l are cu nevasta, pe Facebook au început să circule fotografii în care acesta apărea amorezat de o altă femeie. Era vorba de o superbă brunetă, Claudia Păun, noua iubită pe care și-a făcut-o edilul după ce s-a certat cu soția, cu Grațiela. Iar una dintre fotografii o reprezenta pe Claudia mângâind o burtică proeminentă, semn evident al unei sarcini. Și cum comentariile la respectivele postări cu edilul și cu iubita gravidă au apărut imediat și erau inclusiv de genul „să vă traiască domnu' primar”, i-am căutat pe cei doi îndrăgostiți spre a le afla povestea de iubire. Dacă primarul Proca, fără să nege niciun moment relația, a fost foarte expeditiv, Claudia a fost de acord să ne răspundă la întrebări.

# Nr. 1187 (5-11 aprilie). Sesizarea IPJ Argeș împotriva ziariștilor de la Jurnalul de Argeș, acuzați că au publicat documente clasificate are efect de bumerang la vârful poliției județene și devoalează un mecanism de mușamalizare care le-a permis vinovaților să supraviețuiască în funcții, iar unora chiar să avanseze. Jurnalul de Argeș prezenta un nou document incendiar: lista polițiştilor cercetați în Scandalul permiselor de colegii lor din IPJ Argeș.

# Nr. 1188 (12-18 aprilie). Dezvăluiri în dosarul descinderilor de la AJVPS Argeș. 30 de mistreți vânați fără autorizație și prejudiciu de peste 23.000 de euro. În februarie 2017, la sediul AJVPS (Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș) descindeau mai mulți polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și procurori de la Parchetul Tribunalului Argeș ce au ridicat mai multe documente. Motivul perchezițiilor era legat de faptul că s-a depășit cota de vânătoare la mistreți.
 Concret, spre sfârșitul lui 2016, de la AJVPS Argeș a fost trimisă o adresă către Garda Forestieră Ploiești, adresă în care se solicita suplimentarea cotei de vânătoare la mistreți. Cei de la Garda Forestieră Ploiești au dat răspuns negativ, numai că cei de la AJVPS Argeș n-au ținut cont și în decembrie 2016 s-au vânat mai mulți mistreți decât era permis. După cum a aflat Jurnalul de Argeș, s-au vânat 30 de mistreți fără aprobare, iar prejudiciul este de peste 23.000 de euro.

# Nr. 1189 (19-25 aprilie). Război de gherilă cu o miză de 2,7 milioane de euro pentru Stadionul Ștrand. Președintele clubului Edilul, cel care deține stadionul, acuza Primăria Pitești că a încercat să pună mâna pe teren fără a avea titlu de proprietate și că a avut interese imobiliare. Ce răspundea primarul Ionică: „Nu e adevărat că am avut interese imobiliare. Nu permite legea să facem mall sau supermarketuri acolo”. Terenul din Ștrand era evaluat la 2,7 milioane euro.

# Nr. 1190 (26 aprilie-2 mai). Direcția Silvică cere în instanță terenurile din Trivale „măritate” de Ivănescu la evrei. În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura obținea în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu. După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care Jurnalul de Argeș afla că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție.

# Nr. 1191 (3-9 mai). Dezvăluiri din dosarul ofițerului DIPI care a rănit trei oameni în noiembrie 2016: „Nu am avut nici cea mai mică intenție de a trage în cineva. Dacă aș fi avut-o, având în vedere experiența mea, acolo ar fi fost minimum cinci cadavre”. Acuzat de tentativă de omor calificat, uz de armă fără drept, distrugere prin incendiere, loviri și alte violențe, Alin Marin Marian spunea că nu a fost premeditare în faptele sale și acuză că din dosar lipsesc probe importante și că reconstituirea a fost făcută superficial.  

# Nr. 1192 (10-16 mai). Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România: Primarul de la Berevoești, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi. Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a declarat procurorilor că că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca, unde a prestat muncă în folosul... comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite. Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca.

# Nr. 1193 (17-23 mai). Criză de medici la Urgențe la Spitalul de Pediatrie din Pitești. În luna mai a acestui an Urgențele Spitalul de Pediatrie din Pitești treceau printr-o criză de personal. După ce unul dintre medicii care asigurau activitatea aici a ales să profeseze în mediul privat, continuitatea (24 de ore din 24) a trebuit să fie asigurată cu eforturi din ce în ce mai mari de către medicii rămași pe CPU, asta în condițiile în care, anterior, dr. Adina Enescu, care profesa în același compartiment, a preluat atribuții de conducere (director medical), context în care mai putea asigura doar activitatea de gardă. Una peste alta, la precedentele concursuri pentru ocuparea unui post de medic, fie nu se prezentase nimeni, fie nimeni nu a promovat.

# Nr. 1194 (24-30 mai). Țepara de la BCR lovește din nou: Delapidare cu banii destinați plăţilor către furnizori la Spitalul Judeţean Argeş. Din postura de economist la Serviciul Financiar contabil al Spitalului Județean, Amalia Dumitrașcu a folosit același mod de operare ca și la BCR. După ce la începutul lui 2017, Amalia Dumitraşcu scăpase ca prin urechile acului de o condamnare în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR, Curtea de Apel Pitești dispunând în privinţa sa încetarea procesului, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, numele său era implicat într-un alt scandal de deturnare de fonduri. De această dată la Spitalul Judeţean Argeş, unde aceasta lucra ca economistă, jonglând cu banii destinați plăților pentru furnizorii spitalului, în mare parte cam prin aceleași mecanisme folosite şi în cazul fraudei de la BCR. Adică mutând banii din contul spitalului în alte conturi la care a avut acces.

# Nr. 1195 (31 mai-6 iunie). Polițist din Berevoești bătut în satul sclavilor. IPJ Argeș a trecut sub tăcere incidentul. Jurnalul de Argeș dezvăluia că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise. Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului. Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție

# Nr. 1196 (7-13 iunie). Cronica unei fraude anunţate. „Amalia Dumitraşcu opera prin conturile spitalului de opt ani şi ţinea o contabilitate dublă”, afirma dr. Dan Olariu, fost manager al Spitalului Judeţean Argeș, despre gaura uriașă de 40 miliarde lei vechi lăsată în urmă de fosta contabilă. Deși acuzată de delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi de la BCR Pitești, Amalia Dumitrașcu a continuat să lucreze la Spitalul Județean până în octombrie 2017, când a demisionat. Niciunul dintre directorii Judeţeanului (din 2008 - momentul angajării economistei și până la managerul Aurelian Gheorghe, care a descoperit frauda și a sesizat Parchetul) nu a luat vreo măsură pentru a preîntâmpina deturnarea banului public, asta arătând fie incompetenţa celor care au condus de-a lungul timpului unitatea sanitară, fie faptul că Amalia Dumitraşcu a fost, în tot acest timp, protejată de cineva din spital.

# Nr. 1197 (14-20 iunie). Un PSD-ist și-a scos organul în secția de Poliție Mioveni. De profesie învățător, social-democratul Bogdan Udroiu, consilier local la Mioveni și, până la acea dată, şef al Consiliului de Administraţie al Regiei Județene de Drumuri, a simțit nevoia să-și etaleze bărbăția (vorba vine) în fața polițiștilor de la Mioveni. Însă aceștia n-au stat prea mult la discuții cu domnul politician, pe care l-au ridicat în stare de ebrietate dintr-un local. Odată ajuns la secția de poliție, PSD-istul a făcut un adevărat show porno, condimentat cu înjurături, amenințări și chiar violențe execitate asupra unuia dintre polițiști - agentul șef principal Constantin Ungureanu - cel care a și avut inspirația să filmeze acest spectacol penibil. „Dacă pui mâna pe mine îţi rup mâna!”  sau „Mâncami-ai p..a de prăpădit!” sunt doar câteva dintre replicile aruncate de Udroiu oamenilor legii, cărora le-a și arătat „arsenalul” din dotare.

# Nr. 1198 (21-27 iunie). Guvernul ne-a trimis dovada că Stadionul Ștrand e parte a domeniului public din Pitești. De la Secretariatul General al cabinetului Grindeanu Jurnalul de Argeș primea nota de fundamentare care a stat la baza HG 447/2002 „privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Argeș”. HG a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, iar nota de fundamentare poartă semnătura miniștrilor Octav Cozmâncă, Mihai Tănăsescu și Rodica Stănoiu, precum și a oficialilor argeșeni Constantin Tămagă și Ion Mihăilescu, prefectul, respectiv președintele Consiliului Județean de atunci.

# Nr. 1200 (5-11 iulie). Deși are acte de proprietate legale, Primăria Pitești a pierdut Stadionul Ștrand. Noi detalii ieșeau la iveală în disputa pe care Primăria Pitești și Clubul Sportiv Edilul o poartă încă din 2000 pentru Stadionul Ștrand. Miza este una extrem de mare, având în vedere că, așa cum reiese din raportul întocmit de către expertul Dan Țurcanu în 1999, valoarea terenului este de 12.596.326 lei, adică peste 2,7 milioane de euro. Primăria Pitești a pierdut toate procesele cu Edilul, deși chiar ÎCCJ a decis irevocabil că sunt legale documentele prin care s-a stabilit că Stadionul Ștrand aparține domeniului public.

# Nr. 1201 (12-18 iulie). Președintele din 2000 al CSM Pitești, Gheorghe Dinu, cel care a notificat Edilul înainte de expirarea contractului de închiriere, a rememorat momentele incredibile în care a venit Guffy, administratorul Stadionului Ștrand, și i-a fluturat pe sub nas o hârtie cum că a reușit intabularea stadionului Ștrand, al cărei proprietar fraudulos devenise. Motive maxime de îngrijorare pentru Pendiuc, Cerbureanu și grupul care a făcut pierdut stadionul Ștrand. Apar documente, oamenii au început să vorbească.

# Nr. 1202 (19-25 iulie). O directoare de cazino din Pitești și-a dus copilul la păcănele și a postat pozele pe Facebook. În luna iulie a acestui an, Jurnal de Argeș relata cum șefa sălilor de jocuri de noroc Atu Casino și-a familiarizat din pruncie copilul cu metehnele de care miloane de adulți nu mai pot scăpa. Ba, mai mult, Claudia Dragomir a postat pe contul său personal din rețeaua Facebook,  poze publice cu micuțul, acum în vârstă de doi ani și jumătate, în diferite etape ale creșterii, fix în fața păcănelelor - celebrele aparate de ruinat bugete (pentru unii) sau, după caz, de îmbogățit spectaculos (pentru alții), aparate despre care specialiștii spun că provoacă dependențe.

# Nr. 1203 (26 iulie-1 august). „Țil” Popescu-băgat în arestul poliției chiar în ziua în care organiza meciul omagial pentru Dobrin. De la „Meciul lui Dobrin”, eveniment de excepţie în cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung, a lipsit una dintre persoanele cu influenţă atât în organizarea partidei cu vedete, cât şi în viaţa „Prinţului din Trivale”. Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că exact în dimineaţa zilei de vineri, 21 iulie, ziua cu meciul, acea persoană a fost preluată de poliţişti şi dusă la Penitenciarul Colibaşi, având de ispăşit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Era vorba de cunoscutul om de afaceri muscelean Constantin „Ţil” Popescu, patronul restaurantului Ciobănașul din Câmpulung Muscel.

# Nr. 1204 (2-8 august). Mega-scandal la Inspectoratul Școlar. Fată de preot, băgată la liceu pe locurile pentru romi. Este vorba de un caz despre care ne-au vorbit părinții unor elevi de la Școala nr. 16 „I. L. Caragiale” din Pitești și cărora adolescenții le-au povestit cum o colegă a lor, despre care nu au aflat în opt ani că ar fi țigancă, a fost admisă pe singurul loc pus la dispoziție de Colegiul „Odobescu” pentru această etnie, la specializarea Științele Naturii.

# Nr. 1205 (9-15 august). Maria Cotenescu, consilier județean, contracte pe bandă rulantă cu Direcția Apelor. Încă o investigație marca Jurnalul de Argeș, în care arătam cu probe că șapte contracte au fost încheiate în perioada februarie 2014 -februarie 2017, când soțul Mariei Cotenescu era directorul Centrului de Formare și Pregătire Profesională Voina, din cadrul Direcției Apelor. Consilier județean din partea PSD de mai bine de un an și jumătate, Maria Cotenescu este și acționar majoritar la o firmă ce a câștigat zeci de contracte cu instituții publice.

# Nr. 1206 (16-22 august). ANI, sesizată pentru legăturile primarului de Câmplung cu IATSA Dacia, firmă la care edilul e acţionar. În SC IATSA DACIA Câmpulung, consilierul județean Maria Cotenescu deține un pachet de 80% iar primarul Liviu Țâroiu are 8.300 acțiuni, undeva sub 10%. Relațiile de afaceri între primăria Câmpulung și IATSA DACIA s-au derulat în perioada în care ambii erau aleși în Consiliul local.

# Nr. 1207 (23-29 august) Dezvăluiri despre schema de evaziune din dosarul de evaziune „Amfora”. Un administrator de firmă fantomă făcea declarații complete în fața  procurorilor. Conform denunțului, primarul din Mărăcineni și cumnatul Stelică Crăciun au fost acționarii unei „firme bidon” prin care patronul de la Amfora, George Dumitrescu, zis și George Hoțu, a decontat TVA de 240 miliarde lei vechi.

Cum a fost blindată cu termopane Mănăstirea Curtea de Argeş

10 02# Nr. 1208 (30 august-5 septembrie) şi Nr. 1210 (13-19 septembrie). Meșterul Manole și-a tras termopane. În luna septembrie a acestui an, cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș era blindată cu termopane. Monumentul fusese „upgradat” cu două uși mari de termopan, care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în catedrală. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declara, atunci, ÎPS Calinic, deși erau voci care susțineau că tocmai dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal. La o săptămână după publicarea articolului, actuala conducere a Direcției Județene pentru Cultură Argeș admitea că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar preciza că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele erau tot acolo. Ulterior acestui scandal,  Arhiepiscopia a dat jos ușile de termopan de la intrarea în catedrală, nu și ferestrele din același material.

# Nr. 1209 (6-12 septembrie). Cartelul de la Mărăcineni a făcut-o captivă pe judecătoarea Inghe. Denunțătorul Viorel Bolovan descria cum trucau judecătoarea Cornelia Inghe Ene și omul de afaceri Stelică Crăciun procesele de fond funciar de la Judecătoria Pitești. Un alt captiv este polițistul Iancu Costinel, acum la Direcția de Operațiuni Speciale-Serviciul de ascultări - din cadrul IPJ Argeș, despre care denunțătorul dezvăluia că Stelian Crăciun  „i-a amenajat o casă și mai multe farmacii la Domnești, Mărăcineni și Suseni”.

Jurnalul de Argeş a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeşean

# Nr. 1211 (20-26 septembrie). Pe urmele scandalului național în care a fost nominalizată și CAS Argeș. „Nume sonore din sănătatea argeșeană au firme de familie cu profil de îngrijiri la domiciliu”. Unda de şoc a scandalului decontării serviciilor fictive de îngrijire medicală la domiciliu, soldat cu arestarea preventivă a președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lovea şi judeţul nostru. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecția Pacienţilor din România, afirmase că dosare fictive de îngrijire la domiciliu ar exista şi la CAS Argeş. În ultimii trei ani, instituția a decontat peste 11 miliarde lei vechi pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, iar printre furnizori, Jurnalul de Argeș a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeșean. Cum ar fi societatea soției medicului Gheorghe Frătoaica de la UPU, firma soțului Ionelei Dăneț - managerul Spitalului Curtea de Argeș și o asociație patronată de fosta asistentă șefă de la secția ATI a Spitalului Județean - Tatiana Preduț.

„DIICOT s-a antepronunţat în delapidarea de la Spitalul Judeţean: directorul financiar Rodica Beşliu, şefa Amaliei Dumitraşcu, a semnat «fără vinovăţie»”

# Nr. 1212 (27 septembrie - 3 octombrie) Jurnalul de Argeş dezvăluia cum s-a antepronunţat DIICOT în dosarul delapidării de 40 de miliarde de lei vechi de la Spitalul Județean, spunând că directorul financiar Rodica Beșliu, șefa Amaliei Dumitrașcu, a semnat fără vreo vină, după cum reieșea din comunicatul transmis imediat după perchezițiile și arestările ce au avut loc pe 21 septembrie. Deși la momentul respectiv nici Amalia Dumitrașcu (la domiciliul căreia erau percheziții), nici fosta directoare economică Rodica Beșliu și nici angajații Serviciului Contabilitate nu fuseseră încă audiați de procurori. Reținerea Amaliei Dumitrașcu și a complicilor săi, Nicolae și Cătălin Iordache, tată și fiu, administratorii firmei Rivertex Project - în conturile căreia economista dirijase cei 900.000 de euro delapidați - au confirmat 100% dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, care a avertizat încă din august 2014 asupra activității infracționale a fostei contabile de la Spitalul Județean.

# Nr. 1213 (4-10 octombrie) și Nr. 1214 (11-17 octombrie). Două achitări și o condamnare pe viață în cazul triplei crime de la Stoenești. În toamna acestui an, după un proces cu răsturnări de situație, probe aduse cu greu în fața magistrațior și o opinie publică total nefavorabilă tuturor celor trei inculpați din dosarul de omor de la Stoenești, unde trei persoane (o tânără, tatăl și bunicul acesteia) au fost ucise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, instanța de fond a ajuns la concluzia că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al triplei crime care a zguduit județul în aprilie anul trecut și l-a condamnat la închisoare pe viață. Fratele și tatăl tânărului au fost achitați, deși procurorii porniseră de la premisa că cei doi au fost părtași la abominabilele fapte. În octombrie, Avocatul Sorescu anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu, împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

# Nr. 1215 (18-24 octombrie). Prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate. În octombrie 2017,  prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni rupea tăcerea. După ce însuşi chiminalul a mărturisit că şi-ar fi dorit să-şi ducă la îndeplinire intenţiile ucigaşe încă de acum trei ani, Ioana Năstase (21 de ani) se întreaba cum a fost posibil ca în cazul ei, anchetatorii să încadreze fapta la loviri şi alte violenţe şi nu la tentativă de omor şi, mai ales, cum i s-a permis acestui individ să ajungă din nou în libertate şi să-şi pună în aplicare planul ucigaș.

# Nr. 1216 (25 - 31 octombrie). „De la Consiliul Judeţean mi s-a dat de înţeles că, dacă pleacă Beşliu, ce mai facem? Că n-avem alt om...”, dezvăluia Adriana Tuțescu, fost manager al Spitalului Județean, explicând astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta. Abordată pe tema fraudei de 900.000 de euro de la Județean, doctorița Tuțescu a decis să rupă tăcerea, vorbind despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, pe care o descria drept „o ermetică”, „o despotică și o abuzivă”.

# Nr. 1217 (1-7 noiembrie). Detalii din testamentul lui Calinic: despre avere, sicriu și locul de veci.  În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat.

# Nr. 1218 (8 - 14 noiembrie). „Doctoriţa Adriana Tuţescu a primit peste 11,5 miliarde lei vechi din sponsorizări şi studii pe pacienţi”. Fabuloasa sumă a fost încasată de medicul diabetolog în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, studiind efectele renale ale medicamentului Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc, asupra pacienților cu diabet de tip 2. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean Argeș.

Poliţia ştia şi tolera atrocităţile care se întâmplau în satul groazei din comuna Berevoeşti

# Nr. 1219 (15-21 noiembrie). Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia și tolera ce se întâmpla în „satul groazei”. În noiembrie 2017, Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestea pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia arăta că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestart și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități a spus-o, tot pentru Jurnal de Argeș, și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care i-a acuzat pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

# Nr. 1221 (29 noiembrie-5 decembrie). Dr. Marius Pascu declara în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș într-un amplu interviu: „Când a ajuns la noi domnul Radu Vasilică, nu era niciun indiciu că ar fi necesară amputarea piciorului”. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Argeș mai spunea că „nu s-a constatat vreo situație care să ne facă să ne gândim la acest risc. Nu erau semne că piciorul nu este perfuzat cu sânge, nu erau semne că este o leziune vasculară”.

Cum a fost exilat şi sechestrat inginerul silvic Florin Urluescu de către Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş

10 03# Nr. 1222 (6-12 decembrie). „Exilat și sechestrat de Chiriloiu în țarcul de porci mistreți de la Mozacu”. Inginerul silvic Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, despre nedreptățile îndurate din partea șefului Direcţei Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță. Magistrații i-au dat câștig de cauză și au obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția Jurnalul de Argeș, unde ne-a relatat calvarul prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

Dezvăluiri din lumea consumatorilor şi distribuitorilor de droguri din Piteşti

# Nr. 1223 (13-19 decembrie). „Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puști de 15 ani care se droga și care îi datora bani”. Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

# Nr. 1224 (20-26 decembrie). Mămica măcelărită la Ginecologia Spitalului Județean acuză. În decembrie, amănunte tot mai urâte au ieșit la iveală în cazul tulburătoarei poveşti a Manuelei Voicu, femeia care, la un an de când l-a adus pe lume, prin Cezariană, pe cel de-al doilea copil al său, nu-şi poate ţine în braţe micuțul din cauza rănii care nu se mai închide. Pe lângă greşelile medicale pe care le-a acuzat  la cezariană, femeia  a pus dezinteresul cu care a fost tratată pe seama sumei prea mici pe care spune că i-a dat-o medicului înainte de operaţie. De partea celaltă, doctorul Marcel Buzatu a declarat, pentru Jurnal de Argeș că nu a luat niciun leu de la femeie şi că scandalul generat de mediatizarea cazului n-ar fi decât o modalitate a fostei sale paciente de a obţine de la el nişte bani. Doar că Manuela Voicu nu a pretins niciun leu de la doctor şi nici n-a făcut vreo reclamaţie la Colegiul Medicilor sau Poliţie. Femeia nu vrea decât să se vindece şi speră ca Ministerul Muncii să-i dea înapoi concediul de creştere a copilului  în care, din cauze medicale, nu a putut să-şi îngrijească singură micuţul.

Publicat în Dezvaluiri

# Amintirile arhiepiscopului cu monarhul

ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a avut o relație specială cu Regele Mihai, cu care a avut ocazia să se întâlnească în mai multe rânduri. Într-un interviu acordat pentru Jurnalul de Argeș, ÎPS Calinic vorbește, înainte de înmormântarea monarhului, despre amintirile sale cu Majestatea Sa Regele Mihai.  

# Cum și când s-a produs apropierea de Majestatea Sa? Ce vă amintiți despre prima întâlnire?
- Într-una din vizitele Majestății Sale, Regele Mihai I, la Curtea de Argeș, am avut prilejul să stăm de vorbă, între patru ochi, când Suveranul și-a desfăcut petalele unor amintiri din tinerețe, când mama sa, regina Elena, a avut rolul hotărâtor în educația sa ca rege și mai ales ca și creștin ortodox. În Ortodoxie s-a bucurat să trăiască și să-și mângâie inima și sufletul îndurerate timp îndelungat, din 1947, când a abdicat, cu pistolul pus în coaste de slujitorii comuniști veniți la putere, și până a plecat din frumusețea acestei lumi văzute, în zările dumnezeiești ale lumii nevăzute!
# Prima vizită oficială a regelui la Curtea de Argeș a avut loc în aprilie 1992. Iar absența Înalt Preasfinției Voastre a fost interpretată în fel și chip. Doriți să lămuriți episodul?
- Fiind deputat în Parlamentul României, s-a constituit o delegație din senatori și deputați, ca răspuns a unei invitații făcute de românii și aromânii din Albania. Ca Secretar al Comisiei din Parlament: Drepturile Omului, Culte și Minorități, am fost solicitat în mod special să merg, mai ales că Guvernul Albaniei a făcut solicitarea către Patriarhul Teoctist ca să fiu delegat să mă ocup de reorganizarea Bisericii Ortodoxe, care a fost interzisă după anul 1967, când Albania a fost declarată ca primul stat ateu din lume. Deci, înainte de a se ști de această vizită a Regelui Mihai I, delegația era constituită. În acest caz, am rugat pe Patriarhul Teoctist, să aprobe ca Preasfințitul Nifon, colegul meu de arhierie, să fie delegat să întâmpine la Argeș, pe Majestatea Sa, Preasfinția Sa fiind și ierarhul care se ocupa, ca și acum, ca Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, de relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu străinătatea. Știu despre toate comentariile de atunci! Așa se întâmplă când oamenii au părerile lor, uneori răutăcioase!
# Sunteți printre puținii ierarhi de care suveranul s-a apropiat și cu care a dezvoltat ulterior o relație specială. De ce credeți că s-a deschis Regele în fața Domniei Voastre?
- Dacă priviți mai atent fotografia cu Regele Mihai I, vedeți de pe fața lui bucuria întrevederii! De mic copil, am avut ca toți pruncii din vremea aceea o iubire mare pentru Rege. Orice se spunea  împotriva lui îmi îndurera inima, fără să spun nimănui. Era iubirea mea pentru el. Nu-mi ieșea din cap faptul că a fost alungat de acasă! Era un român adevărat și un rege adevărat. Așa am crezut până azi, așa cred și azi. Regele Mihai I citea oamenii imediat când erau în văzduhul prezenței lui și-i intuia perfect. Avea darul deosebirii duhurilor: se limpezea clar, dacă are în față un om de treabă sau de netreabă. Noi ne-am înțeles de la început, fără declarații protocolare, de la inimă la inimă, de la suflet la suflet.
# Vă amintiți un moment deosebit din timpul întâlnirilor Domniilor Voastre?
- Toate momentele în care am avut bucuria să fiu în preajma Regelui Mihai I sunt vii, ca și cum ar fi acum. Nicio clipă nu se pot uita. Acest Rege și om era imperial în toate ale sale.
# I-ați făcut vreun cadou aparte monarhului Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen ori poate doar omului - Mihai?
- Știu că niciun cadou nu l-ar fi bucurat, decât să se întoarcă acasă, la el în Țară, în România, ceea ce a fost, adică Rege al României. Totuși, pe cât am putut, i-am făcut un cadou unic, precum toți românii de treabă, un loc în inima și sufletul meu! Aici se poate simți Rege nealungat și fără spaimele veacurilor!

„Regele Mihai era atent la detalii. Te privea de îndată ce deschideai gura, în ce ape te scalzi”

# Cum au decurs întâlnirile și ce ați observat la omul-Mihai? Era un om simplu sau, dimpotrivă, era complex? Era cald sau protocolar, atent la detalii sau nu..?
- Întâlnirile, toate, au fost o bucurie! O sărbătoare! Omul Mihai a fost și rămâne pentru noi toți, un om adevărat: solemn, codul bunelor maniere fiind la cotă maximă, sincer, prompt și disponibil la dialog. Dacă cineva dorea să intre în comuniune, era dispus, fără întârziere de a te privi în văzduhul pașnic al firii sale optimiste și neviclene.
Era atent la detalii. Te privea de îndată ce deschideai gura, în ce ape te scalzi. Depista vicleșugurile și îți dădeai seama prin zâmbetul schițat cu o discreție absolută. Doar ochi și suflet sprinten să fi avut și pricepeai dacă regele ți-a acceptat vorbele realiste, sau au lovit ca nuca în perete. Nu era de glumă cu percepția caracterelor care se perindau în fața lui. Mulți au crezut că au în față un personaj obișnuit și un Rege depășit de vremuri. Se înșelau în părerile lor. Regele Mihai I a fost un om  complex și un Rege cu chemare la așteptare.
Ne-am împăcat perfect la povestiri! Era o bucurie să-l vezi și să-l auzi cum povestește într-o limbă perfect românească. Nu-mi venea să cred că este atât de român, cu dorul de a veni acasă și că vorbește o limbă perfectă a Neamului Românesc și că, în cei 70 de ani de înstrăinare, nu a uitat limba de acasă, în care se exprima perfect, limbă sfântă, fără invadarea neologismelor, o ispită mare pentru moftangii lingvistici.
Pot să îndrăznesc a spune că Suveranul Mihai I rămâne și Rege al limbii corect învățată, păstrată și rostită. Nu l-ați auzit? A vorbit întotdeauna cu inima, cu sufletul, cu toată ființa! Cine nu a înțeles că rostirea Regelui Mihai I era întotdeauna ca petalele florilor care umplu cărările paradisului românesc!
Cine spune altfel, înseamnă că nu a cunoscut pe Regele Mihai I, care avea o imensă iubire pentru români și cum se emoționa din iubirea ce o purta. În patru ochi nu avea nicio inhibare, se considera egal cu interlocutorul civilizat.

„L-am văzut pe Regele Mihai I ezitând între porunca  Reginei și porunca sângelui!”

# Își amintea de momentele în care, copil fiind, venea la Curtea de Argeș?
- Se înțelege că Regele Mihai I a fost de mai multe ori la Curtea de Argeș, cu diferite ocazii. Îi plăcea să călătorească prin frumusețile paradisiace ale Argeșului și Muscelului, dar nu a povestit ceva anume. El însuși era o amintire imperială!

# A mers vreodată la mormântul lui Carol al II-lea?
- Fotografia arată dialogul meu cu Regele Mihai I, în timp ce Principesa Margareta și cu Principele Radu au mers la paraclisul unde odihnește Carol al II-lea. Când a pășit în locul unde era depus tatăl său, Regina Ana a făcut semn și l-a oprit pe Rege din drumul său. Regina Ana era deja plecată spre a se închina la moaștele Sfintei Filoteea. A fost o situație aparte! Am văzut pe Regele Mihai I ezitând între porunca Reginei și porunca sângelui!
# V-a povestit ceva despre tatăl său?
- Niciodată nu a pomenit numele tatălui său! Cel puțin în dialogurile noastre.
# La Elena Lupescu a făcut vreodată referire?
- Indirect, a amintit cât rău a făcut Familiei Regale acea ființă și că se simțea în primejdie, fapt de care era înspăimântată și Regina Mamă, atrăgându-i mereu atenția, cum să se ferească de capcane și primejdii!
# Cum v-a venit ideea Necropolei Regale?
- Într-o vizită la Argeș, Regele Mihai I a rămas, împreună cu Regina Ana, în Catedrala Sfântului Neagoe Vodă Basarab și a zis, strălucindu-i privirea: Suntem și noi muritori, ca toți oamenii și văd că aici nu ar mai fi niciun loc pentru odihna cea din urmă! Am rămas surprins! Nu ați fi fost la fel?! Din vorbă în vorbă, am adus ideea construirii unei Catedrale Arhiepiscopale, noi, în care să-și găsească odihna de veci. A fost de acord, mai ales, că după atâta răbdare și așteptare, barem să se odihnească într-un loc nou construit. Așa am dorit să-mi arăt iubirea din pruncie pentru acest Rege minunat. Iată că Dumnezeu mi-a dat bucuria întâlnirii la Argeș și am rămas împreună pentru totdeauna! Mare este iubirea peste toată vremea-și are vreme!
# Care este ultima amintire pe care o aveți cu Regele?
- Una pe care, poate o aveți și dumneavoastră împreună cu toți românii care-l iubesc pe Regele Mihai I al României: că Regele s-a întors acasă, în România iubirii sale permanente și se odihnește de lunga răbdare și așteptare, în sânul poporului atât de drag inimii sale românești și regești. De azi, Suveranul Mihai I, domnește ca Rege al Păcii și Iubirii pentru România! Aceasta să nu uităm niciodată!

Publicat în Dezvaluiri

Pentru a onora valorile județului Argeș, Consiliul Județean Argeș a organizat pe 8 decembrie la Hotelul Ramada, cea de-a doua ediție a Galei „10 pentru Argeș”. Astfel, zece argeșeni, din domeniile -  Mediu de afaceri, Educație, Sport, Sănătate, Administrație, Cultură, Cercetare, Social, Protecția mediului - turism,  Promovarea Argeșului - au primit recunoașterea comunității argeșene, în baza nominalizărilor Comitetului de Excelență, ale consilierilor județeni, instituțiilor de învățământ și cultură din Argeș și din partea mediului de afaceri.

Peste 400 de invitați-parlamentari, autorități locale, oameni de afaceri, artiști și sportivi-au fost prezenți la eveniment. Anul acesta, manifestarea s-a desfășurat sub egida „Respect pentru Valorile Naționale”, un proiect inițiat în 2017 de Consiliul Județean Argeș, Academia Română și DACIN SARA, cu scopul de a redescoperi și readuce în atenția publică valorile naționale, din domenii precum știință, istorie, literatură, cinematografie, teatru, muzică, precum și sub egida „Fabricat în Argeș”.

Ministrul Culturii s-a numărat printre premianți

La fiecare dintre secţiuni au existat câte trei nominalizări, dintre care a fost ales un câştigător, însă, fiecare dintre nominalizaţi, în parte, poate fi considerat un învingător.
„Argeșul are foarte multe valori și elite care merită promovate, prezentate și susținute, mai ales că activitatea multora dintre ei nu este suficient de mediatizată. Asta încercăm noi să facem prin „Gala 10 pentru Argeș”, precum și prin celelalte două proiecte ale Consiliului Județean Argeș, „Fabricat în Argeș” și „Respect pentru Valorile Naționale”, a declarat în deschiderea Galei de Excelență preşedinte Consiliul Judeţean Argeş, Dan Manu.
La categoria ADMINISTRAȚIE au fost înmânate două trofee, respectiv ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, și fostului ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu - ambele pentru Ansamblul Conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”).
În luna noiembrie 2017, Ministerul Culturii a achiziționat, prin Hotărâre de Guvern, Vila Florica, salvând astfel unul dintre cele mai importante bunuri de patrimoniu național care, de acum, se află în patrimoniul statului român.
Trofeul „Omul de fier” la categoria SĂNĂTATE a fost acordat doctorului Horia Trăilă - medic radiolog - radiografie intervențională Laboratorul Angiografie SJU Pitești.
Profesorul Octavian Dumitrașcu - cadru didactic al Colegiului Național, „Dinicu Golescu”, Câmpulung, profesor pregătitor al elevilor participanți la etapa națională și internațională de informatică a câștigat, pentru al doilea an la rând, trofeul la secțiunea EDUCAȚIE, pentru rezultatele deosebite obținute la olimpiadele naționale și internaționale obținute cu elevii săi, membri ai lotului național al României.

Lactate Brădet a câștigat trofeul la categoria „Mediul de Afaceri”

18 Gala03La categoria MEDIUL DE AFACERI, trofeul a fost oferit societății Lactate Brădet, unul dintre cei mai importanți procesatori de lapte din zona Argeșului, pentru modul în care a reuşit, în 2017, să păstreze pe piaţă un produs de brand al judeţului Argeş, după ce în 2016 a fost ținta celui mai mare scandal privind calitatea produselor.
Trofeul la categoria CERCETARE a revenit în acest an inginerului Dănuț Gabriel Marinescu, conferențiar universitar doctor la Universitatea Pitești - directorul Centrului de Cercetare Ingineria Automobilului (CCIA) și coordonatorul Laboratorului Sisteme alternative de propulsie - Vehicule Electrice si Hibride. Proiectele de cercetare realizate începând cu anul 2002 de către inginerul Dănuț Gabriel Marinescu sunt în domeniul vehiculelor electrice și hibride, construite pe baza unor modele Dacia de serie, din care unele în colaborare cu Renault Technologie Roumanie. Astfel, în anul 2017, în cadrul Centrului de cercetare „Ingineia automobilului” în parteneriat cu mediul economic a finalizat: Realizarea proiectului „Vehicul Electric din clasa compact” denumit Sandero ELECTRON. Implementarea unui sistem de încărcare inductivă (Wireless) pe conceptul ELECTRON.
La categoria PROTECȚIA MEDIULUI - TURISM,  trofeul a revenit Pensiunii „Floarea de colț” Nucșoara - deschisă la mijlocul anului 2017.

ÎPS Calinic - premiat la categoria „Cultură”

Eduard Șerban, sportiv legitimat la CSM Pitești, a obținut trofeul la categoria SPORT. La începutul lunii august, Eduard Șerban a câștigat medalia de aur la categoria 90 kg la Campionatele Mondiale de judo pentru cadeți de la Santiago de Chile.
La categoria CULTURĂ, trofeul a revenit Înalt PreaSfinției Sale Calinic  Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. În 2017 s-a împlinit o jumătate de mileniu de la sfinţirea Mânăstirii Argeşului, ctitoria lui Neagoe Basarab, construită pe locul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Astfel, în luna septembrie, la Mănăstirea Curtea de Argeș, a avut loc aniversarea a 500 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş.
Pentru implicarea activă în viața socială a comunității, societatea DANBRED Slobozia a obținut trofeul la categoria SOCIAL. Societate comercială cu capital privat danez/român ce  activează în zootehnie, DANBRED Slobozia este profund implicată în activitatea socială a localităților din zona de sud a județului.
La categoria Promovarea Argeșului, trofeul i-a revenit președintelui Federația Română de Kaiac Canoe, Ioan Bîrlădeanu, pentru promovarea sportului cu vâsle și a județului Argeș în toată lumea, cu prilejul desfășurării, în perioada 26 - 30 iulie, la Complexul Sportiv Național Bascov - Budeasa, a Campionatelor Mondiale de Kaiac Canoe Sprint Juniori si Tineret U23.
Partea artistică a Galei „10 pentru Argeș” a fost și ea una specială, fiind asigurată de Nicu Alifantis, Nico și Marius Bălan, Elena Sima, Gina Pavel&Getic Band, orchestra estradă a Teatrului Al. Davila, corul de copii Carmen Argessi, Eduard Leață-chitară, dansatorii Andreea și Mihai Dragnea, Mădălina Lupu, Cătălin Iancu jr., Ștefan Badea, Cezar Ioan Mircea și Corala Ars Nova.

Publicat în Administratie

# Arhiepiscopul promite: „Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost”

După scandalul iscat pe marginea montării de termopane la cel mai valoros monument istoric al județului, Mânăstirea Curtea de Argeș, scandal apărut după ce Jurnal de Argeș a atras atenția că blindarea ctitoriei lui Neagoe Basarab cu tâmplărie PVC taie orice șansă ca lăcașul să mai intre pe listei patrimoniului UNESCO, pentru care a fost propusă și care va fi definitivată la finalul acestui an, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a renunțat la cele mai recente upgrade-uri: ușile de temopan de la intrarea în mânăstire.

În al doisprezecelea ceas, cu puțin timp înainte de decizia ce va fi luată în privința actualizării listei  obiectivelor românești din Patrimoniul UNESCO, estimată pentru luna decembrie a acestui an, cele două uși mari de termopan care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în sfântul lăcaș, au fost desființate. Au mai rămas atașați pe zidul de la intrare doar suporții tâmplăriei montate fără niciun fel de proiect și fără nicio autorizație de la Ministerul Culturii.

„Or să dispară și ele, totul!

Arhiepiscopia a păstrat însă ferestrele de termopan care le dubleză pe cele originale, prinse recent într-un proiect de restaurare a vitraliilor, de data aceasta, o treabă autorizată.
„Or să dispară și ele, totul! Numai că acum aducem o echipă de specialiști pentru că începem, prin proiect, restaurarea vitraliilor ca să nu mai intre apa. Ce se întâmplă acolo?!  Vitraliile sunt de  aproape 100 de ani. Au apărut niște spații între sticlă și metal și intră apa. Se înțelege că trebuie restaurare. În sfârșit avem o listă trimisă oficial cu cei care fac restaurare de vitralii, nu cu cârpaci”, explică, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Pentru simplul motiv că ferestrele de termopan sunt totuși montate la interior și nu la erxterior, de unde vin intemperiile, ele nu protejeză în niciun fel vitraliile, iar justificarea lor acolo e încă îndoielnică. Singurul argument cât de cât plauzibil este legat de faptul că, anunțându-se lucrări la exterior, ar fi nevoie de o protecție a interiorului. Cert este că ÎPS Calinic dă asigurări că și ferestrele de termopan vor avea aceeași soartă cu ușile și că vor dispărea cât de curând.
„Nu rămâne nimic. Doar că mai stăm un pic până se restaurează și se rezolvă totul. Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost. Pentru că nu s-a modificat nimic, s-a luat  doar o marjă de protecție, pentru curent și praf”, a mai explicat ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

„Scoaterea termopanelor nu rezolvă  problema cu lista UNESCO”

În opinia mai-marelui Arhiepiscopiei Argeș, (așa cum a mai spus-o și la izbucnirea scandalului) demontarea ușilor de termopan, ca și prezența, încă, a ferestrelor din același material nu va influența decizia UNESCO, pentru că, spune Sfinția Sa, ce va atârna cel mai greu ar fi intervențiile făcute la arhitectura originală, schimbată total la restaurările din secolul XIX.
ÎPS Calinic a făcut o comparație a Mânăstirii Curtea de Argeș cu Mânăstirea Horezu, aflată de 24 de ani pe Lista Patrimoniului Mondial.
„Cei de la UNESCO au văzut imagini dinainte de restaurarea Mânăstirii Curtea de Argeș. Au văzut și ceea ce s-a adăugat. Scoaterea termopanelor nu rezolvă problema cu lista UNESCO. Ei urmăresc păstrarea în timp a elementelor originale în ceea ce privește structura în sine, de arhitectură și inginerie. Mânăstirea Curtea de Argeș este la exterior monument apt de UNESCO, dar în ceea ce privește partea cealaltă, a artei plastice, pictura originală lipsește cu desăvârșire. Nu că are cineva, Doamne-ferește, ceva cu catedrala de la Curtea de Argeș. E lucru foare bine cântărit acolo. Mânăstirea Horezu, care e trecută la UNESCO, are toată pictura originală. Biserica aceea, spre deosebire de a noastră, n-a fost în niciun fel restaurată. Se păstrează și acum fără nicio intervenție”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

Despre  „Scandalul termopanelor”

În luna septembrie a acestui an, Jurnal de Argeș atrăgea atenția că, încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeș (construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875) de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, a fost propusă, împreună cu alte câteva sit-uri din România, pentru a intra în lista UNESCO, unde țara noastră are câteva obiective, și că la finele acestui an se va încheia și evaluarea noilor  propuneri  de obiective care vor ajunge în patrimoniul mondial al umanității. Nimeni nu îndrăznea atunci să vorbească la modul obiectiv despre șansele ca acest monument să prindă un loc pe lista UNESCO. Jurnal de Argeș semnala că dincolo de modificările la care face referire acum IPS Calinic, în cei 26 de ani de la momentul propunerii monumentului pentru lista UNESCO și până anul acesta, când are loc evaluarea finală, monumentul istoric s-a pricopsit și cu termopane. O chestiune „extrem de minoră” din punctul de vedere al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, însă o intervenție care s-a făcut fără niciun fel de autorizație de la Ministerul Culturii și fără niciun proiect.
Justificarea pe care o dădea atunci Arhiepiscopia a avut două nunațe: mai întâi, au fost invocați curenții de aer care creau un disconfort  pentru enoriaşi și pentru preoţi, iar ulterior şi faptul că era nevoie de stoparea prafului rezultat în timpul lucrărilor de restaurare a pieței din fața catedralei, argumentul principal care ar fi stat, de fapt,  la baza acestei decizii ad-hoc de montarea a termopanelor. Conducerea Direcției  Județene pentru Cultură recunoștea, în urmă cu două luni, că montarea termopanelor la  Mânăstirea Curtea de Argeș „ poate fi încadrată la o contravenție, conform legii 420 - Lucrare, intervenție neautorizată de Ministerul Culturii... Dacă vreți, este contravenție, dar s-a prescris, fiindcă are termen de trei ani”.
Una peste alta opinia Arhiepiscopiei, identică celei a  Direcţiei Judeţene de Cultură, a fost că, dacă Mănăstirea va rata intrarea în lista UNESCO, nu termopanele vor fi cauza, ci intervențiile majore aduse monumentului în urmă cu mai bine de două secole.
Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, explica, atunci, pentru Jurnal de Argeș, că lista tentativă a UNESCO se află în revizuire și că  mai multe instituții își aduc aportul  la această revizuire, inclusiv specialiști și experți din mai multe domenii.
Pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial, un sit trebuie să fie de o valoare universală excepțională. Pentru asta, trebuie să îndeplinească o serie de condiții de integritate și autenticitate și trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea. „Integritatea este o măsură a întregimii și rămânerii intacte a patrimoniului cultural și natural și a atributelor sale”, se arată în condițiile de integritate și autenticitate care se cer pentru introducerea unui obiectiv în patrimoniul umanității. Examinarea condițiilor de integritate necesită, printre altele, evaluarea măsurii în care proprietatea suferă de „efectele adverse ale dezvoltării și/sau neglijării”. Rămâne de văzut ce va spune  UNESCO la această evaluare.

 

Publicat în Dezvaluiri

Vineri, 10 noiembrie, Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte a găzduit vernisajul expozițional  „ Reprezentări sculpturale de daci în arta română” a dr Leonard Velcescu, cercetător în istoria artei, profesor asociat al Universității din Perpignan (Franța) și președinte de onoare al Asociației Identitate Culturală Contemporană București. De asemenea, profesorul a susținut și comunicarea „Simboluri identitare culturale ale României. Monumente Arhitecturale și Arta Iconografică în timpul Domniei lui Traian 98-117 d.Hr.”

La evenimentul științific de excepție a participat ÎPS Calinic, rectorul UPIT, Dumitru Chirleșan, decanul Constantin Augustus Bărbulescu, alte cadre universitare ale Facultății de Teologie, Litere, Istorie și Arte dar și foarte mulți studenți și public interesat de cercetările profesorului Velcescu, cel care a publicat mai multe cărți și studii despre  monumente antice romane care „ne interesează în mod deosebit din punct de vedere istoric şi cultural, pentru importanţa lor pentru istoria şi identitatea ştiinţifică culturală a României, precum şi pentru spaţiul cultural european şi mondial”, după cum a subliniat chiar acesta. „Întâmplarea a fost să fie ca această importantă şi valoroasă descoperire să înceapă prin anii 1992-1994, în anii studenţiei mele la Paris. În timpul acestor ani, cum se apropia perioada examenelor de la Sorbona, trebuia să mă pregătesc cu asiduitate după bibliografia pentru doctorat”. A început un demers temeinic și laborios, un drum anevoios dar plin de satisfacții pe calea cercetărilor despre trecutul și continuitatea poporului român. Profesorul universitar Leonard Velcescu a prezentat expoziția de la Teologie și la București precum și la Parlamentul European de la Bruxelles iar la Pitești va fi deschisă timp de o lună de zile, până pe data de 10 decembrie.

Publicat în Cultura
Joi, 02 Noiembrie 2017 12:20

Testamentul lui Calinic

# Ce avere are arhiepiscopul, în ce loc vrea să fie înmormântat şi detalii despre sicriul ales

Pe 1 martie 2016, cu două zile înainte de a fi operat pe cord, chiar de pe patul spitalului sibian Polisano, ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, lua serios în calcul varianta de a nu supraviețui.  Prin urmare, a întocmit un testament pe care l-a semnat și apoi trimis Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel. În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat. Vă prezentăm în cele ce urmează testamentul, care este redat în facsimil în ultima carte a arhiepiscopului Calinic, intitulată  „Vindecă, Părinte! Mărturie între viață și moarte”, în fapt un jurnal al pătimirilor sale lumești înainte și după intervenția chirurgicală pe inimă.

„Preafericirii Sale,
Preafericitului Părinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preafericirea Voastră,
Apropiindu-se ziua de 3 martie 2016, în care s-a hotărât intervenția chirurgicală asupra inimii noastre, în cadrul Spitalului Polisano-Sibiu, de către Dr. Victor Costache, și neavând timp să întocmesc un document mai cuprinzător, în cazul în care Domnul Dumnezeu ar pune capăt zilelor pământești, Vă aduc la Înalta cunoștință câteva lucruri privitoare la ascultarea de Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului:
1. Inventarele palatului arhiepiscopal, în care nu mai locuiesc de multă vreme, sunt întocmite și se află la Cancelaria arhiepiscopală;
2. Inventarul personal se află integral la Mănăstirea Corbeni, unde va rămâne ca semn de prețuire pentru ctitoria salvată de la dispariție;
3. Am donat, din agoniseala personală, inventarului global al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, prin Notariatul de Stat, următoarele bunuri:
a. Dreptul de autor asupra tuturor cărților scrise în timpul vieții și a celor care se vor publica postum (dacă se va mai ocupa cineva și ar fi de folos!);
b. Dreptul de proprietate asupra tuturor tablourilor (grafică), expoziția de la etajul Sălii Ierarhilor, de la Centrul Eparhial (Basarabilor 23);
c. Dreptul de proprietate asupra tuturor cărților și manuscriselor, donate deja Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și Seminarului Teologic Sfântul Neagoe Vodă Basarab-Curtea de Argeș;
4. Nu dețin, personal, și nici prin terți, niciun fel imobil sau mobil și nici vreo obligație, de orice fel față de terțe persoane și nici nu am făcut vreo datorie personală în care să fi implicat instituția sau terțe instituții;
5. Nu cunosc niciun document semnat în contul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, cu semnătură electronică-post factum-în cazul trecerii mele în Țara de peste veac;
6. Nu cunosc existența altor conturi bancare, decât cele în care se operează curent;
În cei peste 31 de ani de statornică osteneală arhierească la Argeș, Vâlcea, Olt și Teleorman, cu ajutorul Domnului, mai ales la Argeș și Muscel s-a făcut o reașezare a Eparhiei, bântuită de desființări și rupturi, lucru greu și mult anevoios sufletului meu îndurerat de greutăți și înverșunări locale !
Anul 2009, din mila Domnului și dragostea Preafericirii Voastre, a zâmbit și peste Argeșul istoric-cel mult urgisit - când a fost ridicat la demnitatea eclesiastică de Arhiepiscopie! Fapt ce va rămâne, de-a pururi, în Istoria Bisericii Străbune!
Cât privește sicriul, este deja pregătit de câteva luni, acum adăpostit la Mănăstirea Curtea de Argeș, iar locul de odihnă unde veți considera: în pridvorul noii Catedrale (turnulețul din stânga); Mănăstirea Antonești, la streașina bisericii, sau desigur, la ctitoria Mănăstirii Sfântul Ilie Paltinul de pe Transfăgărășanul Carpaților argeșeni.
Avându-se în vedere volumul sicriului (din trunchi de brad din Moldova) să fiu adăpostit fără nicio distincție, toate fiind în inventar și puse la muzeu, iar Evanghelia să nu fie pusă pe piept pentru a nu fi judecat prea aspru pentru ceea ce trebuia să fac și nu am făcut. Îmi cer iertare Preafericirii Voastre și întregului Sinod Preasfințit!
Îmi cer iertare preoților și creștinilor pe care i-am supărat, cu cuvântul, cu lucrul, cu voie sau fără voie, cu sminteală și ocară!
Preafericirea Voastră,
Să mă iertați că am scris un ultim cuvânt - de încredințare - și cu o oarecare teamă, că doar Domnul știe căile omului!
Rog pe Dumnezeu să fiți sănătos! Rog pe Dumnezeu să vă bucurați de Catedrala Neamului!
Cu speranță că scap încă viu de la operație,
Vă așez metania luminoasă pe Colina Bucuriei!

Cu bucurie și speranță,
Vă întâmpină,
Calinic Argeșeanul”

Publicat în Dezvaluiri

Secretos cum îl știm, ori poate nedoritor de fală deșartă, Preacuviosul Caliopie Ichim, consilierul eparhial de la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, a devenit, peste noapte, zicem noi, ori poate chiar peste zi ( oricum, cam prin primăvară ), stareț al Mănăstirii Curtea de Argeș. Nu-i vorbă că noua misie încredințată de șef, îi vine ca o mănușă lui Caliopie. În primul rând pentru că, în calitate de consilier economic, atributele sale constau și în gestionarea banilor pentru construcția bisericilor,  iar părintele este, cum s-ar spune, un fel de Meșter Manole. În plus, pentru restaurarea și consolidarea Palatului Episcopal sunt alocați 22 milioane de lei, bani europeni, care, nu-i așa, trebuie administrați cu maximă chibzuială. Totuși, nu înțelegem de ce părintele stareț Caliopie nu și-a asumat nicio responsabilitate atunci când a izbucnit scandalul termopanelor de la mănăstire și l-a lăsat la înaintare, să tot încaseze scatoalce de la presă și de la opinia publică, tot pe ÎPS Calinic?! Nu spunem că ÎPS Calinic poate fi exonerat de orice vină în (deja) rușinea națională cu termopanele, dar după ultima informație, cea cu Caliopie numit stareț al mănăstirii Meșterului Manole, parcă acesta din urmă ar fi tartorul întregii afacerii. Aveam noi o bănuială și înainte de dezvăluiri, aceea că nici florile nu cresc în curtea mănăstiri Meșterului Manole fără să le dea voie Caliopie, iar acum, iată, ni s-a și confirmat.

Publicat în Culise

# Arhiepiscopul a scris o carte întreagă despre operaţia la inimă # În Jurnalul de dinainte de operația pe cord, arhiepiscopul și-a scris testamentul pe care l-a trimis Prea Fericitului Daniel  # În testament, ÎPS Calinic a scris ce avere are, unde și cui o lasă  # ÎPS Calinic a vorbit în carte inclusiv despre cum i-a fost  înlocuită valva mitrală cu una de porc

După ce i s-a descoperit, în ianuarie 2016, prezența unei endocardite, adică o infecție bacteriană la nivelul inimii, ÎPS Calinic a ales calea presărată cu spini a spitalelor bucureștene. S-a internat la Victor Babeș și la Universitar, unde s-a considerat, după cum cu umor spune, un arestat la domiciliu. În final, după ce a fost sfătuit să aleagă pentru operație un spital  din Frankfurt sau clinica Royal Brompton din Londra, a optat pentru clinica Polisano din Sibiu. Aici a fost operat, în martie, de echipa doctorului Victor Costache, directorul medical și șeful secției de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică. Și tot aici a avut loc schimbarea valvei arhiereului cu una de... porc. Și toată această odisee o regăsim povestită în cea mai nouă apariție editorială sub semnătura arhiepiscopului Argeșului și Muscelului. Cartea redă, în fapt, jurnalul arhiereului, scris înainte și după dificila intervenție pe cord de anul trecut, când avea 72 de ani. Volumul semnat de  Calinic Argeșeanul se numește „Vindecă, Părinte!- Mărturie între viață și moarte”.  Inutil să mai spunem că lectura este un deliciu în sine pentru cine cunoaște, sau nu, harul netăgăduit  de cărturar al ÎPS Calinic. Spirit tânăr și condei sprinten, umor sănătos moldovenesc, pigmentat cu experiența  de vlădică muntean, sunt doar câteva dintre ingredientele talentului de  memorialist al arhiepiscopului nostru. 

Persoane ce l-au vizitat pe arhiepiscop pe patul de suferință 

7 Calinic05Ceea ce ne-a atras atenția a fost galeria personajelor care l-au vizitat pe arhiepiscop, pe patul de spital. Fie la spitalele bucureștene, fie la Sibiu, la Polisano. Iar drept mulțumire pentru gestul și sprijinul acordat, arhiepiscopul i-a menționat pe toți aceștia în cartea sa. Au venit astfel să îl vadă și să îl încurajeze, profesori, doctori, preoți, episcopi și mitropoliți, ajutoarele sale de la Arhiepiscopie, dar și simpli parohi sau călugări de la biserici, respectiv mănăstiri din Argeș. Îi regăsim astfel, printre argeșeni care l-au vizitat pe ÎPS Calinic,  pe doctorii Cătălin Cârstoiu, fost director al Spitalului Universitar, prof.dr. Dragoș Vinereanu, specialist cardiolog originar din Curtea de Argeș, preotul prof. Nicolae Brânzea, părintele Serafim-starețul mănăstirii Negru Vodă, consilierii săi eparhiali, starețul mănăstirii Curtea de Argeș, Caliopie Ichim, Nicolae Dinică și Puiu Diaconescu de la Mioveni și pe preotul Ciprian Vuțan. Regăsim chiar și politicieni, precum deputatul Remus Borza, pe fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu și pe cel al Justiției, Robert Cazanciuc. Dar oricât răsfoim cartea, nu regăsim politicieni argeșeni, mai ales PSD-iști (cărora ÎPS Calinic le-a satsfăcut de-a lungul vremii mai toate poftele), cu o singură excepție. Este vorba de fostul senator PDL și fondator al Partidului pentru Argeș și Muscel, Mircea Andrei. Culmea, exact politicianul pe care în 2011, imediat după reținerea pentru o noapte a lui Constantin Nicolescu, ÎPS Calinic îl acuza că a venit să tulbure liniștea județului și că inclusiv lui îi vrea răul. Ei bine, în carte, Calinic are numai cuvinte de laudă la adresa lui Mircea Andrei. Înalt Prea Sfințitul încadrează apariția la spital a avocatului la categoria „vizite simandicoase” și  îl descrie pe Mircea Andrei ca fiind: „omul de inimă, săritor la caz de mare nevoie”.

„Nu dețin, personal, și nici prin terți, niciun fel de imobil”

7 Calinic01Gândindu-se că nu va supraviețui complicatei operații pe inimă, ÎPS Calinic i-a scris o scrisoare Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, un fel de testament în care scrie despre bunurile sale lumești și cui le lasă. Astfel, despre inventarul personal, Calinic  spune că acesta se află la mănăstirea Corbeni, iar inventarele Palatului arhiepiscopal la Cancelaria arhiepiscopală. Prin notariat, donează agoniseala personală Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, respectiv, drepturile de autor asupra cărților scrise și a celor care se vor publica postum. Manuscrisele și alte documente valoroase le lasă, de asemenea,  Arhiepiscopiei și Seminarului Teologic de la Curtea de Argeș și, de asemenea,  dreptul de proprietate asupra tablourilor (grafică), respectiv expoziția de la Centrul Eparhial. „ Nu dețin, personal, și nici prin terți, niciun fel de imobil și nici vreo obligație, de orice fel, față de terțe persoane și nici nu am făcut vreo datorie personală în care să fi implicat instituția sau terțe instituții”, îi scrie Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului în testamentul întocmit anul trecut șefului BOR, Prea Fericitului Daniel.

 

Publicat în Actualitate

# Scandalul „Termopanele lui Calinic”, tradus de directorul de la Cultură
Exceptând ușa tabloidă de la intrarea în Mânăstirea Curtea de Argeș, cel mai recent artificiu kitchos adus lăcașului de cult, termopanele asupra cărora Jurnal de Argeș a atras atenția în contextul în care monumentul aspiră să intre pe Lista Patrimoniului Universal - UNESCO  și care au declanșat avalanșa de reacții  în presă și în rândul opiniei publice, au mai bine de 10 ani de... provizorat.

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 3