# Afacerea urât mirositoare a pierderii sau neexercitării dreptului de preempţiune. Am refăcut filmul integral al circuitului documentelor

Al doilea motiv invocat de către fostul  subprefect Gabriel Stoian în schimbarea sa, pe lângă cel al implicării în descâlcirea ițelor în afacerea deșeurilor de la Ștefănești, a fost cel al prezenței sale în comisia Prefecturii pentru cercetarea modului în care s-a pierdut, în mod suspect, dreptul de preempțiune pentru clădirea uzinei de apă, a cramei și al unui teren de 4500 mp din domeniul Brătienilor.  Asta în contextul în care prețul cerut de proprietari era de doar 100.000 de euro, un mizilic pentru autoritățile locale și județene, având în vedere că obțineau o clădire de patrimoniu, plus un  teren de 4500 la Ștefănești, în inima domeniului de la Florica.  

Iată însă ce declara subprefectul Stoian despre toată această afacere urât mirositoare:  „Aveam, de asemenea, pe masă, dosarul privitor la neexercitarea dreptului de preempţiune asupra uzinei de apă şi observatorului astronomic de pe domeniul Brătienilor de la Ştefăneşti. Aveam în derulare o anchetă, pentru că sunt mai multe semne de întrebare acolo, despre cum s-a făcut calculul preţului de vânzare a imobilelor şi terenului, dar şi cum a ajuns statul să nu îşi exprime dreptul de preempţiune în acel caz. În fine, am deranjat, dar aşa ştiu eu să îmi fac treaba şi, după cum se vede, m-a costat”. Ca să rezumăm, membrii comisiei de disciplină a Prefecturii (condusă de subprefect) erau interesați să afle traseul „scrisorii pierdute”, mai exact modul în care aceasta a fost pierdută pe circuitul actelor din Primăria Ștefănești (pe axa registratură-secretar-primar), astfel încât această instituție să piardă posibilitatea de a cumpăra bucata din domeniul Florica, prin expirarea perioadei în care trebuia exercitat dreptul de preempțiune. După mai multe solicitări, inclusiv la Ministerul Culturii și Identității Naționale, dar și la Consiliul Județean Argeș și Primăria Ștefănești, am intrat în posesia corespondenței între instituțiile implicate în această vânzare cel puțin suspectă, de care a profitat în final un privat. Din această corespondență  se vede clar „viteza” de reacție a instituțiilor și cum apar timpii morți, iar dacă asta s-a întâmplat în mod voit sau nu, rămâne de văzut și cercetat. Dacă până acum știam că doar Primăria Ștefănești nu și-a exercitat dreptul de preempțiune (cum spuneam, rămâne de cercetat dacă din incompetență, neglijență sau corupție), acum aflăm, și asta e chiar o bombă, că nici onor Consiliul Județean, deși a fost înștiințat de către Ministerul Culturii și moștenitori, n-a fost interesat de un asemenea chilipir, considerând  suma de 100.000 euro prea mare. 

Cristian Cocea: „După ce a luat Vila Florica, Ministerul Culturii nu a mai avut bani și pentru anexele respective”

Piesă importantă în acest puzzle este Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș, motiv pentru care am stat de vorbă cu șeful acestei instituții, Cristian Cocea.  Acesta ne-a pus la dispoziție  actele cu ajutorul cărora am putut reface drumul dus - întors al corespondenței instituționale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune între Ministerul Culturii, prin instituția sa din teritoriu, și Primăria Ștefănești, condusă de edilul Ioana Jenica Dumitru. „Eu vă arăt toate documentele pe care le-am  trimis la Prefectură, că și dânșii erau interesați, respectiv domnul subprefect... (n.red. - fostul subprefect Gabriel Stoian). Vă răspund astfel la solicitarea  voastră de informații care  se referă la neexercitarea dreptului de preempțiune asupra unui monument istoric grupa valorică A, parte din ansamblul Brătianu - Florica, și anume clădiri anexe, oraș Ștefănești. Direcția Județeană de Cultură Argeș a trimis în termenul legal documentația către Ministerul Culturii, precum și un punct de vedere favorabil în vederea exercitării dreptului de preempțiune pe tot ansamblul conacului Brătianu înregistrat la Patrimoniul Cultural. Am trimis totul la minister, în baza dosarului pe care mi l-a adus proprietarul (la începutul anului trecut) sau reprezentantul proprietarului. Nu mai știu dacă a fost părintele Brânzea sau un alt moștenitor”, ne-a spus directorul Cocea, care, foarte transparent, ne-a pus pe masă și hârtiile.
10 adresa CJPrima este adresa ministerului referitoare la  neexercitarea dreptului de preempțiune, înregistrată în 7 noiembrie 2017, la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș,  semnată în 25 octombrie de fostul ministru Lucian Romașcanu.  În hârtia ministerului scrie: „Ca urmare a documentației trimise de Direcția pentru Cultură, înregistrată la Direcția pentru Cultură în data de 19.01.2017 (documentația a fost întocmită, așadar, încă de la începutul anului trecut și trimisă la București), se comunică faptul  că Ministerul nu își exercită dreptul de preempțiune asupra imobilului, iar dreptul de preempțiune se transferă autorităților locale”. Adică Consiliului Local Ștefănești și Consiliului Județean Argeș, adăugăm noi. „Ministerul nu a mai avut bani pentru anexele respective, este limpede, în momentul în care a luat Vila Florica. Nici nu s-a mai pus problema de a lua și anexele.  A luat ce era important, cu valoare istorică, vila. Ministerul Culturii nu are buget să cumpere totul”.

Cocea i-a înştiinţat chiar a doua zi pe cei de la Primăria Ştefăneşti şi Consiliul Judeţean:

„Le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempţiune la dumneavoastră în curte»”

11 coceaArătându-ne în continuare nedumeriți despre modul în care s-a pierdut sau nu s-a exercitat dreptul de preempțiune, Cristian Cocea a refăcut circuitul documentelor oficiale:  „Deci, la mine a venit pe 7 noiembrie adresa de la minister, trimisă în octombrie. De ce așa de târziu? Ce știu eu cum merge poșta?”. (La fel ne-a răspuns și fostul ministru Lucian Romașcanu, vizibil iritat de o atare întrebare atunci când l-am abordat telefonic și acesta a dat vina pe Poșta Română, spunând că, personal, a urmat toate procedurile legale).

„Eu, imediat după aceea, am trimis adresă oficială la Consiliul Județean Argeș și la Consiliul Local Ștefănești. Se întâmpla pe 8 noiembrie, deci la doar o zi, în care le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempțiune la dumneavoastră în curte». Așa au stat lucrurile. La mine nu stau hârtiile pe birou, am până și borderoul de poștă!  Consiliul Județean a zis nu o vrem, nu ne interesează. Cei de la CJ mi-au răspuns totuși în timp util, spre deosebire de orașul Ștefănești. Consiliul local de acolo mi-a răspuns pe 15 decembrie, la o lună și o săptămână de când le-am trimis adresa! Și vă citez ce mi-au răspuns: „«Urmare a solicitării  dumneavoastră, vă comunicăm că membrii comisiei au zis că se duc la fața locului. Membrii consiliului susțin propunerea comisiei de specialitate în ceea ce privește deplasarea. Termenul trecuse, proprietarii și-au vândut ce au avut de vândut. Eu am depus toate diligențele de pe o zi pe alta! Ce să le fac eu, dacă au pierdut timpul?! Eu nu îmi permit să spun dacă putea sau nu putea Primăria Ștefănești să cumpere. Cert este că s-a întâmplat această chestiune, au pierdut termenul în care puteau să își exercite dreptul de preempțiune. Discutând principial, nu e dracul atât de negru că a cumpărat un privat acele clădiri, dacă va pune mâna și le va reface. Dar abia aștept să îl văd pe cumpărător, pentru că, în momentul în care dorește să facă reparații sau să schimbe destinația, cere aviz și atunci îi dau dreptul de folosință pentru  monument și văd și eu cine e, ce face... Deci, până la urmă, faptul că se vinde un monument istoric, asta în principiu ar favoriza refacerea lui, rămânerea lui în picioare”, încheie Cristian Cocea.

Explicaţia Ministerului Culturii pentru neexercitarea dreptului de preempţiune: situaţia juridică neclară!

Răspunzând unei solicitări în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, Ministerul Culturii și Identității Naționale ne-a transmis explicația sa privind motivele care au stat la baza neexercitării dreptului de preempțiune: „(...) Ministerul Culturii și Identității Naționale nu și-a exercitat dreptul de preempțiune asupra imobilelor identificate prin cod LMI AG-II-m-A-13805.03 Clădiri - anexă, ulterior Stațiunea de Cercetări Viticole, deoarece acestea sunt amplasate pe o parcelă de teren pe care sunt edificate și alte construcții, care aparțin unor alți proprietari. Prin urmare, având în vedere situația juridică neclară, exercitarea dreptului de preempțiune nu a fost posibilă.
Potrivit prevederilor legale, în situația în care Ministerul Culturii și Identității Naționale refuză să își exercite dreptul de preempțiune, acesta se transferă autorităților publice locale”.

Să fi avut dreptate subprefectul Stoian?

Recapitulând, înștiințarea privind intenția de vânzare a Ansamblului Conacul Brătianu-Florica a sosit în instituția Primăriei Ștefănești în data de  9.11.2017 și a fost înregistrată abia în data de 16.11.2017, pierzându-se 7 zile din cele 15 în care dreptul de preempțiune trebuia exercitat. Respectiva înștiințare a fost dată spre soluționare Consiliului Local și, având în vedere că trebuia dezbătută în regim de urgență, după ce fusese deja înregistrată cu șapte zile întârziere, UAT Ștefănești nu a depus niciun efort pentru întrunirea de urgență a Consiliului Local în vederea dezbaterii solicitării primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Argeș.  Abia după trecerea termenului legal de exercitare a dreptului de preempțiune are loc ședința ordinară a Consiliului Local, în care se propune... deplasarea în teren a unei comisii de specialitate. Însă a doua zi după ședința de consiliu, noul cumpărător, un anume Liviu Rizea, apare la poarta uzinei electrice și le trântește poarta în nas reprezentanților Primăriei Ștefănești. Dacă la Ștefănești au bâlbâit răspunsul până a expirat termenul pentru exercitarea dreptului de preempțiune, măcar cei de la Consiliul Județean au fost mai rapizi și au răspuns în termen (în ultima zi, mai exact), că nu-i interesează să dea (doar) 100.000 euro pentru o bucată din domeniul Florica! Cum spuneam la început, opinia publică știa până acum că doar Primăria Ștefănești trebuie pusă la zid că a dat cu piciorul, în schimbul unui preț de chilipir, unei bucăți din istoria județului Argeș. Acum aflăm adevărul, acela că și onor Consiliul Județean s-a comportat la fel. Să fi avut dreptate subprefectul Gabriel Stoian?   

Publicat în Dezvaluiri

# Marcela Cristache spulberă astfel minciuna din comunicatul de presă al primăriței de la Ștefănești cum că oamenii ar fi semnat pentru reglementarea problemei transportului în comun și nicidecum împotriva gunoaielor

După ce primărița Jenica Dumitru a afirmat că cele 1.000 de persoane din orașul Ştefăneşti care apar cu nume şi semnături pe tabelele care au fost depuse la instituţiile statului pentru a sesiza problemele de mediu  ce i-au adus la exasperare pe locuitori ar fi semnat, de fapt, pentru rezolvarea problemei transportului în comun, inițiatoarea memoriului, care a  ajuns inclusiv la Ministerul Mediului, a prezentat redacției Jurnal de Argeș listele originale cu semnăturile, arătând că n-au nicio legătură cu cealaltă petiție, pentru transport. Marcela Cristache este de părere că cei care ridică astfel de suspiciuni, ocolind adevărata problemă a transformării orașului în groapa de gunoi a județului, ar trebui să confrunte cele două petiții, ca să vadă care este adevărul și cine minte. Titlurile și subtitlurile aparțin redacției.

„V-am adus mia de semnături și mai sunt și altele pe drum”

„V-am adus mia de semnături și mai sunt și altele pe drum. Este dovada faptului că suntem deranjați de deșeuri, de gunoaie, pentru faptul că s-a ajuns la situația pe care dumneavoastră ați prezentat-o în Jurnal de Argeș. Nu putem să admitem că trebuie să trăim într-un astfel de mediu. Sunt revoltată că, ani de zile, cei abilitați să ne protejeze sănătatea nu au făcut-o și a trebuit să intervină mass-media și noi, ca să se facă ceva. Sunt listele cu semnături adunate de noi, de mai multe persoane, pentru că nu poate o singură persoană să bată la toate ușile. Unele au circulat din mână în mână. Unele sunt scrise mai neîndemânatic, având în vedere gradul de pregătire a fiecăruia. Aceste liste le vedeți, sunt în original, sunt scrise de oameni, semnate de oameni, deci nu pot fi suspectate de a nu exista. Ce scrie aici?! „Susținători pentru scoaterea gunoaielor din Ștefănești”/ „Susținători pentru un oraș fără gunoaie” / Listă cu locuitorii orașului Ștefănești care solicită rezilierea contractelor cu firmele care colectează deșeuri”. E adevărat că n-au fost toate foile cu tabel, dar nu poți să suspectezi așa ceva. Oamenii au fost informați despre memoriu. N-are nicio legătură cu problema transportului. Eu habar n-am de acțiunea cu transportul. Sincer vă spun, am auzit că au fost nemulțumiri ale oamenilor, pe bună dreptate, probabil că și atunci s-a făcut un memoriu, lăudabilă inițiativa, dar memoriul acela a fost depus undeva? Ăla trebuie să se confrunte  cu memoriul nostru, ca să se vadă că e cu totul altă inițiativă”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș,  Marcela Cristache.

„Eu nu știu ce înseamnă pentru dumnealor reciclare, dar arderea gunoaielor nu mai e de suportat”

10 GabrielaCristache01Marcela Cristache spune că oamenii sunt deranjați nu doar de munții de deșeuri care transformă orașul în groapa de gunoi a județului, ci și de mirosul de fum rezultat din arderea (suspectă) a deșeurilor.
„Locuiesc în Ștefănești, foarte aproape de gară, și mă deranjează foarte tare, și nu doar  deșeurile. Arderea gunoaielor e un coșmar pentru noi. Eu nu știu ce înseamnă pentru dumnealor reciclare, dar arderea gunoaielor nu mai e de suportat. Nu putem inhala la infinit mirosul acela de ebonită, pentru că avem alergii, probleme respiratorii... Noi simțeam de foarte multă vreme mirosul acesta de ebonită, dar nu știam care e sursa. La început, am crezut că sunt vecini care nu folosesc mereu lemne în încălzire, mai bagă și cauciucuri  sau alte materiale, după posibilități... Abia când a fost acea ședință pe marginea bugetului  și consilierii au mai aprobat o firmă care să colecteze/ recicleze deșeuri la Ștefănești, atunci am aflat și noi despre deșeuri. Oamenii  i-au întrebat pe consilieri ce cunoștine au ei despre deșeuri ca să poată aproba cu atâta ușurință  funcționarea a încă unei firme de deșeuri la noi în oraș. Am văzut apoi ancheta din Jurnal de Argeș și am înțeles despre ce e vorba. Avem o zestre de pe vemea primarului Bărbuceanu, că de la el a început mizeria, iar până azi s-a ajuns la cifra aceasta despre care ați scris și dumneavoastră: 22 de firme care  se ocupă de deșeuri și care au primit autorizație să funcționeze aici. Întebarea noastră este: câte firme vor mai fi aduse aici? Domnul fost subprefect Stoian a fost la fața locului și a văzut acești munți de gunoaie de pe unde zburdau în voie șobolanii. Nu se poate așa ceva!”, a mai spus Marcela Cristache.
 Inițiatoarea memoriului adresat Primăriei Ștefănești, primarului Jenica Dumitru și consilierilor locali ai urbei, Prefecturii Argeș, Consiliului Județean Argeș, Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Argeș, Garzii Naționale de Mediu Argeș, Protecției Consumatorului, Direcției de Sănătate Publică Argeș, Organizației PSD Argeș, Organizației PNL Argeș, Organizației PMP Argeș și presei argeșene, în care se cer măsuri împotriva mafiei deșeurilor de la Ștefănești, face apel la respectarea legii.

„N-avem nimic împotriva acestor firme, dar să respecte normele de mediu”

„În încheiere, vreau să spun că n-am nimic împotriva acestor firme...  Ne dăm seama că aceste firme trebuie să existe, e nevoie de ele, pentru că avem nevoie de colectarea și reciclarea deșeurilor, dar să respecte normele de mediu. Adică îți faci afacerea doar dacă ești pregătit cu utilaje, cu personal, ai o potență financiară ca să investești în infrastructura necesară, specifică activității tale.  Cred că aceste firme ar trebui să fie controlate  și monitorizate  temeinic, nu o dată la trei luni, ci mult mai des, chiar și cu camere video, eventual, pentru că e vorba de sănătate. Legea asta care există, așa cum e ea, cu lacunele ei, trebuie să se aplice. Iar cei în măsură să aducă modificări la aceste legi să le îmbunătățească”, încheie  Marcela Cristache.

Ce spune primărița din Ștefănești

10 JenicaReamintim că primărița orașului Ștefănești, Jenica Dumitru, a contestat tabelele cu semnături din petiția transmisă autorităților amintite. Iată mai jos poziția edilului.
„Primarul orașului Ștefănești nu poate ignora avizele care au fost date în toți acești ani de Agenția de Protecția Mediului Argeș către U.A.T. Ștefănești și el nu poate interveni în mediul privat, ci doar pe spațiul public. Controalele trebuie efectuate, conform legii, de către instituțiile abilitate, iar Primăria Ștefănești a sesizat aceste instituții ale statului, care trebuie să prezinte rapoartele constatărilor.
Cele 1.000 de persoane din orașul Ștefănești care apar cu nume și semnături pe tabelele care au fost depuse la instituțiile statului și despre care afirmați că sesizează probleme de mediu în orașul Ștefănești au semnat în realitate pentru rezolvarea problemei transportului în comun. Strângerea de semnături care s-a făcut la inițiativa cetățenilor a demarat în luna februarie, imediat ce au apărut problemele legate de transportul în regim maxi-taxi. Cum au ajuns semnăturile unor persoane care doreau rezolvarea unei probleme să fie folosite în problema deșeurilor este strict responsabilitatea celor care s-au folosit de ele.
În privința situației depozitării deșeurilor pe raza orașului Ștefănești, vă comunicăm următoarele: din numărul total de 22 de agenți economici care au fost autorizați de Agenția pentru Protecția Mediului Argeș să desfășoare activități de colectare și reciclare deșeuri periculoase și nepericuloase pe raza orașului Ștefănești, doar o parte dintre ei au solicitat și au primit acord de funcționare din partea Consiliului Local Ștefănești.
Ceilalți agenți economici funcționează fără acordul Consiliului Local, deoarece Agenția pentru Protecția Mediului Argeș nu a solicitat tuturor agenților economici respectivul document. Menționez faptul că ultimul acord de mediu a fost dat de Consiliul Local Ștefănești în luna februarie 2018 unei firme care are ca obiect de activitate colectarea de deșeuri nepericuloase (hârtie și pet-uri din plastic), dar care nu și-a început activitatea. Toate celelalte firme cărora Agenția pentru Protecția Mediului Argeș le-a condiționat eliberarea autorizațiilor de funcționare de obținerea avizelor de la Consiliul Local Ștefănești au primit respectivele documente de la consiliile locale precedente, în mandatele în care nu am fost eu primar.
Cu deosebit respect,
Primar Ioana Jenica Dumitru”

*** *** ***

Ce spune fostul subprefect: „Sunt nişte interese la Ştefăneşti”

11 gabriel stoianI-am cerut un punct de vedere și fostului subprefect Gabriel Stoian, demis din fotoliul de reprezentant al Guvernului în teritoriu și care a revenit la funcția de director executiv adjunct la Casa Jud. de Pensii Argeș.

# Scandalul deșeurilor, în care ați încercat să faceți lumină, este una dintre problemele care v-au costat funcția. Au existat presiuni politice în acest sens? Cine avea interesul ca această problemă să rămână nerezolvată? Ne puteți da câteva nume de parlamentari, politicieni,  despre care ați simțit că vă pun bețe-n roate?
- N-aș  vrea să zic că cineva anume are interese ca problema să nu fie rezolvată acolo. Sunt niște interese... Eu aveam niște acțiuni pe care mi le pusesem,  pe note, și cu care voiam să  pornesc la drum. Sunt foarte multe situații care mie mi s-au părut în neregulă, după experiența pe care am avut-o, în Arpechim, cu deșeurile, periculoase, nepericuloase... Aveam o analiză de făcut, dar, din păcate, n-a mai fost timp...
# Măcar din ce partid fac parte dacă nu îi nominalizați: PSD, ALDE, PNL...?
- Și eu am vrut să aflu treaba asta, tocmai de aceea am cerut să mi se pună la dispoziție lista cu toate unitățile din județ care au ca obiect  de activitate prelucrarea deșeurilor periculoase, pe localități, pe autorizație de mediu... s-a tărăgănat foarte mult totul și acesta a fost un motiv care m-a deranjat, pentru că cei 1000 de oameni care au  semnat petiția de la Ștefănești  ridicau niște probleme pertinente.

„Am sesizat multe aluzii despre faptul că sunt cam băgăcios. M-a mâncat limba și am deranjat pe cineva...”

# Să vorbim concret. Ce impresie v-a lăsat, spre exemplu, dl. Adelin Năstăsescu, unul dintre principalii procesatori de la Ștefănești, amendat în scandalul deșeurilor? Este protejatul cuiva?
- Sincer, nici nu-l cunosc, probabil că este cel care a fost primul (n.red. - amendat),  la acțiunea din 18  februarie, căci îmi amintesc foarte bine ziua aceea, că era duminică, m-am deplasat acolo, unde am stat aproape toată ziua... Eu  nu am avut o discuție cu acest Adelin, am înțeles că a făcut niște afirmații  vizavi de persoana mea, dar, dacă ar fi numai asta, ar fi bine (n.red. - râde). Să știți că pe zona asta am sesizat multe aluzii despre faptul că sunt cam băgăcios. Nu știu dacă are pe cineva în spate, nu-l cunosc personal  și nu știu nici de alții.  Cu situația pe care o solicitasem eu și cum îmi pusesem eu,  pe note,  aspectele legate de scandalul deșeurilor, puteam obține foarte multe informații.  A fost o supărare a multora, inclusiv pentru faptul că am vrut să demarez și acțiunea de aflare a patronilor  de bodegi instalate în jurul școlilor... M-a mâncat limba și am deranjat pe cineva...
# Cât a contat scandalul cu pierderea dreptului de preempțiune de către Primăria Ștefănești asupra imobilelor Brătienilor  în pierderea funcției de subprefect? Urma să faceți lumină inclusiv cu privire la eliberarea unor acte din Primărie cumpărătorului, chiar în perioada în care curgea dreptul de preempțiune...
- Și asta e o altă problemă, pentru că am fost  șeful comisiei de disciplină...  N-am apucat să trag concluzii. Mai aveam unele întâlniri cu persoanele împricinate, care au fost în concediu medical... Este unul dintre aspectele pe care și eu voiam să le cercetez, pentru că am aceeași observație ca și dvs. Știam de treaba asta, dar și de altele. Aș fi vrut să continui și aș fi vrut să fac lumină, dar nu neapărat pornind de la ipoteza că cineva a făcut ceva intenționat  sau neintenționat, că astea reieșeau din cercetările pe care le-am fi făcut... Dar ce să fac? Sunt niște proiecte pe care nu le mai pot duce la capăt. O să încerc să le predau celui care preia atribuțiile, dar vă dați seama că va fi greu.

„Mi s-a părut mârșavă procedura”

# În încheiere, spuneți-ne: ce gust v-a lăsat  demiterea din funcția de subprefect?
- Am comunicat prea mult, am făcut prea mult și asta dăunează. Îmi pare rău, dar eu n-o să renunț niciodată la sistemul ăsta de lucru.  Mi s-a părut mârșavă procedura. Nu meritam  treaba asta. Gândiți-vă că am o vârstă, am o experiență, am o funcție. Nu eram adjunct la Autobaza 4  Călători,  eram subprefectul  județului, al doilea reprezentant al Guvernului în teritoriu și să te lovească în halul ăsta, cu atâta nonșalanță, să bage un material sub nas în Guvern și Guvernul să zică «da, mă»  și să nu se intereseze care e situația, e jenant , e rușinos. Dar, din păcate, se întâmplă și așa. Probabil că eu sunt deformat cu spiritul meu de lucru.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Paradisul gunoaielor de la Florica # 23 de amenzi au fost date ca urmare a controalelor efectuate la firmele ce colectează deșeuri la Ștefănești # Și totuși, Adelin Năstăsescu, patronul firmelor care au primit cele mai mari amenzi, 200.000 de lei, își vede în continuare de treabă, dovadă că a lăsat munții de gunoaie în același loc

Săptămâna trecută au fost finalizate acțiunile de control la operatorii  de deșeuri periculoase si nepericuloase de pe raza orașului Ștefănești, controale dispuse prin ordin al prefectului. Astfel, Garda Națională de Mediu, ISU Argeș și ITM Argeș au  verificat activitatea a 12 dintre cele 22 de firme autorizate să colecteze deșeuri la Ștefănești. Au fost date în total 23 de amenzi, în valoare totală de 291.000 lei, precum și 9 avertismente.
6 6 martieDe asemenea, la solicitarea Gărzii Naționale de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului Argeș a emis, pentru trei puncte de lucru ale operatorilor verificați, notificare prealabilă suspendării autorizației de mediu. Operatorii au obligația ca, în termen de 60 de  zile, să remedieze deficiențele constatate, în caz contrar urmând a fi  suspendată autorizația de mediu, sancțiunea putând ajunge chiar până la anularea acesteia.
 Printre neregulile constatate s-au numărat: amestecarea diferitelor categorii de deșeuri, stocarea temporară a deșeurilor pe o suprafață mai mare decât cea autorizată, în unele cazuri  direct pe sol, colectarea unor tipuri de deșeuri care nu erau specificate în autorizația de mediu, lipsa autorizației de securitate la incendiu, exploatarea cu deficiențe a instalațiilor, echipamentelor și aparatelor electrice aferente construcțiilor, neasigurarea măsurilor corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.

„Mi-am făcut mulți dușmani la firmele de colectare a deșeurilor de la Ștefănești după controalele efectuate”

6 19 martieLegat de neregulile constatate la firmele ce colectează deșeuri la Ștefănești, am stat de vorbă cu subprefectul Gabriel Stoian: „La Ștefănești, lucrurile se urnesc destul de greu și chiar este deranjant. Și asta pentru că, din păcate, e un număr destul de apreciabil de firme ce colectează/prelucrează deșeuri la Ștefănești comparativ cu ceea ce este la nivel de județ. În Argeș sunt aproximativ 50 de firme ce au ca obiect de activitate colectarea și/sau prelucrarea deșeurilor, dintre care aproape jumătate sunt la Ștefănești. Pe mine mă surprinde nonșalanța cu care s-au dat acorduri acestor firme ca să se instaleze în zona respectivă. Asta și în condițiile în care acolo se colectează deșeuri și din alte județe, ceea ce nu e deloc onorabil pentru noi”.
6 stoianTot subprefectul Gabriel Stoian mai spune că avizele pentru firmele ce colectează deșeuri la Ștefănești au fost date superficial, fără ca acestea să fie verificate cum trebuie: „Eu nu știu cât de profunzi au fost cei de la Primăria Ștefănești - primar, viceprimar, consilieri locali - atunci când au acordat avize de instalare. Acele firme trebuiau verificate riguros de către reprezentanții Primăriei Ștefănești, inclusiv pentru a se constata dacă s-a păstrat distanța minimă legală față de vecini. Este adevărat că dintre firmele de la Ștefănești sunt și unele cu activitatea suspendată. Dar nu asta e problema. Problema e că au avizul dat. Mi-am făcut mulți dușmani la firmele de colectare a deșeurilor de la Ștefănești după controalele efectuate. Noi nu facem un favor nimănui prin aceste controale, noi vrem să fie respectate niște reguli și niște legi. Iar problema e că multe reguli sunt încălcate sau nu li se dă atenția cuvenită. Nu e normal să se tot închidă ochii la aceste probleme. Am ținut destul gunoiul sub preș și acum s-a făcut mormanul. Sunt surprins neplăcut de multe lucruri”.

Afaceri de sute de miliarde cu deșeurile colectate la Ștefănești

O parte dintre firmele ce colectează deșeuri la Ștefănești fac, cumulat, afaceri de sute de miliarde de lei vechi. Iar una dintre firme are acționariat 100% din Franța.
Firma Bronze Alu Carpați SRL, ce are ca obiect de activitate principal turnarea altor metale neferoase, are drept asociat unic o firmă din Franța, intitulată BRONZE ALU S.A.S. Iar afacerile merg foarte bine pentru Bronze Alu Carpați SRL. Iată și evoluția cifrei de afaceri: 21.000.873 lei în 2014, 20.747.401 lei în 2015 și 36.816.657 lei în 2016. Și profitul Alu Bronze Carpați a crescut spectaculos, de la 422.786 lei în 2014, la 846.489 în 2015 și 1.674.562 lei în 2016. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, firma are 95 de angajați.
Sunt și trei cazuri de firme cu probleme. Astfel, Geomir Remat Com 67 SRL este în reorganizare juridică. Iar Green Ecolife SRL Ștefănești a avut, conform ultimei raportări la Ministerul Finanțelor, pierderi de 11.198 lei. Firma Star Speranța Decor a fost radiată pe 5 ianuarie 2017.

Profit de peste 730.000 lei pentru o firmă cu sediul în satul Smeura

Faptul că e rentabil să faci afaceri cu deșeuri la Ștefănești e dovedit și de cifrele înregistrate de firma PALET LOGISTIC EXPRES SRL, cu autorizație din 22.12.2011 și revizuită ultima dată în 16.08.2017. Firma are sediul social în satul Smeura, din comuna Smeura, și punct de lucru la Ștefănești. Iată ce evoluție a cifrei de afaceri a avut Palet Logistic Expres în ultimii ani: 2.017.020 lei în 2013, 2.173.629 lei în 2014, 2.519.851 lei în 2015 și 3.640.549 lei în 2016. Profitul a fost și el unul spectaculos între 2013 și 2016: 206.445 lei în 2013, 451.840 lei în 2014, 373.160 lei în 2015 și 731.963 lei în 2016.
O altă firmă ce colectează deșeuri și are punct de lucru la Ștefănești și profit foarte bun este Teo Ecoplast Clear, al cărei sediu social este în Pitești. Firma a avut o cifră de afaceri de 1.085.115 lei în 2015 și de 4.485.073 lei în 2016. Și profitul a fost unul de invidiat: 356.876 lei în 2015 și 2.978.857 lei în 2016.

Munţii de gunoaie au rămas, Năstăsescu îşi vede în continuare  de deşeuri

6 nastasescuReamintim că cele mai mari amenzi legate de deșeurile depozitate la Ștefănești au fost date firmei CXA ECO PLAST CLEAR SRL, al cărei patron este omul de afaceri Adelin Năstăsescu (foto). Firma a fost sancționată de comisarii Gărzii de Mediu Argeș cu câte 100.000 de lei pentru fiecare dintre cele două puncte de depozitare (unul pe strada Sticlelor, celălalt în apropierea Gării Florica). Deși a trecut mai bine de o lună de când subprefectul Stoian și comisarii Gărzii de Mediu au mers la firma lui Năstăsescu, la punctul de lucru de pe str. Sticlelor, acolo unde au găsit munți de gunoaie depozitate neconform, lucrurile nu s-au schimbat în bine. Setul de trei fotografii, făcute la date diferite și ordonate cronologic - pe 17 februarie, 6 martie și 19 martie - sunt dovada că nu s-a schimbat nimic. Mai mult, în ultima fotografie, cea de la începutul acestei săptămâni, pe lângă munții de gunoaie rămași fix în același loc, au apărut și câteva containere în plus. Tot cu deșeuri.

Publicat în Administratie

# Deşi amendată, firma lui Adelin Năstăsescu continuă să ţină deşeurile direct pe sol # Directorul INCDBH Ștefănești: „Năstăsescu  amenința că este rudă cu nu știu cine de la Finanțe și că are pile peste tot”

La  două săptămâni de la declanșarea scandalului deșeurilor de la Ștefănești și la mai bine de o săptămână de când operatorul CXA ECO PLAST CLEAR SRL a fost sancționat de comisarii Gărzii de Mediu cu 200.000 de lei pentru cele două puncte de depozitare (unul pe strada Sticlelor, celălalt în apropierea gării), mare lucru nu s-a schimbat în atitudinea patronului Adelin Năstăsescu.  În sensul că firma acestuia continuă să sfideze bunul simț, depozitând în continuare deșeurile în mod neconform, în apă și direct pe pământ, și ne referim la punctul de lucru de pe str. Sticlelor. Și asta spre disperarea localnicilor care se tem că anumite substanțe s-ar putea infiltra în pânza freactică și le-ar putea pune sănătatea în pericol. Conducerea INCDBH Ștefănești, de la care firma lui Năstăsescu a închiriat terenul din strada Sticlelor și care a trimis către SC CXA ECO PLAST CLEAR SRL o notificare în care este avertizată că a încălcat o clauză în sensul afectării mediului spune că, ulterior controalelor Gărzii de Mediu, a constatat că situaţia este şi mai gravă decât cea de dinaintea verificărilor. Pozele făcute de reporterii Jurnal de Argeș, marți, 6 martie, la fața locului arată că deșeurile fotografiate stau, în continuare, pe pământul liber, ba, mai rău, în niște bălți de toată jena. Patronul firmei spune însă că se află în termen cu remedierea deficienţelor, însă subprefectul Gabriel Stoian a identificat o eventuală cauză a tergiversării rezolvării problemelor: aceea că firma n-ar avea suficiente utilaje funcționale.
Iată ce spune directorul interimar al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură - Ştefăneşti, care este hotărât să nu-i mai prelungească contractul pentru terenul pe care i l-a închiriat acestei firme, asta după ce i-a pus în vedere să respecte contractul.
„N-au făcut nimic. Mi se par chiar mai multe gunoaie acum decât au fost până la tam-tam-ul cu deşeurile. Cred că a adus altele peste cele existente. Mie, una, mi se par mai multe acum. Contractul lor expiră pe 5 iulie. Până atunci, suntem nevoiţi să-i mai tolerăm acolo. Dacă îi las așa, înseamnă să iau și eu amendă de la Gardă. Eu, cu banii de la unitate, nu-mi permit să iau acel gunoi de acolo.
Îl mai las până cu trei luni înainte de expirarea contractului și, dacă nu face curățenie acolo, o să anunț eu Garda de Mediu să vină și să constate asta. De fapt, doar luna asta îl mai las să văd ce face. În iunie-iulie o să plece. Cel mai probabil, o să facă la fel ca sora lui, care, după ce a funcționat aici, și-a luat totul de acolo, utilaje, tot, și a lăsat o mizerie de nedescris”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, Adriana Bădulescu, directorul interimar al INCDBH Ștefănești.

„Ne amenința cu tot felul de relații”

Reprezentanta institutului spune că patronul CXA ECO PLAST CLEAR SRL a încercat să o intimideze pentru a o convinge să-i prelungească actualul contract pentru încă cinci ani.
„Toate presiunile acestea erau pentru a face acel contract pe 60 de luni. El (nr. - Adelin Năstăsescu) asta voia, spunea el, pentru a-și putea achiziționa un utilaj faimos. Ne amenința cu tot felul de relații... Că este rudă cu nu știu cine de la Finanțe și că are pile peste tot. Eu nici nu-l cunosc personal. Doar la telefon am vorbit cu el și cu juristul lui. Lui i-am spus că i-am trimis somația la sediul firmei de la Curtea de Argeș. Cunoșteam povestea de la colegii mei de dinainte și am zis că e mai bine să punem stop, să ținem acolo spațiul gol, decât să ne mai confruntăm cu așa ceva”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeş, directorul interimar al INCDBH Ștefănești.
Adelin Năstăsescu spune că nu ştie despre nicio somaţie venită din partea INCDBH Ștefănești şi neagă că ar fi făcut vreun fel de presiune asupra conducerii institutului.
„Somația nu a ajuns la mine. Ulterior, am avut o discuție, dar somația nu am primit-o, poate a ajuns acolo, la sediul social - eu n-am ajuns la sediul social, pentru că am avut foarte mult de muncă”, a declarat, contactat de Jurnal de Argeș, Adelin Năstăsescu.

Năstăsescu: „Suntem în termenul de 90 de zile”

Cât despre faptul că deșeurile pentru care a fost amendat pe motiv că nu sunt depozitate pe platforme betonate conforme, omul de afaceri încercă să justifice de ce, la mai bine de o săptămână de la controlul Gărzii de Mediu, aceleași deșeuri, se află, în continuare, pe pământul liber.
„Suntem în termenul de 90 de zile de la data controlului. Eu am niște măsuri de la Garda Națională de Mediu și un termen. Pentru ce am făcut acolo, că am depozitat pe pământ – precizez că doar o mică parte din deşeuri e pe pământ, acolo unde s-a rupt gardul -  m-au sancționat şi mi-au venit niște măsuri. Mi-au dat o amendă că a fost greșeala mea. Dar doar 2% era pe pământ, restul pe platformă betonată. Putea să fie un singur pet acolo pe pământ și tot amenda aia era”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeş, Adelin Năstăsescu.
Există însă zvonuri potrivit cărora, de fapt, firma lui Năstăsescu şi-ar fi obţinut autorizaţia de funcţionare cu declararea unui anumit număr de utilaje, care, deşi dau la număr, n-ar fi, de fapt, chiar toate funcţionale.
Că-n aceste zvonuri e ceva adevăr o confirmă chiar subprefectul Gabriel Stoian. ”Referitor la firma respectivă, am înţeles că are suspendată activitatea  în urma amenzilor care i s-au aplicat şi pe care am înţeles că le-ar fi şi achitat. Suspendarea activităţii înseamnă că-şi continuă activitatea doar în interior, adică nu mai colectează deşeuri, dar pe cele pe care le deţine,  trebuie să le prelucreze ca să elibereze spaţiul respectiv. Nu ştiu din ce motive, din câte am înţeles de la cei pe care i-am găst acolo, la momentul respectiv n-avea decât un utilaj care funcţiona şi, într-adevăr, depozitarea era făcută necorespunzător”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, subprefectul Gabriel Stoian.
Subprefectul spune că și-a pus în cap aproape toți operatorii de la Ștefănești care lucrează cu deșeuri, dar că nu dă înapoi.
„Și aşa există o pornire împotriva mea, cum că n-ar fi fost lucrurile chiar aşa cum le-am spus eu. Ba da, chiar aşa au fost şi îmi susţin ceea ce am declarat. Ceea ce am văzut la faţa locului nu poate contesta nimeni. Nu dau înapoi, dimpotrivă, am mai trecut şi prin alte zone ale Ştefăneştiului şi am mai văzut depozitare gunoaie şi în alte zone. Nu ştiu dacă mai este vreo altă localitate din Argeş care să aibă atăt de multe firme de colectare şi depozitare a deşeurilor. O să depistăm şi asta, pentru că acţiune noastră nu se va limita la o singură localitate”, a încheiat subprefectul Gabriel Stoian.

 

 

Publicat în Dezvaluiri

# Semnătura controversatei directoare de la Mediu se regăsește pe avizul dat firmei CXA Eco Plast Clear SRL, amendată deja pentru depozitarea a zeci de tone de deșeuri în condiții neconforme

Sâmbăta trecută, Jurnalul de Argeș a prezentat în premieră, în ediția on line, imagini de coșmar cu tone de deșeuri depozitate direct pe pământ la Ștefănești și cu alte zeci aflate în containere descărcate în gara din Ștefănești. O situație foarte gravă și care trena de mai mult timp. Problema e cu atât mai gravă cu cât mai multe tone de deșeuri începuseră să miroasă și să se descompună, fiind descărcate fără nici cele mai mici norme de siguranță.

Aceeași Mariana Ionescu a dat aviz și pentru depozitul de cianuri de la Câmpulung

7 MarianaIonescu facsimilFirma care a depozitat deșeurile se numește CXA Eco Plast Clear și a primit autorizație de mediu în februarie 2013 de la APM Argeș, autorizația fiind valabilă 10 ani și fiind semnată de către Mariana Ionescu, pe atunci directoare. Aceeași Mariana Ionescu care acum are un proces pe rol la Înalta Curte, după ce ANI a declarat-o în conflict de interese. Aceeași controversată Mariana Ionescu, a cărei semnătură se afla și pe autorizarea mult hulitului depozit de cianuri de la Câmpulung, operat de firma Global Eco Center.
Deși pe autorizație scria că firma mai sus-menționată- CXA Eco Plast Clear - derula printre altele activități de colectare a deșeurilor nepericuloase, dar și de colectare a deșeurilor periculoase, ea avea autorizație doar pentru colectarea deșeurilor nepericuloase. Însă atunci când reporterii Jurnalul de Argeș au fost la Ștefănești, au descoperit că în unele containere era depozitată vată de sticlă, aceasta fiind un deșeu periculos.

Subprefectul Stoian: „Acolo este depozitată vată de sticlă. Este un deșeu periculos”

„Din primele verificări vă pot spune că proprietarul spaţiilor, hale şi terenuri, este SC Argecom, dar la rândul său a închiriat altor firme cu obiect de activitate deşeuri nepericuloase dar, deşeul este deşeu. Deşeuri sunt şi cărbunii şi cianurile! Ce m-a surprins pe mine este că sunt containere deschise în care plouă şi ninge iar acolo este depozitată vată de sticlă. Este vorba despre un deşeu periculos. Este o zonă mizerabilă, iar oamenii mi-au povestit că trebuie să traverseze pe acolo împreună cu copiii”, a declarat subprefectul Gabriel Stoian pentru Jurnalul de Argeș, la scurt timp după ce a văzut deșeurile.
Iar faptul că acolo a fost găsită vată de sticlă contrazice afirmațiile unor oficiali de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș, care spun că firma ar fi colectat doar deșeuri nepericuloase în cei cinci ani de când are autorizație. Iar această nerespectare flagrantă a obiectului autorizației de mediu ne aduce aminte de ce s-a întâmplat în octombrie 2013 la depozitul de deșeuri al Global Eco Center de la Câmpulung, atunci când numai șansa și intervenția rapidă a pompierilor au făcut ca acolo să nu se producă o catastrofă de mediu.

Profit spectaculos în 2016 pentru firma care a provocat criza gunoaielor, la Ștefănești

Autorizația de mediu a firmei CXA Eco Plast Clear a fost revizuită pe 22 august 2016 și este valabilă până pe 4 februarie 2023. Însă în funcție de raportul Gărzii de Mediu Argeș și al APM Argeș, instituții ce au mers în control după dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, este posibil ca firmei să îi fie suspendată autorizația.
Înființată în urmă cu doar șase ani, având sediul în Curtea de Argeș și punct de lucru la Ștefănești, CXA Eco Plast Clear a avut o evoluție interesantă a cifrei de afaceri: 20.331 în 2012, 162.525 lei în 2013, 0 lei în 2014 și 2015 și apoi un salt spectaculos, la 1.120.725 lei în 2016. La profit, evoluția este și mai neobișnuită: 333 lei în 2012, 128.318 în 2013, pierdere de 19.337 lei în 2014, pierdere de 8.743 lei în 2015 și profit spectaculos de 421.413 lei anul trecut.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Conform șefului Gărzii de Mediu, una dintre firme a primit două amenzi a câte 100.000 lei pentru fiecare punct de lucru în parte

Prin ordin de prefect, în cursul zilei de luni a fost constituită o comisie de anchetă care să facă lumină în mega-scandalul deșeurilor de la Ștefănești. După cum v-am informat și în ediția online a Jurnalului de Argeș, Instituţia Prefectului s-a autosesizat în urma articolului și a pozelor publicate de noi privind munții de gunoaie descoperiți în zona Gării Florica din Ştefăneşti. Aşa că duminică, 18 februarie, subprefectul Gabriel Stoian şi şeful IPJ Argeş, Bogdan Berechet, s-au deplasat la faţa locului. Ce au găsit autoritățile la fața locului în cursul deplasării este de-a dreptul îngrijorător. În zonă se derula o intensă activitate periculoasă pentru sănătate şi un posibil focar de infecţie, vulnerabil la un incendiu izbucnit ad-hoc. Subprefectul Gabriel Stoian ne-a declarat că a văzut în containerele staționate chiar în fața Gării Florica baloți de vată de sticlă, care, după cum se știe, reprezintă un material folosit în construcții ca termoizolant și este extrem de nociv pentru sănătate.
De asemenea, multitudinea firmelor care prestează activitate prolifică în zonă pe depozitarea și prelucrarea deșeurilor ridică mari semne de întrebare în legătură cu existența unei economii la negru. Tocmai de aceea, comisia constituită la nivelul Prefecturii Argeș are rolul de a extinde cercetările și include reprezentanți ai Agenției de Mediu, ai Gărzii de Mediu, IPJ, ITM, Finanțele Publice și Primăria Ștefănești. În urma cercetărilor, comisia va întocmi un raport în funcție de care se vor lua măsurile legale. Deja una dintre firme a primit două amenzi în valoare de câte 100.000 lei fiecare, după cum ne-a confirmat Alexandru Vâjan, comisarul șef al Gărzii de Mediu Argeș.

*** *** ***

Amenzi de 200.000 lei la firma cu deşeurile de la Ştefăneşti. Ce nereguli a găsit Garda de Mediu

4 subprefect01Garda de Mediu Argeș s-a autosesizat, în urma semnalelor trase de Jurnal de Argeş în ediţia sa online, privind situaţia îngrijorătoare a deşeurilor depozitate direct pe pământ din zona Gării Florica din Ştefăneşti.
Iar după ce au controlat cele două puncte de lucru din Ștefănești ale firmei ce depozita deșeurile în condiții total improprii (SC CXA Eco Plast Clear SRL), comisarii Gărzii de Mediu Argeș au găsit numeroase nereguli.
Cea mai mare neregulă e aceea că tone întregi de deșeuri erau depozitate direct pe pământ și nu pe o platformă betonată, așa cum prevede legea, și drept urmare în zonă era o mizerie de nedescris. O altă problemă: deșeurile erau amestecate, deși acestea trebuia depozitate selectiv pe categorii, în spații delimitate pentru fiecare tip de deșeu. La Ștefănești erau depozitate sute de tone de deșeuri, deși firma avea aprobare pentru o cantitate mult mai mică. Oficialii Gărzii de Mediu Argeș au descoperit și că cei de la CXA Eco Plast Clear depozitau și deșeuri (ambalaje amestecate) pentru care nu aveau autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș.
În afară de amenzile în cuantum de 200.000 lei date firmei, comisarii au stabilit și zece măsuri pentru cele două puncte de lucru, măsuri ce trebuie luate până pe 20 aprilie a.c. În caz contrar, autorizația de mediu a firmei va fi suspendată. Iată cele mai importante măsuri: se interzice stocarea temporară direct pe sol sau în afara suprafețelor menționate în autorizația de mediu, pentru toate tipurile de deșeuri; se interzice colectarea de deșeuri ce nu sunt prevăzute în autorizația de mediu; stocarea deșeurilor existente pe amplasament se va face numai în saci mari sau pe platforma betonată.

 

Publicat în Administratie

În mai multe ediții, ziarul nostru a relatat despre bătaia de joc la care a fost supusă o mămică plimbată degeaba între Piteşti şi Bucureşti. După scuzele penibile potrivit cărora „Noi n-avem site-ul actualizat” și după puținele coversații lapidare (pentru că, de obicei, la telefonul instituției nu răspunde nimeni), în care funcționarele instituției nici n-au catadicsit să se prezinte, mămica a înregistrat discuțiile care dovedesc bătaia de joc a angajatelor de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș și le-a trimis redacției noastre. Articolul publicat n-a rămas fără ecou. Subprefectul Gabriel Stoian, care la rândul său a făcut un test cu telefonul fix, la care, desigur, nu i-a răspuns nimeni, a efectuat o verificare inopinată la AJPIS, în urma căreia a tras o concluzie amară: „Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș”.  Pentru că Instituția Prefectului  nu are atribuții în sensul luării unor măsuri la nivelul AJPIS, reprezentantul Guvernului în teritoriu a semnalat cazul Agenției Naționale pentru Plăți si Inspecție Socială din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

„Am promis că nu las lucrurile așa, pentru că nu este normal să ne batem joc de niște mămici care, și așa, au atâtea probleme. Sunt sigur că acest caz nu este singular la AJPIS Argeș, cum sunt sigur că există astfel de probleme și la alte instituții din Argeș. Tocmai de aceea am sesizat ANPIS”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, subprefectul Gabriel Stoian.
Redăm mai jos răspunsul primit de Instituția Prefectului Argeș.

„Urmărim cu atenție evoluția situației și vă vom ține la curent”

Stimate domnule subprefect,
Urmare a articolelor apărute în presa locală precum și a discuțiilor telefonice purtate pe tema problemelor de comunicare existente la nivelul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș, vă informez că am inițiat demersuri în vederea îmbunătățirii activității de relații cu publicul de la nivelul acestei instituții. Astfel, am avut discuții, la sediul Agenţiei Naţionale pentru Plăți și Inspecție Socială cu doamna director executiv Daniela Moldoveanu precum și cu managerul public, domnul Sorin Dumitru, aceștia luându-și angajamentul de a rezolva disfuncționalitățile legate de relaționarea cu cetățenii, precum și inadvertențele referitoare la informațiile publicate pe pagina web a instituției. Urmărim cu atenție evoluția acestei situații și vă vom ține la curent în continuare.
Apreciind în mod deosebit sprijinul Dvs, Vă mulțumesc pentru colaborare!
Cu deosebită stimă,
Lăcrămioara Corcheș
Director General
Agenția Naţională pentru Plăţi și Inspecție Socială
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

Odiseea, pe scurt, a Cristinei Vișan

Reamintim, pe scurt, povestea care a indignat opinia publică: Cristina Vișan, o tânără mămică din Argeş, jurist de profesie, care de nouă ani locuieşte în Bucureşti, dar a cărei adresă a rămas, până în mai anul acesta, la Piteşti a avut nevoie de serviciile Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș, instituție care a pus-o pe drumuri inutil, pentru o procedură care se putea rezolva și online. Un an mai târziu, în vara lui 2017, când femeia și-a mutat domiciliul în București, aceeași agenție n-a fost în stare să-i ofere telefonic informațiile necesare pentru încasarea indemnizației la noua adresă, pe motiv că la AJPIS, informațiile se oferă doar la fața locului. În secolul 21, femeia a bătut din nou drumul la Pitești, la ora stabilită telefonic, prin secretariat, doar ca să afle ce are de făcut. În fața agenției, stupoare: o ușă larg închisă o anunţa în direct că a bătut drumul inutil. Conducerea AJPIS Pitești i-a explicat, culmea, că documentele ar fi trebuit trimise online, așa cum încercase inițial femeia, când s-a lovit de reticenţa funcţionarelor. În decembrie 2017, AJPIS i-a pus din nou la încercare răbdarea, închizându-i, pur și simplu, în nas telefonul. A avut inspiraţia să înregistreze conversaţiile din care reiese lehamitea cu care sunt trataţi cei care încearcă să ia legătura cu personalul acestei instituţii iar discuțiile, în care funcționarele nici măcar nu se prezintă și-i trântesc femeii telefonul în nas, au fost prezentate de Jurnal de Argeș.
Pe pagina de Facebook a ziarului nostru, dar și pe diverse grupuri de mămici în care a fost distribuită această poveste, au apărut reacții dure la adresa aceleiași instituții, AJPIS Argeș, care arată că, într-adevăr, cazul nu este singular.

Subprefectul Stoian: „Trebuie să înţeleagă aceşti funcţionari că oamenii nu vin la plimbare”
Însuși subprefectul Gabriel Stoian a avut un mesaj pentru directorul interimar Daniela Moldoveanu: „Dacă te-ai înhămat la un lucru ca ăsta, fă-o cum trebuie. Dacă nu, lasă-i pe alții care au înclinații de genul ăsta, s-o facă așa cum trebuie! Mi-am cules suficiente date, suficiente impresii ca să-mi dau seama, la nivel general, cum stau lucrurile. Și să știți, nu stau bine. Din păcate nu stau deloc bine... Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș. Dacă vrei, într-adevăr, un post, trebuie să-ți iei în serios atribuțiile din fișa postului. Ce dacă ești doar interimar? Când semnezi statul de plată, nu te mustră conștiința? Statul te plătește ca să ai grijă de niște oameni, care nu te caută că vor ei. Te caută pentru că-i împing și pe ei greutățile. Pune-te în locul acelei mămici! Cum ți s-ar părea să te plimbe cineva, așa, de la București, la Piteşti şi înapoi? (...) Să fim corecți și să recunoaștem că sunt probleme de genul ăsta în relația personalului instituției cu persoanele deservite. Trebuie să înțeleagă acești funcționari că oamenii nu vin la plimbare, nu vin la distracție, ci vin să-și rezolve problemele și trebuie să adoptăm o poziție corectă”.

Publicat în Actualitate

# Subprefectul dă de pământ cu directorul interimar al AJPIS Argeș# Cazul mămicii plimbate aiurea între Piteşti şi Bucureşti pentru o alocaţie şi o amărâtă de indemnizaţie

În ultimul număr din decembrie al ziarului nostru, Jurnal de Argeș relata despre bătaia de joc la care a fost supusă o mămică plimbată degeaba între Piteşti şi Bucureşti. După scuzele penibile potrivit cărora „Noi n-avem site-ul actualizat” și după puținele coversații lapidare (pentru că, de obicei, la telefonul instituției nu răspunde nimeni), în care funcționarele institituției nici n-au catadicsit să se prezinte, mămica a înregistrat discuțiile care dovedesc bătaia de joc a angajatelor de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială și le-a trimis redacției noastre.  Articolul publicat n-a rămas fără ecou. Subprefectul Gabriel Stoian, care l-a rândul său a făcut un test cu telefonul fix, la care, desigur, nu i-a răspuns nimeni, a efectuat o verificare inopinată la AJPIS, în urma căreia a tras o concluzie amară: „Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș”.

3 visanPe scurt, povestea este următoarea: Cristina Vișan, o tânără mămică din Argeş, jurist de profesie, care de nouă ani locuieşte în Bucureşti, dar a cărei adresă a rămas, până în mai anul acesta, la Piteşti a avut nevoie de serviciile Agenției Județeane pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș, instituție care a pus-o pe drumuri inutil, pentru o procedură care se putea rezolva și online. Un an mai târziu, în vara lui 2017, când femeia și-a mutat domiciliul în București, aceeași agenție n-a fost în stare să-i ofere telefonic informațiile necesare pentru încasarea indemnizației la noua adresă, pe motiv că la AJPIS, informațiile se oferă doar la fața locului. În secolul 21, femeia a bătut din nou drumul la Pitești, la ora stabilită telefonic, prin secretariat, doar ca să afle ce are de făcut. În fața agenției, stupoare: o ușă larg închisă o anunţa în direct că a bătut drumul inutil. Conducerea AJPIS Pitești i-a explicat, culmea, că documentele ar fi trebuit trimise online, așa cum încercase inițial femeia, când s-a lovit de reticenţa funcţionarelor. În decembrie 2017, AJPIS i-a pus din nou la încercare răbdarea, închizându-i, pur și simplu, în nas telefonul. A avut inspiraţia să înregistreze conversaţiile din care reiese lehamitea cu care sunt trataţi cei care încearcă să ia legătura cu personalul acestei instituţii. Iată o parte din această discuţie (mai mult, în varianta online):
Cristina Vișan: Bună ziua! Doamna Moldoveanu?
Angajata AJPIS: Nu!
Cristina Vișan: Cine este la telefon? Eu sunt Cristina Vișan. Dumneavoastră cine sunteți?
Angajata AJPIS: Ce problemă aveți dumneavoastră?
Cristina Vișan: Mi se pare normal să vă prezentați, într-o instituție de stat. Reprezentați interesele cetăţenilor. Vă rog să-mi spuneți numele dvs!
Angajata AJPIS: Dar de ce vă interesează numele meu?
Cristina Vișan: Pentru că mi se pare normal ca atunci când sun într-o instituție de stat să știu cu cine discut. Pentru că sunt contribuabil la stat, în primul rând. Ăsta e argumentul suprem!
Angajata AJPIS: Şi eu sunt contribuabil la stat.
Cristina Vișan: Eu sunt Cristina Vișan. Dvs cine sunteți?
Angajata AJPIS: Rămâneți!
A urmat un ton de ocupat și telefonul i-a fost închis.

Ce spune subprefectul: „Acești funcționari trebuie să înțeleagă că oamenii nu vin la plimbare”

Subprefectul Gabriel Stoian, care în urma articolului nostru a efectuat o vizită inopinantă la AJPIS, a concluzionat: „Eu sunt convins că cele relatate acolo sunt reale. Nu am niciun dubiu. Să fim corecți și să recunoaștem că sunt probleme de genul ăsta în relația personalului instituției cu persoanele deservite. Trebuie să înțeleagă acești funcționari că oamenii nu vin la plimbare, nu vin la distracție, ci vin să-și rezolve problemele și trebuie să adoptăm o poziție corectă. Am făcut și eu câteva probe cu telefonul, degeaba. M-am dus personal acolo...  Am citit ziarul la ora 8, iar la ora 8.30 - 9.00, eram deja acolo, împreună cu o altă persoană de la Prefectură pentru a face unele verificări. Explicațiile pe care au încercat să mi le dea n-au fost suficiente. Nu mi se pare că există scuze pentru așa ceva”.
Subprefectul i-a cerut personal scuze mămicii puse pe drumuri de angajatele AJPIS.
„Am sunat-o pe doamna Cristina Vișan din două motive. În primul rând, ca să-mi cer scuze pentru că angajații instituției s-au purtat așa cum nu trebuia, iar în al doilea rând, pentru a o întreba dacă și-a rezolvat problema. Este o mamă... Mamele au și așa au destule probleme în zilele noastre. Le mai punem și noi câte o piedică, câte o frână, fiindcă ne trezim noi că suntem mai altfel? Această mămică mi-a explicat cum au stat lucrurile și i-am dat dreptate. Eram convins de la început că nu este nicio fabulație, nicio dezinformare. Este real ce s-a întâmplat acolo”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, subprefectul Gabriel Stoian.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că, din păcate, instituția pe care o conduce nu are autoritatea de a sancționa un astfel de comportament, dar precizează că va anunța Ministerul Muncii.
„Eu sunt convins că aceste lucruri se vor schimba, pentru că zilele acestea chiar le-am cerut niște situații. Dacă acest cadru administrativ care se discută și se rediscută de atâta timp va înlocui acea pevedere potrivit căreia Prefectura are relații de colaborare cu instituțiile, iar în loc de colaborare, va apărea subordonare, astfel de situații nu vor mai apărea”, mai spune subprefectul.

„Când semnezi statul de plată, nu te mustră conștiința?”

Subprefectul are și un mesaj pentru directorul interimar Daniela Moldoveanu: „Dacă te-ai înhămat la un lucru  ca ăsta, fă-o cum trebuie. Dacă nu, lasă-i pe alții care au înclinații de genul ăsta s-o facă așa cum trebuie! Mi-am cules suficiente date, suficiente impresii ca să-mi dau seama, la nivel general, cum stau lucrurile. Și să știți, nu stau bine. Din păcate nu stau deloc bine... Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș. Dacă vrei, într-adevăr, un post, trebuie să-ți iei în serios atribuțiile din fișa postului. Ce dacă ești doar interimar? Când semnezi statul de plată, nu te mustră conștiința? Statul te plătește ca să ai grijă de niște oameni, care nu te caută că vor ei. Te caută pentru că-i împing și pe ei greutățile. Pune-te în locul acelei mămici! Cum ți s-ar părea să te plimbe cineva, așa, de la București, la Piteşti şi înapoi?”
Deși încă din decembrie am încercat să obținem un punct de vedere al conducerii interimarare a AJPIS față de cele reclamate de mămică, nici măcar acum, la două săptămâni distanță, Daniela Moldoveanu nu ni-l poate oferi. Asta, în condițiile în care, anterior, s-a arătat deranjată că plângerea femeii a apărut în publicația noastră fără opinia sa de director. „Eu, fără avizul şefilor mei, nu pot să vă dau un punct de vedere. Atâta vreme cât noi avem procedura de a trece informaţiile prin Agenţia Naţională şi Ministerul Muncii, eu nu pot să nu-mi respect procedura”, a explicat Daniela Moldoveanu, directorul AJPIS Argeș.

Update 12 ianuarie 2018, ora 14.20

AJPIS Argeș ne-a transmis, în sfârșit, un punct de vedere cu privire la cele semnalate de Cristina Vișan.

Click AICI pentru a vizualiza punctul de vedere al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș

Publicat în Administratie

Scandalul din interiorul ALDE se resimte și în Argeş, mai ales în bătălia pentru funcția de subprefect al județului, care, deși potrivit calculelor inițiale, ar fi trebuit să revină, ca și cea de prefect, PSD-ului, iată că după ultima ședință de Guvern a fost adjudecată alianței.

Publicat în Politic