# Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în final la rudele sale # Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren figurează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu # Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru respectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa

Propus de PSD Pitești pentru postul de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, consilierul local Radu Bănică (a mai deținut această funcție între iulie 2010 și iulie 2012) apare într-un dosar deschis de DNA Pitești pentru abuz în serviciu. În același dosar, cu numărul 171/P/2015, apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu. Dosarul, aflat deocamdată in rem,  vizează retrocedarea ilegală a unui teren de 6.400 mp, teren „teleportat” de la Bradu chiar în Pitești, în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. O practică asemănătoare cu cea a mutării terenurilor Ilenei Brătianu de la Rătești în Pădurea Trivale. Terenul a fost dat în 2011, an în care Radu Bănică era director la OCPI Argeș. Jurnalul de Argeș vă prezintă, în exclusivitate, toate detaliile acestei puneri în posesie cu multe semne de întrebare.

Cum a ajuns dosarul la DNA

În 2015, adevărații proprietari ai terenului de 6.400 mp din Pitești, din spatele Stadionului Nicolae Dobrin au dorit să intre în posesia terenului. Numai că au avut surpriza neplăcută să descopere că respectivul teren era în proprietatea altor persoane.  Adevărații proprietari au strâns documente și au făcut plângere la DNA Pitești, reclamându-i pe Radu Bănică, pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, și pe fosta secretară a Primăriei Bradu pentru abuz în serviciu.
În 2000, moștenitoarea Marina Șerboianu a făcut o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 0,64 hectare în comuna Bradu, teren ce provenea de la tatăl acesteia, Dan P. Chiriță. Concret, defunctului Dan P. Chiriță i se reconstituise în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,56 ha, provenind dintr-un total de 3,20 hectare. Practic, rămăsese o diferență de 6.400 mp pentru care Comisia Locală de Fond Funciar Bradu încheiase procesul-verbal de punere în posesie, dar pentru care nu a fost emis titlul de proprietate.
Drept urmare, în martie 2008, Marina Șerboianu a introdus acțiune în instanță, atât în nume propriu, cât și ca reprezentantă a celeilalte moștenitoare, Manu Gherghina, prin Manu Viorica, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul respectiv. Iar pe 18 martie 2011, Judecătoria Pitești, printr-o sentință semnată de președintele completului Elena Bărbulescu, le dă câștig de cauză reclamanților și obligă Comisia Locală de Fond Funciar Bradu „să elibereze documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele Dan P. Chiriță, cu moștenitori Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea, Dan Gheorghe pentru suprafața de 0,64 hectare cu amplasamentul înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 11/28.10.2010”. În sentință scrie și negru pe alb unde se află terenul în litigiu: în comuna Bradu, tarlaua 17, parcela 115, având ca vecinătate zona CFR în partea de vest (spre Costești - n.red), așa cum este menționat și în actul de vânzare din 1936. Numai că în procesul-verbal de punere în posesie din 28.10.2010, semnat de Florin Frătică și secretara Daniela Chira, moștenitorii sunt puși în posesie pe tarlaua 23, parcelele 313 și 315, fără a se specifica pe undeva unde este respectiva tarla. Instanța nu scrie nicăieri ca terenul să fie dat în altă parte și pe alt amplasament.

Unchiul unui bun prieten și coleg al lui Radu Bănică, împuternicit pentru a obține titlul de proprietate

Pe 7 iulie 2011, la doar patru luni după sentința definitivă a Judecătoriei Pitești, moștenitorii îndreptățiți să obțină terenul de 6.400 mp de la Bradu îl împuternicesc, prin procură notarială semnată la notărița Gabriela Chiran, pe un anume Virgil Șerboianu să se prezinte și să îi reprezinte la OCPI Argeș și la toate autoritățile competente în vederea obținerii titlului de proprietate.
Iar acest Virgil Șerboianu este unchiul lui Florin Șerban, angajat la OCPI Argeș și bun prieten cu Radu Bănică.
Pe 6 septembrie 2011, după obținerea sentinței Judecătoriei Pitești din 18 martie 2011, Primăria Bradu înaintează OCPI Argeș „documentația necesară emiterii titlului de proprietate privind autorul Dan P. Chiriță, cu moștenitorii Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, pentru suprafața 6.400 mp.

Acuze potrivit cărora documentațiile cadastrale ale adevăraților proprietari ar fi fost șterse ilegal din grafica OCPI Argeș

4 BanicaÎn baza procesului-verbal de punere în posesie din 28.10.2010 pentru suprafața de 6.400 mp (proces-verbal semnat de către Florin Frătică, la acea dată primar, și de secretara Daniela Chira), cu amplasament în tarla 23, parcelele 313, 315, situate în Pitești, s-a emis titlul de proprietate nr. 141261/19.09.2011, titlu de proprietate ce a fost semnat chiar de către Radu Bănică. O altă problemă legată de procesul-verbal de punere în posesie: acesta figura în extravilan Pitești, deși era în intravilan.
Surse apropiate anchetei susțin că, pentru a nu exista probleme, în speță suprapuneri la scrierea titlului de proprietate, din grafica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș au fost șterse, la indicațiile directorului Radu Bănică, „documentații cadastrale întocmite pentru imobile aparținând proprietarilor de drept din acea zonă”.
Astfel, în scurt timp, moștenitorii lui Dan P. Chiriță, prin împuternicitul lor Virgil Șerboianu, au devenit proprietari asupra unei suprafețe de 6.400 mp situată în intravilanul Piteștiului, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, deși dreptul lor de proprietate fusese validat pentru 6.400 mp situați în extravilanul comunei Bradu, undeva la limita cu orașul Costești.
În noiembrie 2011, la două luni după emiterea titlului de proprietate, suprafața de 6.400 mp din spatele Stadionului Nicolae Dobrin a fost dezmembrată în două loturi, unul de 3.000 mp și altul de 3.400 mp. Pe 29 noiembrie 2011, cele două loturi au fost înscrise în cartea funciară la OCPI Argeș.

Bunica lui Radu Bănică, de la Lunca Corbului, a cumpărat aproape jumătate din terenul mutat de la Bradu la Pitești

Iar surprizele nu se opresc aici. Pe 28 februarie 2012, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat tot la biroul notăriței Gabriela Chiran, aflat la doi pași de sediul OCPI Argeș, Aurelia Corbu, bunica maternă a lui Radu Bănică, directorul de la Cadastru, cumpără lotul de 3.000 mp pentru suma de 24.000 lei. Iar această bunică locuia tocmai în Lunca Corbului. Și aici se pune firesc întrebarea: cum a ajuns o bătrână din Lunca Corbului să cumpere teren tocmai în Pitești? Trebuie precizat că și această tranzacție a fost făcută, ca împuternicit al moștenitorilor, de către Virgil Șerboianu, unchiul colegului de la OCPI Argeș.
În prezent, în cartea funciară a terenului de 3.000 mp dat ilegal în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, figurează ca proprietari acum (după ce bunica lui Radu Bănică s-a stins din viață în 2014) Corbu Iulia Liliana - mama lui Radu Bănică, și Niță Florina Zenovia - mătușa aceluiași Radu Bănică, cel pe care PSD Pitești vrea să îl pună din nou director la OCPI Argeș.

Ce spune Radu Bănică: „Nu mi se pare corect că aceste lucruri apar după ce am fost propus director. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îţi dea în cap”

5 facsimilAșa cum e normal, am luat legătura și cu Radu Bănică, fostul și probabil viitorul director al OCPI Argeș, pentru a ne spune mai multe legat de dosarul aflat la DNA Pitești. „Nu am fost citat la DNA până acum. În spatele acelui titlu de proprietate există o sentință judecătorească, în care scrie negru pe alb și unde să se scrie acel titlu de proprietate. Instanța a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Bradu să înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și să scrie un titlu de proprietate pentru care se află deja un amplasament. Comuna Bradu, neavând teren în amplasamentul inițial, i-a dat teren în altă parte, cum se procedează. Pe Legea 18, n-a fost nimeni obligat să fie pe vechiul amplasament. Procesul-verbal de punere în posesie este fix acolo unde s-a eliberat titlul de proprietate. La noi a venit titlul de proprietate doar pentru a îl scrie. Aceste lucruri trebuie spuse. Conform sentinței Judecătoriei Pitești, nimeni nu a schimbat amplasamentul. Ca exemplu, tot Turceștiul este pus în posesie de Primăria Bradu, dar administrativ-teritorial ține de Pitești. Și la Bascov și în alte locuri s-au întâmplat asemenea lucruri. De ce? Pentru că Piteștiul s-a mărit, iar terenurile erau pe fostul CAP Bradu sau CAP Bascov ș.a.m.d. Și bineînțeles că oamenii au avut terenurile acolo. Într-adevăr, s-ar putea ca terenul la care faceți referire să nu fi fost acolo în primă fază. Dar acolo unde terenul a fost, din câte îmi aduc aminte, un complex de porci și nu s-a mai putut pune în posesie. Este ca și în cazul blocurilor din Pitești. Nu se mai poate pune în posesie și li se dă în echivalent. Procesul-verbal de punere în posesie este semnat de Primăria Bradu și consfințit de către o instanță judecătorească. Ce poate să fie în neregulă cu acest titlu?”, spune Radu Bănică.
Legat de afirmația lui Radu Bănică potrivit căruia a fost dat alt amplasament pentru terenul de la Bradu, legea spune clar că amplasamentul nou trebuie să aibă aceeași valoare cu vechiul amplasament. Însă în acest caz valoarea terenului de la Pitești este cu mult mai mare decât cea a terenului de la Bradu, prețul unui mp de teren intravilan în Pitești fiind unul incomparabil mai mare față de un mp de teren extravilan la Bradu.
Legat de acuzele potrivit cărora anumite documentații cadastrale ar fi fost șterse din grafica OCPI Argeș, Radu Bănică spune că „să facă dovada cei care fac acuzele că a fost șters vreodată ceva de către mine sau de altcineva. Eu nici măcar nu știu să lucrez așa ceva, habar nu am. Eu sunt jurist de meserie. Într-adevăr, și asta este o mare prostie a ANCPI și a legilor, pentru că s-a dat drumul în 1999 să se facă documentații cadastrale, când nu exista o bază de date grafică în care să pui cadastrele, și cadastrele nu se făceau în coordonate stereo. Și dacă ai fi avut o bază de date grafică, nu ai fi putut pune cadastrele în ea pentru că acestea nu aveau coordonate. Prostia a plecat din legiferare de la bun început. Cei care și-au făcut documentațiile în acei ani pot avea surpriza să nu își găsească documentația în baza de date grafică. Nu este singurul caz. Deși acel dosar de la DNA este din 2015, după cum spui tu, dintr-odată, după ce am fost propus director, apar aceste lucruri. Nu mi se pare corect. Nu e niciun fel de coincidență. Eu am fost unica propunere a PSD pentru această funcție și s-a votat în unanimitate. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îți dea în cap”.

Un alt fost director de la OCPI Argeş a stat trei ani în puşcărie pentru o neregulă asemănătoare

Fostul deputat PDL de Argeş Sorin Pandele a fost condamnat în ianuarie 2014  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare și eliberat condiționat în februarie 2017, după ce a executat trei.  
Conform procurorilor DNA, „Sorin Pandele a dispus nelegal efectuarea unor corecturi în documente prin înlocuirea comunei Bradu cu municipiul Piteşti, inclusiv vecinătăţile. Totul în baza unor documente false, emise de Costel Zamfir. Toate modificările au fost certificate de Pandele, ca director al OCPI Argeş”.
Potrivit procurorilor DNA Piteşti, care pe 16 iunie 2010 l-au trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu funcţia pe care a deţinut-o, aceea de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, Pandele a primit 190.000 lei cu titlu de mită de la Elena Cornelia Păun.
În schimbul banilor, Pandele avea să-şi exercite defectuos atribuţiile de director al OCPI Argeş şi să emită, în mod nelegal, titlu de proprietate la baza căruia au stat documentele false amintite.

Radu Bănică, lovit cu capsatorul în cap în 2011 de iubita înşelată

În iulie 2011, Radu Bănică și fosta sa iubită, Elena Iagăr, au fost protagoniștii unui incident violent petrecut chiar în biroul șefului OCPI Argeș. Extrem de afectată după ce a citit în Jurnalul de Argeș că iubitul ei a petrecut o vacanţă luxoasă în Dubai cu altă femeie, Elena, care a avut o relaţie de câțiva ani cu Bănică, a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu acesta. Elena a venit val-vârtej la sediul OCPI Argeş şi a intrat în biroul directorului Radu Bănică pentru a-i cere socoteală cu privire la noua idilă. Cei doi au avut un schimb dur de replici, după care s-au luat la bătaie. Radu Bănică a început să ţipe din senin, ba i-a chemat în ajutor şi pe angajaţii firmei de pază cu care OCPI Argeş avea contract. Mai mult, a răcnit şi la secretară, căreia i-a reproşat că nu şi-a respectat fişa postului şi nu l-a apărat, permiţându-i Elenei Iagăr accesul în birou. Din cauza limbajului agresiv folosit de fostul iubit, dar şi a insultelor pe care acesta i le aducea, Elena s-a enervat şi a aruncat cu capsatorul şi cu scrumiera de pe birou înspre Radu Bănică. Deşi avea în faţă doar o femeie, şeful de la Cadastru s-a panicat şi a ripostat extrem de violent. Şi-a înşurubat mâinile pe gâtul celei care i-a fost iubită  și a trântit-o la pământ. Elena nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi i-a cărat domnului director, aflat deasupra, suficienţi pumni în spinare cât să-i rupă cămaşa şi să-i învineţească spatele.

Radu Bănică dădea bani prin contracte de împrumut

În 2010, Jurnalul de Argeș dezvăluia și preocupările nu tocmai ortodoxe ale lui Radu Bănică şi ne referim aici, în principal, la împrumuturi date altor persoane. În perioada 2008-2009, Radu Bănică a încheiat contracte de împrumut cu mai multe persoane. Alexandru Crivac a legalizat pe parcursul unui an de zile trei contracte de împrumut (nr. 6127/04.12.2008, 1261/12.03.2009 şi 3429/21.12.2009) în valoare totală de 3.320 de euro, bani luaţi de la Bănică. Urmează Valentin-Dumitru Amzăr, care s-a împrumutat, tot de la  Bănică, de 13.000 de euro (contract de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 6523/23.12.2008), bani pentru care a pus gaj un teren de 4.400 mp situat în apropiere de Mioveni. Al treilea este Alin Oprescu, pentru care Judecătoria Piteşti a aprobat cererea de executare silită, deoarece n-a reuşit să achite, la scadenţă, datoria de 2.600 de euro pe care a făcut-o la acelaşi Iuliu Radu Bănică (contract de împrumut nr. 5520/06.11.2008). Ultimul debitor (şi cel mai celebru) este subofiţerul SRI Florin Măceşanu, care a fost trecut în rezervă din cauza complicaţiilor financiare nedemne cu statutul său şi care s-a împrumutat cu 4.700 de euro de la fostul director al OCPI Argeş, după cum atestă contractul de împrumut nr. 6053/02.12.2008.

 

Publicat în Dezvaluiri

Din această lună, pe rolul Curții de Apel București se află un dosar în care procurorii DNA îi acuză de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu și pe Daniela Manolache, fost jurist al Primăriei Bradu și prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. Cei doi sunt judecați în dosarul acordării unei despăgubiri ilegale de peste 35 de milioane lei primite de la ANRP. În același dosar mai sunt judecați frații Lenuța și Jean Georgescu, beneficiarii despăgubirii ilegale, ambii fiind acuzaţi de complicitate la instigare sub forma participaţiei improprii la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Jurnalul de Argeș a consultat rechizitoriul DNA și vă prezintă detalii în premieră.

ANRP a sesizat DNA după patru ani de la retrocedarea ilegală

Cazul retrocedării ilegale a fost deschis în iunie 2014, după ce ANRP a sesizat DNA legat de un dosar de despăgubiri întocmit de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu. Un prim detaliu ciudat: sesizarea ANRP către DNA a venit după patru ani de la acordarea despăgubirii, una dintre cele mai mari din istorie.
După cum spun procurorii anticorupţie, în 2009, fraţii Georgescu Lenuţa şi Georgescu Jean au depus o cerere înregistrată la Primăria Bradu prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o suprafaţă de 16 ha, despre care afirmau că reprezintă o diferenţă la care erau îndreptăţiţi.
După cum spun procurorii DNA, „Printr-o adresă din 27 octombrie 2009, Florin Frătică, la acea vreme primar al comunei Bradu, le-a comunicat, atestând în fals, că au de primit mai mult decât ceruseră, respectiv 19,13 ha de teren. Acesta a precizat însă că reconstituirea dreptului de proprietate nu se mai poate realiza pe cale administrativă din cauză că termenul de depunere a cererilor a expirat, chiar din culpa Comisiei locale de fond funciar Bradu şi a lăsat să se înţeleagă că singura posibilitate rămânea deschiderea unui proces în instanţă”.
Procurorii anticorupție au strâns mii de documente în care arată clar că frații Lenuța și Jean Georgescu nu aveau sub nicio formă dreptul la 19,13 hectare.
 Din documentele din arhive, reiese cât se poate de argumentat că părinții fraților Georgescu deținuseră în Bradu doar 4,84 hectare,  iar „până în anul 2009, toate comisiile de fond funciar care au avut prilejul să se pronunțe asupra numeroaselor cereri de retrocedare făcute de către moștenitorii lui Jan Georgescu, au avut în vedere doar această suprafață de 4,84 ha”.  
Tot din documentele descoperite de procurorii DNA reiese clar „că C.L.F.F. Bradu a propus reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 după defunctul Georgescu, doar pentru 3,87 ha din cele 4,84 ha cu care se înscrisese în C.A.P., întrucât, conform art. 13 par. 3 din lege, a fost aplicată o reducere procentuală de 20% determinată de insuficiența terenului disponibil. Pentru suprafața de 3,87 ha s-a și emis titlul de proprietate nr. 47679/12.07.1994”. Iar titlul de proprietate care consfințea dreptul de proprietate doar asupra 3,87 ha teren nu a fost contestat în instanță.

Unul dintre beneficiarii retrocedării a făcut închisoare pentru înșelăciune

11 jurnalÎn rechizitoriul procurorilor anticorupție mai apare un detaliu important: „în perioada 06.06.1995 - 13.12.1996 inculpata Georgescu Lenuța a fost privată de libertate într-o cauză privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și fals de monedă, inițial în baza unui mandat de arestare preventivă și ulterior, după condamnare, în baza unui mandat de executare”.
Tot cei de la DNA mai spun că în argumentarea faptului că suprafața de 19,13 hectare nu putea fi retrocedată la Bradu: „conform recensământului, în anul 1948 soții Georgescu aveau în vatra satului Bradu de Jos doar 3,5 ha, restul fiind în vatra altor localități, astfel încât n-ar fi putut fi oricum cerute C.L.F.F. Bradu”.
Pe 9 octombrie 2009, frații Jean și Lenuța Georgescu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o „diferență de 16 ha” despre care afirmau că „au fost solicitate de autoarea (mama noastră) încă de la apariția legii 18/1991”, precum și că deși au făcut contestație cu privire la această diferență de 16 ha pe care le-ar mai avea de primit, nu au primit nici un răspuns.

Frătică le-a dat fraților Georgescu de 23 de ori mai mult teren decât aveau dreptul

Și, deși revendicarea fraților Georgescu trebuia respinsă de Primăria Bradu, Florin Frătică le comunică printr-o adresă din 27 octombrie 2009 că „mama lor a solicitat retrocedarea a 26,75 ha! din care le-a fost atribuit inițial doar 3,87 ha, iar ulterior, în temeiul Legii 169/1997 încă 3,75, astfel încât, nu la 16 ha ar mai avea dreptul, ci la 19,13 ha, iar la contestația formulată de ei nu le-a fost transmis nici un răspuns. Inculpatul fusese avertizat, în prealabil, de către o martoră, consilier juridic al Primăriei Bradu din anul 1999 până în prezent, că Georgescu Lenuța și Georgescu Jean nu mai aveau dreptul la nici o suprafață de pământ”. O altă neregulă: cererea din 9.10.2009 a fraților Georgescu nu a mai fost supusă analizei Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu. Iar acest lucru nu a fost întâmplător deoarece, spun procurorii DNA, Comisia ar fi respins o asemenea cerere.
Din consultarea Registrului de evidență al C.L.F.F. Bradu reiese însă că, anterior, la începutul anului 2009, în ședința comisiei din data de 20.01.2009 analizându-se o cerere a fraților Georgescu, s-a apreciat pe baza unor documente doar invocate de petenți că aceștia ar mai fi îndreptățiți doar la 0,82 ha. Altfel spus, frații Georgescu au pretins de 23 de ori mai mult decât aveau dreptul: 19,13 ha în loc de 0,82 ha!
Și, deloc surprinzător, la două zile după emiterea adresei semnate de Florin Frătică, pe 29 octombrie 2009 frații Lenuța și Jean Georgescu deschid acțiune în instanță pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate pentru 19,13 hectare de teren.

Ce spun procurorii DNA: „Actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile”

Iar atitudinea oficialilor din Primăria Bradu la proces a fost una suspectă, după cum precizează oficialii anticorupție: „Și pentru că actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile, prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din data de 12.04.2010, întocmită potrivit indicațiilor primite de la inculpatul Frătică Dragomir Florin de către consilierul juridic angajat de primărie, Manolache Daniela Maria și semnată tot de către aceasta din urmă, se achiesează la pretențiile reclamanților cu motivarea că din verificările făcute în registrul agricol al comunei Bradu precum și alte înscrisuri, s-a constatat că autoarea reclamanților era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,75 ha. În susținerea întâmpinării nu au fost, însă, atașate documente care să o susțină, ci dimpotrivă, precum și înscrisuri care privesc pe străbunicul reclamanților. Inculpata, deși era obligată prin natura meseriei să apere interesele instituției pe care o reprezenta, a acționat contra intereselor C.L.F.F. Bradu”.
Și, cum Florin Frătică nu a apărat interesele Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu prin conduita sa, pe 10 mai 2010, Lenuța și Jean Georgescu au câștigat procesul. Iar Primăria Bradu nu a făcut recurs.
Pe 3 august 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, din care făcea parte și Florin Frătică, a emis, în baza sentinței din 10 mai 2010 a Judecătoriei Pitești, Hotărârea nr. 13 cu propunerea de validare a fraților Lenuța și Jean Georgescu pentru 19,13 hectare. Cei doi frați au fost validați cu respectiva suprafață de teren pe 11 august 2010 de către Comisia Județeană de Fond Funciar.
Pe 30 august 2010, dosarul de despăgubire a fost depus la ANRP. Pe 19 noiembrie 2010, terenul de 19,13 hectare a fost evaluat de către o firmă la 35.035.510 lei, ceea ce la cursul de 4,92 lei pentru un euro din acea zi însemna peste 8,1 milioane de euro, o sumă uriașă. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a hotărât emiterea titlurilor de despăgubire. La începutul lui 2011, despăgubirea a fost acordată sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Procurorii DNA au instituit sechestru asupra vilei de 264 mp a lui Frătică și asupra a 20 de terenuri aparținând fostului primar de la Bradu. Terenurile lui Frătică pe care s-a pus sechestru însumează peste 100 de hectare, cel mai mare fiind terenul de 90 de hectare, pe care Frătică îl deține la Călinești.

Florin Frătică are pe conştiinţă o procuroare tânără, pe Daniela Manolache

10 daniela manolacheDaniela Manolache, inculpată în dosarul retrocedării ilegale de 8,1 milioane euro de la Bradu, este piteșteancă și plătește acum prețul asocierii cu gruparea primarului Frătică din Bradu. Din poziția de jurist la primăria Bradu, poziție profesională din care procurorii DNA susțin că a comis infracțiunea, a urcat apoi procuror la DIICOT, structura centrală, după care a fost promovată prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița și ulterior procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. În prezent, urmare a trimiterii în judecată, este supendată din funcție.

Culmea teleportării! Frătică i-a pus în posesie pe fraţii Georgescu şi în Pădurea Trivale

În urmă cu doi ani, Jurnalul de Argeș dezvăluia un alt caz de retrocedări dubioase în care erau implicați Florin Frătică și frații Jean și Lenuța Georgescu. În 2009, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, deși avea o evidență clară asupra proceselor-verbale de punere în posesie pentru mai multe persoane, inclusiv Jean și Lenuța Georgescu, a emis o altă documentație pentru ca acestea să primească ilegal teren în Pădurea Trivale. Documentația a fost făcută, deși o parte dintre persoane își vânduseră terenurile primite în perioada 2004-2006 și nici nu solicitaseră transferuri în altă parte. Validarea face obiectul unui dosar civil aflat pe rol la Judecătoria Pitești.
Pe 7 octombrie 2009, Ovidiu Ilinca, asociat al lui Florin Frătică, a făcut un antecontract de vânzare-cumpărare cu Georgescu Lenuța și Georgescu Jean pentru achiziționarea a 60% din două terenuri de 8.300 mp și 3.500 mp pe care aceștia le aveau în comuna Bradu, prețul total fiind de 20.000 lei. Trebuie precizat că al doilea teren (3.500 mp) este forestier și Georgescu Lenuța și Georgescu Jean au fost validați cu el, ca moștenitori, prin procesul verbal de punere în posesie 6042/12.05.2008. Și, deși au vândut terenul respectiv și în mod logic nu mai aveau cum să ceară transfer de teren, aceștia s-au trezit validați în noiembrie 2009 și în Pădurea Trivale. Această neregulă este subliniată și de către directorul Armand Chiriloiu: „Nu se impunea emiterea unei hotărâri de transfer a dreptului de proprietate având în vedere faptul că persoanele menționate în cuprinsul Anexei 42 erau puse în posesie, iar o parte dintre suprafețele retrocedate deja fuseseră înstrăinate la data emiterii Hotărârii 1169/26.11.2009”.
Hilară și falsă este și Hotărârea nr. 23 emisă de primarul Florin Frătică pe 10 noiembrie 2009 și atașată Anexei 42 ca motivare: „Cele 8 persoane solicită alt amplasament deoarece vechile amplasamente erau la o distanță relativ mare față de domiciliu, nu puteau să o administreze corespunzător și erau parțial defrișate”. Primul fals: cum să solicite proprietarii alte amplasamente, din moment ce șase dintre ei fuseseră puși în posesie? Al doilea fals: cum să solicite Georgescu Lenuța și Georgescu Jean alt amplasament din moment ce deja își vânduseră terenul, tocmai lui... Ilinca? Cât despre distanța „relativ mare față de domiciliu”, și Pădurea Trivale este la o distanță apreciabilă față de domiciliul proprietarilor validați ilegal, nu-i așa?

Publicat în Dezvaluiri

# Frătică despre Frătică. Fostul primar de la Bradu explică apariţia numelui său în scandalul „Spălătoriei de bani” de la Piteşti a grupului Dragnea-Tel Drum

Cu titlul „Banul paralel-Afacerile Puterii și ale Opoziției”, site-ul Rise Project a publicat pe 1 decembrie o anchetă cu o concluzie șocantă: „spălătoria de bani” a grupului Liviu Dragnea-Tel Drum funcționa în Pitești. Și mai șocant, unii dintre membrii acesteia, simple „săgeți” băgate la înaintare, își aveau cartierul general în comuna Bradu. Eludând TVA-ul prin adevărate inginerii evazioniste, membrii grupului transferau sume consistente, de ordinul a milioane de lei, în conturile unor SRL-uri fără activitate, cu sedii formale. De aici, după ce erau scoși din banca Raiffeisen Pitești, la sacoșă, banii se  întorceau la acționarii de la Tel Drum, mai puțin comisionul infim, de ordinul a 1500 lei, adică taxa de spălare, care rămânea la „săgeți” recrutate din rândul taximetriștilor din oraș. Cei de la Rise Project au creionat chiar și o hartă relațională a grupării din Pitești și Bradu, subliniind că există un dosar complex în cercetare la Parchetul Capitalei. Din Pitești, pe lângă numele deja celebrului Dan Neagoe (supranumit și Dan „Nebunul”), asociat cu băiatul lui Liviu Dragnea în firma Intefrigo, mai sunt amintite numele a doi oameni de afaceri cunoscuți în oraș, amândoi constructori, Grigore Dobre de la Zeus și Constantin Pănescu de la grupul Selca-Alcadibo, care ar fi apelat, de asemenea, la „spălătoria de bani” a grupului Tel Drum.  Surpriza e și mai mare, când aflăm că însuși fostul primar al comunei Bradu, Florin Frătică, ar fi albit sume importante prin spălătoria din Pitești a celor de la Tel Drum. Cel puțin așa susțin ziariștii de investigații de la Rise Project.
Vă reamintim că, în februarie 2015, Florin Frătică a stat în arest la Parchetul Capitalei, timp de şase luni,  fiind cercetat într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 5 milioane euro, fără să fie trimis în judecată. După ce s-a împlinit termenul maxim de 6 luni, în care un acuzat poate fi ţinut în arest fără ca procurorii să-l trimită în judecată, primarul comunei Bradu a fost eliberat. Reamintim că ancheta în acest dosar a început în august 2012, în urma unei sesizări a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care a considerat suspecte operaţiunile bancare derulate de mai multe persoane prin firme fantomă. Pornind de la dezvăluirile șocante ale celor de la site-ul Rise Project, l-am contactat pe fostul primar de la Bradu, Florin Frătică, pentru un interviu.

„Pe Dragnea îl știu doar de la televizor”

10 Fratica01# Ce legătură există între dumneavoastră și firma Tel Drum?”
- Habar nu am despre treaba asta. Nu știu nimic. Nu am făcut niciun fel de afacere și nici nu îl cunosc pe Dragnea decât de la televizor. Nu am discutat cu el niciodată și nu am făcut afaceri cu Tel Drum. Pur și simplu, nu știu de ce sunt în dosarul ăsta. Eu am fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală al altor societăți comerciale, dar nu Tel Drum.
# Însă e binecunoscută relația dumneavoastră de prietenie cu Dan Neagoe. Iar în articolul celor de la Rise, numele vă este asociat cu cel al lui Neagoe, poate și pentru că ați făcut afaceri împreună...
- Nu cred. Iar dacă am făcut afaceri cu Dan Neagoe, nu îmi amintesc exact ce, ele au fost făcute până în 2006-2007. Nu am mai făcut afaceri începând cu 2007, sub nicio formă. Pe Dan Neagoe îl cunosc ca prieten, cu mult dinainte de a intra în politică. Am fost la nunta lui, a fost la nunta mea, nevestele erau prietene. Afaceri nu prea am făcut. El era pe transport, avea camioane, eu un alt obiect de activitate. Posibil să fi luat cu vreun camion de al lui piatră. Însă îmi mai aduc aminte ce construiam eu atunci?! Eu cu Dan Neagoe suntem prieteni și acum, însă nu ne-am mai văzut în ultimii ani. Dacă ne-am mai văzut, să zic, de vreo două-trei ori în ultimii 10 ani. Acum nu știu ce să mai spun. Nu mai urmăresc evoluțiile astea, nici politice, nici penale, pur și simplu am vrut să mă detașez de aceste lucruri și atât. Cu Dan Neagoe mă cunosc de zeci de ani, recunosc, am avut cu el, ți-am spus, relații de prietenie, de familie, mergeam la petreceri împreună, la revelioane. Erau vremuri în care lumea se mai și distra. Din păcate, astăzi văd timorată orice persoană cu care stau de vorbă. Timorată de sistem, vreau să spun. Astea sunt vremurile în care trăim.

„Dan Neagoe nu îmi povestea din astea la chefuri, ce afaceri are...”

# Și chiar să nu se fi lăudat la dvs Dan Neagoe despre afacerile sale cu Tel Drum sau cu Liviu Dragnea?”
- Păi știu eu ce afaceri avea el cu Tel Drum? Nu îmi povestea din astea, când ne întâlneam la chefuri. Nu îl întrebam nici eu ce afaceri face, ce parteneri de afaceri are, că nu faci așa ceva la masă sau la petrecere. Și, de altfel, nici nu se spun afacerile. Nici eu nu spuneam ce afaceri făceam, care îmi sunt clienții sau furnizorii... E cam ca la voi, în presă. Ce, voi vă spuneți unii altora, de la ziare concurente, ce surse aveți? Sunt și exagerări de dragul spectacolului iar Liviu  Dragnea e acum cap de afiș. Oricum, nu aș vrea să fiu în pielea lui Dragnea în momentele astea!
# Dar despre celalalte firme menționate în ancheta jurnalistică, ce știți?
-  De Interfrigo nici nu am auzit. Megacomul da, era al lui Dan Neagoe, se ocupa de transport. Repet, poate să fi cărat ceva pietriș cu el, pe vremuri, însă nu îmi aduc aminte, că e mult de atunci. Însă nu cred că Dan a avut vreo legătură cu Liviu Dragnea, nu cred că a făcut afaceri cu el. Și nici Pănescu de la Alcadibo nu cred că avea.
# Și totuși, ați ajuns în dosarul de evaziune fiscală pentru care ați și fost în arest șase luni. Trebuie să fie un motiv...
- Pur și simplu, cred că am ajuns în dosarul ăsta din cauza unor informații greșite sau al unui denunț mincinos. Drept este că, atunci când am fost anchetat, am vorbit despre Aral Company, firmă pe care aveam benzinăria și pe care am vândut-o în 2005. Dar nu apărea această societate în dosar. Au fost niște confuzii! Dacă vă aduceți aminte, am mai fost reținut încă 30 de zile pentru tentativă de omor. Era o eroare materială, o greșeală, pe care procurorii au recunoscut-o. Au făcut copy paste dintr-un alt dosar și eu am mai rămas 30 de zile în plus, în arest. Prea multe confuzii! Mă rog, nu prea cred în coincidențe. Cred că au existat interese să se întâmple așa, dar dacă nu am probe... ce să spun?! Pare că e o teorie a conspirației! Atunci, în perioada imediat următoare eliberării, am fost la București să îmi văd dosarul. Erau mai mult de 45.000 de pagini! Ce să văd mai întâi?! Erau două cărucioare de Metro, pline cu vârf de dosare.  A rămas să ne mai auzim. Dar nu ne-am mai auzit. Nici nu am mai fost citat la Parchetul Capitalei. Cred că au ajuns la concluzia că denunțul nu a fost adevărat. Eu, din 2007, nu am mai făcut nicio afacere. Am ieșit din toate societățile și nu m-am mai ocupat decât de politică. Aici a fost o confuzie vizavi de o societate pe care am avut-o până în 2005-2006, Aral Company, o benzinărie care avea o denumire asemănătoare cu Aral Eco Mineral Oil SRL, în care nu aveam nicio implicare, nu eram acționar și am adus dovezi de la Registrul Comerțului dovezi în acest sens. Aceasta din urmă societate, era, într-adevăr, în dosarul care mi s-a prezentat.

„Păi și dacă sunt firme din Bradu, asta înseamnă că primarul știa ce e cu ele?”

# Ați spus că ați fost să vedeți dosarul. Era și Tel Drum printre firmele menționate?
- Sunt sute de societăți în dosar, poate era și Tel-Drum. Repet, erau peste 45.000 de file, acum cred că s-au înmulțit. Aceste societăți probabil au lucrat între ele, au colaborat. Cred că cei de la Rise au luat date din acest dosar, dar nu cred că l-au analizat în profunzime. Repet, cu Tel Drum nu am nicio legătură. Nici direct, nici indirect. Dar cred că dosarul Tel Drum a fost disjuns din dosarul ăsta în care am fost arestat și eu. Și-au dat seama că e unul separat.
# Sunt menționate mai multe firme-fantomă care își aveau sediul la Bradu”...
- Păi și dacă sunt firme din Bradu, înseamnă că primarul știa ce e cu ele?
# Credeți că introducerea dvs în acest dosar de la Parchetul Capitalei, în care ați fost arestat 6 luni, vi s-ar fi putut trage de la un posibil denunț al fostului dumneavoastră partener de afaceri, Marian Ovidiu Ilinca, zis și Marinuș?
- Nu cred. Cred că mi s-a tras de la mine. Am dat o singură declarație în care am recunoscut că am fost acționar la Aral. Eu aveam în minte doar denumirea de Aral, apoi mi-am dat seama că nu era vorba despre Aral Company, benzinăria pe care am vândut-o la Luck Oil. Era vorba despre o altă firmă, Aral Eco Mineral Oil, la care eu nu am fost acționar și am luat și dovadă de la Registrul Comerțului, dovadă pe care am depus-o la dosar.

 

 

Publicat în Dezvaluiri

Cu titlul “Afacerile Puterii și ale Opoziției. Banul paralel”, site-ul Rise Project publică  informații bombă din dosarul Tel Drum privind „spălătoria” de bani din Argeș, firele ducând către fostul primar al comunei Bradu, Florin Frătică și către omul de afaceri Dan Neagoe, personaje importante în dosar. Potrivit jurnaliștilor Rise Project, ultimul dosar Tel Drum detonat la DNA confirmă investigațiile RISE din acest an. Iar spălarea de bani este una dintre acuzații. Astfel, Tel Drum ar fi simulat tranzacții printr-o rețea de firme-fantomă, în baza unor contracte simbolice, eludând TVA. Practic, prin adevărate inginerii evazioniste, a transferat sume consistente în conturile unor SRL-uri fără activitate, cu sedii formale, iar banii s-ar fi întors înapoi la acționari. Mai puțin comisionul de intermediere, adică taxa de spălare. „Rețeaua de fantome” este o practică globală a crimei organizate. Genul acesta de grupare specializată în infracțiuni economice maschează originea banilor, oferind aparență comercială unor plăți fără obiect. Contractele încheiate sunt doar pretexte care justifică în fals operațiuni bancare. Clienții fantomelor își diminuează astfel baza de impozitare sau, pur și simplu, își convertesc soldurile în cash care nu lasă urme.

# Cum funcționa „rețeaua de fantome”

Rețeta este simplă: la vedere apar figuri de paie care habar n-au câte milioane se mișcă în numele lor. Li se spune „săgeți”, dar au rol de paravane și reprezintă un nivel esențial de protecție. Zeci de oameni săraci din sudul țării au devenit puncte de tranzit pentru zeci de milioane de euro – taximetriști din Argeș, zilieri din Teleorman, țărani din Giurgiu, brutari din Olt, piețari din București, croitorese și mecanici din Dâmbovița.

Pe numele unora erau puse firmele fantomă care plimbau banii, alții retrăgeau fizic numerarul și, contra unui comision modic, îl întorceau la plătitor, care rămânea cu puține taxe la stat și o sacoșă cu bani.

Anchetatorii au ajuns până la operațiunile evazioniste derulate între 2010 și 2012, când rețeaua de fantome a prestat servicii pentru corporația din Teleorman.

          „29 decembrie 2011. Două zile înainte de Revelion. Adi Nistor, un mecanic auto de 36 de ani din Pitești, intră glonț într-o sucursală Raiffeisen din centrul orașului și retrage 331.200 lei. „Achiziție cereale”, justifică omul la ghișeu și dispare-n lume cu geanta de cash.
Nistor operează contul unui SRL (Nesta Matador Logistic) fără activitate proprie, în actele căruia e patron și administrator.
Cashul de Anul Nou are două surse.
Grosul (212.843 lei) provine de la Tel Drum și a intrat în contul SRL-ului bidon cu doar câteva ore înainte de retragere. Restul (120.000 lei) vine din Focșani, de la o firmă (Dagemar Distribution) care vinde alimente la orfelinatele din Vrancea pe banii Consiliului Județean.Nistor mai rămâne cu 1.600 de lei în cont. Banii lui. Câteva zile mai târziu, după sărbători, pe 6 ianuarie 2012, mecanicul auto justifică în contabilitatea fantomei o plată de 330.000 de lei pentru cereale către un anume Ion Rotaru, țăran. Problema cu domnul Rotaru e că nu există, au descoperit procurorii de la Capitală, primii care au anchetat spălătoria. Altminteri, în doar opt luni, mecanicul auto din Pitești a cumpărat de la el marfă de 2,5 milioane de euro cu banii care intrau în fantomă și ieșeau în stare solidă.
Pentru Tel Drum, 307.763 lei rulaj total”.
         “Tot în Pitești, într-o zi de martie din 2011, Cristian Mitu, un vânzător de 46 de ani, intră în aceeași sucursală Raiffeisen și retrage 542.950 lei din contul altei fantome (Tecnotrans Total Dinamic). Obiectul? „Achiziție fier vechi.”
Banii vin de la Tel Drum. Mitu își lasă-n cont 2.000 de lei, restul ia forma unor cărămizi așezate în niște pungi, iar pungile iau direcția patronilor Tel Drum. Totul, în aceeași zi.
Vânzătorul piteștean a ieșit cu 39,5 milioane pe ușa batantă a băncii. L-a ajutat și fratele lui, Daniel Matei, gardian de meserie, care a transportat alte 8,5 milioane scoase din „fantoma” respectivă.Total: 48 de milioane, din care 1.961.770 lei rulați pentru Tel Drum”.
      „Maricel Măniga îl cheamă, de fapt, și cară saci de legume în Piața Crângași din București. E hamal. Câștigă 2-3 lei la sac, iar piețarii îl știu numai după poreclă...”Tarzan” e patron oficial de fantomă (Optima Construct Design) pe care s-au rulat 748.743 lei pentru Tel Drum. Dar și pe canalul ăsta, banii erau scoși tot la sucursala Raiffeisen din centrul Piteștiului de către același vânzător, Cristian Mitu, împuternicit pe conturile lui Tarzan. Argeșeanul a făcut retrageri de peste 88 de milioane, pe mai multe firme din rețea, până l-a ochit Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și procurorii l-au făcut complice în dosar.
Oficiul a sesizat atunci și a patra „fantomă” care a produs cash pentru gruparea Tel Drum (Patras Divers Company). Dintre cele peste 30 de milioane albite aici, 272.875 de lei au fost rulați pentru corporația din Teleorman.
În hârtii, apare Petre Constantin, un tâmplar din comuna Uda, Argeș, care căra banii din bancă. Aceeași bancă”.
„Încă o fantomă (Madras Soft Design), a cincea, e înmatriculată pe un muncitor din Vaslui și un șomer din București. Fiecare dintre ei mai apare în 8-10 firme din rețea. SRL-ul îndeplinea rol de „haltă”, încasa sume enorme de la clienții grupării pentru care emitea facturi false și redirecționa banii spre fantomele ce goleau seiful Raiffeisen din Pitești”.
      „Ponciu a preluat „fantoma” (Tecnotrans) care a recepționat 1.961.770 de lei de la Tel Drum, așa cum relatam mai sus, bani ridicați cash de vânzătorul din Pitești. Parchetul Capitalei l-a încadrat complice pe Marian Ponciu, din Gratia, Teleorman. L-au prins șef pe încă trei „fantome”. Împărțea una și cu vecinul lui, nea Pice, și ar fi recrutat interpuși la fel de săraci pentru rețea. Asta era, de fapt, aria lui de competență, au aflat anchetatorii. La nivelul ăsta, Ponciu din Gratia lucra direct cu taximetristul care transporta banii.Curierul spălatoriei, cum ar veni, adică cel care face legătura cu nucleul”.
     „Marian Bloju din comuna Ștefănești, taximetrist pe un Logan obosit în Pitești. Telefonul rămăsese la soție, cât timp omul a făcut o pauză de condus și a plecat pe șantier, în Irlanda...Bloju închide cu respect și ne teleportăm la celălalt capăt al convorbirii, spre coordonatorul acțiunii din teren: Alexandru Ungheanu, fiul de 26 de ani al omului de afaceri Ion Ungheanu, distribuitor de carburanți în Argeș.
Ungheanu senior e prima căpetenie a spălătoriei, el negocia comisioanele și găsea clienți pentru rețea, în timp ce fina sa de cununie ținea contabilitatea paralelă a fantomelor și fiul făcea rost de cărăuși.
Lucra cu asociatul lui de-o viață, Nicolae Cristea, al doilea coordonator în schemă. De exemplu, procurorii au stabilit că vânzătorul și mecanicul care alergau cu cash-ul Tel Drum prin Pitești sunt cumnații lui Cristea. Ungheanu coordona departamentul „contabilitate”, Cristea – „resurse umane”, iar relațiile de încredere se articulau pe cumetrii”.
# Harta relațională a grupării din Pitești, descrisă de procurorii de la Parchetul Capitalei
„ Centrul de comandă era la ei, în Bradu, o suburbie a Piteștiului. L-au combinat chiar și pe edilul comunei, Tudor Frătică, cunoscut în județ ca „primarul cu elicopter”, să spele câteva sute de mii de lei prin aceeași rețea de fantome.
Au intrat toți la zdup în 2015. Fiecare a stat câteva luni. Le-a ținut de urât și primarul, apoi toată lumea a ieșit sub control judiciar.
Clienții au avut probleme, la rândul lor. Cum ar fi Constantin Pănescu, un magnat feroviar din topurile Forbes ce frecventa spălătoria lui Ungheanu pentru facturi fictive și cash.
Pe aici ar fi trecut și banii pentru PDL de la firma Romsys, mai precis 700 de mii de euro din dosarul finanțării ilegale a partidului. Suma a fost confiscată, iar Horațiu Berdilă, directorul de-atunci al companiei de IT, reținut pentru evaziune și spălare de bani”.
       „Interfrigo reprezintă aripa organizației „Dragnea” în Pitești. Figura proeminentă de-aici este Daniel Neagoe, donator multiplu la PSD, prieten cu Dragnea Senior de când erau amândoi studenți la Politehnică și până azi, când se relaxează împreună la vânătoare sau pe plajă, în Brazilia.
Piteșteanul Neagoe e acționarul majoritar al Interfrigo, o afacere care se bazează masiv pe contractele cu Tel Drum. El și Dragnea Junior au încasat de-a lungul timpului, pe filiera asta, peste 30 de milioane de lei. Alte 140 de milioane le-a luat Neagoe pe încă două firme din grupul său, Mega Com. De toți banii ăștia, a alimentat Tel Drum cu materie primă la asfaltări și construcții, plus logistică de transport. Rulajele lor financiare au intrat sub luneta DNA, dezvăluindu-l pe Neagoe drept o rotiță importantă în angrenaj. Asta l-a și plasat sub o încadrare gravă de membru în grupul criminal inițiat de Liviu Dragnea”.

Publicat în Actualitate

# Balul „Ancheta” a împlinit 15 ani

O fotografie de moment a societății argeșene, cu luminile şi umbrele ei, cu vârfurile, dar și cu mediocritățile ei, am văzut vinerea trecută la balul colegilor de la „Ancheta”. Bal care a ajuns la cea de-a 15-a ediție, una jubiliară, deci „La mulți ani, colegi!”

Frătică, Nicolescu și Mircea Andrei au făcut din nou rating

Satira, prin Oscar-urile decernate politicienilor de ieri și de azi, a fost sarea și piperul evenimentului, însă nu trebuie uitată nici excelența, premiată la secțiunea „Fabricat în Argeș”, semn că județul nostru mai produce și valori. Cum politicienii de azi nu se ridică la nivelul celor de ieri nici măcar la satiră, tot Constantin Nicolescu, Mircea Andrei și Florin Frătică au fost vedetele Oscarurilor made Ancheta. Primii doi în absență (chiar și așa, îndelung aplaudați), cel de-al treilea în viu și nu fără umor, din moment ce atunci când a ridicat premiul - o cisternă care să-i amintească de prima sa meserie, cea de petrolist, a mulțumit remarcând șucar și cu multă expertiză că „e agabaritică”. Frătică a obligat audiența să facă burtă de râs în momentul în care a anunțat, de la microfonul balului, că a terminat-o cu politica (de altfel, de la Primăria Bradu l-a ejectat Parchetul) și că are acum o altă profesie, cea de baby sitter. Nu e nicio glumă, fostul primar de la Bradu a intrat în concediu paternal cu puțin înainte să primească o soluție definitivă de condamnare (cu suspendarea executării pedepsei) pentru conflict de interese. Alte Oscaruri de senzație au primit lupii tineri şi mediocri la toate capitolele ai PSD, inclusiv la umor, Simona Bucura Oprescu și Radu Vasilică, cu mențiunea „Nu mai găsiţi voi preşedinte/ Să vă ţină-n braţe ca-nainte”. La fel, am reținut premiul care i-a băgat sub masă pe liberali-o colivă pentru... succesul total al PSD-ului în privința demersurilor cumpărării de către Ministerul Culturii a Vilei Florica.

Înțepături ale Ducelui de Albota pentru colegul de la Bascov

4 01Și PSD-ul a primit un premiu, un autobuz pe ruta Bascov-IATSA, aluzie la bulversarea catastrofică a transportului metropolitan în Bascov, Ștefănești, Bradu și alte localități limitrofe Piteștiului. A fost invitat să ridice premiul primarul de la Albota, care a lovit țintit și sarcastic spre edilul de la Bascov, Gigi Stancu, aflat undeva ascuns în fundul sălii. De la microfon, Ducele de Albota a spus că traseul biletului de autobuz ar putea fi schimbat pe ruta „Bascov-Colibași”, moment în care multora le-a înghețat sângele în obraji. Revenind la Mircea Andrei, unul dintre marii absenți ai balului, recompensat acum câțiva ani de colegii de la Ancheta cu titlul de cel mai puternic argeșean, acesta a primit în 2017 Oscarul cu mențiunea „Cel mai bun actor principal în rol secundar”.

Maria Dinu - premiu surpriză pentru „cel mai bun regizor și scenarist”

Un premiu interesant, semn că s-a calificat în Liga campionilor celor care dau cu pixul prin buget a primit Maria Dinu, fosta șefă de cabinet a lui Constantin Nicolescu, de data aceasta în calitate de administrator public al județului. Cu umor, calitate care nu i-a lipsit niciodată, Maria s-a ridicat de la masă spre a-și ridica premiul oferit de colegii de la Ancheta în cadrul categoriei „Cel mai bun regizor și scenarist”. La cât mai multe filme, Maria! Dar să fie bune.

Cine a fost, cine a lipsit...

Ce am mai observat? Că de la eveniment au lipsit toți primarii de municipii și de oraș ai PSD, însă a fost prezent singurul primar de mediu urban al PNL, Ion Baicea de la Costești. Iar dintre primarii PSD de comune, i-am zărit doar pe cei de la Albota, Bascov, Moșoaia, Budeasa, Bradu și Băbana. Dintre liderii PSD a fost prezent Dan Manu, care a și fost premiat, în calitatea sa de președinte de Consiliul Județean, drept cel mai puternic om din Argeș. Au lipsit în schimb președintele filialei social democrate, senatorul Șerban Valeca (plecat la ședința PSD organizată de Liviu Dragnea la Băile Herculane), precum și președintele executiv Cristian Gentea. Dintre parlamentarii argeșeni, au fost prezenți la eveniment  Nicolae Velcea, Cătălin Rădulescu și Radu Vasilică de la PSD, Dan Bica de la PNL și Ionuț Moșteanu de la USR. A fost prezent și Daniel Constantin, în calitate de deputat de București, că de Argeș n-a fost niciodată.
Iar dintre directorii de deconcentrate, i-am remarcat pe Armand Chiriloiu de la Direcția Silvică, pe proaspăta stea a PSD înscăunată la OJFIR, Diana Eftene, precum și pe inconfundabila cărturăreasă Mari Pană, alias Mark Taiwan, adjuncta de la APIA. O delegație numeroasă a avut și PNL Argeș, în frunte cu președintele Adrian Miuțescu, deputatul Dan Bica, omul de afaceri Gelu Tofan, consilierul județean Marius Postelnicescu și consilierul local Narcis Sofianu.

Toată conducerea poliţiei a fost la bal

La fel, aproape toată conducerea poliției argeșene a fost prezentă, în păr, la bal. I-am zărit pe șeful Inspectoratului, Bogdan Berechet, pe adjunctul Gabriel Gherghe, pe șeful Direcției Generale Anticorupție, Marius Mârzacu, pe frații Eduard și Leonard Bâlă, pe șeful de la Invetigarea Fraudelor, Irinel Coman, precum și pe șeful Poliției Mioveni, comisarul șef Cristian Mihalcea, cuiul din talpa celor amintiți mai înainte. A lipsit, și nu știm din ce motive, celălalt adjunct al IPJ Argeș, Iulică Olteanu. La masa polițiștilor a stat, ca întotdeauna la ultimele ediții ale balului, procurorul Cornel Ioana de la Inspecția Judiciară. A fost la bal și chestorul Dan Fătuloiu, însă, ca un rezervist venerabil ce se află acum, a preferat să stea la masa omului de afaceri Virgil Dumitru și a doctorului Gabriel Copciag.

Cei mai puternici argeşeni: Manu, Badea, Valeca

4 03O secțiune cu adevărat importantă a balului, una care a premiat valoarea în business, a fost cea derulată sub deviza „Fabricat în Argeș”. Antreprenori argeșeni din toate domeniile, de la produse și preparate din carne și lactate, până la servicii, construcții și transport au primit diplome de excelență din partea directorului ziarului „Ancheta”, Camelia Bădulescu. O lăudabilă inițiativă a colegilor de la Ancheta și un semnal puternic de susținere a mediului de afaceri autohton. Pe lângă președintele CJ, Dan Manu, declarat cel mai puternic om al județului (cu 28 de nominalizări), locul 2 la această categorie l-a ocupat industriașul Gheorghe Badea (cu 24 nominalizări) și locul 3 președintele PSD Argeș, senatorul Șerban Valeca (cu 15 nominalizări). Ca o concluzie, balul a fost o reușită, organizarea excelentă și meniul oferit de Ramada pe măsură. Cum a fost și o ediție jubiliară, a 15-a, încă o dată „La mulți ani!”, colegilor de la Ancheta.

Publicat în Actualitate

Dacă până mai ieri echipa de Liga a III-a Atletic Bradu folosea cocheta bază sportivă din localitate cu titlu gratuit, din această lună fostul primar Florin Frătică și președintele clubului Cristinel Soare, alias „Țâcă” au ajuns să plătească chirie pentru antrenamente și jocuri oficiale. Totul a plecat de la faptul că actualul primar Dan Stroe a înființat un alt club și anume Real Bradu. Și cum nu puteau exista două contracte de comodat, autoritățile locale au suspendat contractul avut cu Atletic prin hotărâre de Consiliu local și au făcut un alt contract, de data asta, cu Real Bradu. Nu este însă niciun secret faptul că atât Florin Frătică, cât și Cristinel Soare nu duc lipsa banilor, iar domeniul cu adevărat impresionant unde locuiește Țâcă este doar un simplu exemplu în acest sens. Iată în continuare ce spun despre acest aspect Florin Frătică și primarul Dan Stroe.

„Ce să facem? O să plătim dacă nu avem alte alternative!”

Florin Frătică: „Este adevărat că Atletic Bradu plătește chirie pentru folosirea Bazei Sportive Bradu. S-a hotărât să anuleze contractul de comodat pe care îl aveam noi, Atletic pentru folosirea gratuită a stadionului. Hotărârea a fost dată de luna trecută... Ce să facem? O să plătim dacă nu avem alte alternative! Nu am înțeles de ce s-a întâmplat treaba asta... Vom plăti pentru tot, pentru antrenamente, pentru jocurile oficiale... În privința viitorului echipei Atletic Bradu, vreau să vă spun că deocamdată susținerea financiară vine de la noi, de la prietenii noștrii, prietenii echipei și bineînțeles că și de la mine. Noi încercăm să ne menținem în Liga a III-a, iar dacă vom găsi sponsori putem vorbi și de Liga a II-a pentru că altele sunt cheltuielile la acest nivel. Vom avea niște discuții pentru că ne trebuie obligatoriu să avem o bază sportivă pentru a fi primiți în Liga a II-a. Dar eu cred că se va reveni la această hotărâre! Noi am avut contract până în 2020 și în baza acestui contract am făcut la rândul nostru alte contracte, deci hotărârea nu mi se pare legală din moment ce în urma primei hotărâri s-au făcut niște contracte, contract cu Federația Română de Fotbal etc. Consider încă o dată că acțiunea a fost reavoită. Eu mi-am dat demisia din funcția de președinte tocmai pentru a nu implica aceste chestiuni politice în a lua o asemenea decizie. Se pare că nu s-a ținut cont nici de treaba asta. L-am rugat pe dl Stroe să preia președinția clubului Atletic, însă nu a dorit și mi-a spus că are club. Deocamdată suntem într-o reorganizare, să vedem ce facem, cum facem... Avem jucători buni, chiar foarte buni, unii sunt curtați de cluburi mari din Liga I... Dacă vindem vreun jucător și cu banii pe care îi obținem putem susține echipa, totul ar fi ideal”.

„Nu puteam să am contract de comodat cu două cluburi”

Dan Stroe: „Nu mai este valabil contractul de comodat în ceea ce privește pe Atletic Bradu pentru că nu puteam să am contract de comodat cu două cluburi. Am predat spre administrare baza sportivă cu tot ce are ea noului club care este în subordinea Primăriei și anume Real Bradu. În acel contract de comodat al Atleticului nu se făcea referire la niciun contract cu Federația Română de Fotbal. Totul s-a făcut prin hotărâre de Consiliul Local! Am renunțat la finanțare și la administrare cu Atletic și am făcut alte contracte cu noul club care se numește Real Bradu. Cum puteam eu să accept funcția de președinte la Atletic Bradu? Frătică a vrut și a fost președinte la Atletic pentru că atunci s-a putut să fie și primar și președinte de club de drept privat! Deci, practic clubul Atletic a fost și este al lui Frătică și al lui Țâcă, Cristi Soare...”.

Aici locuiește Cristinel Soare, președintele Atletic Bradu

13 Bradu insertDacă fostul primar de la Bradu, Florin Frătică nu mai are nevoie de nicio prezentare în ceea ce privește finanțele domniei sale, iată în fotografie domeniul în care locuiește Cristinel Soare, președintele Atletic. Din câte se pare Țâcă ar mai deține și spălătoria din centrul comunei cu bar și sală de pariuri. Toate astea cu siguranță nu au fost obținute din salariul de director al Casei de Cultură Bradu, funcție deținută de Soare până de curând.

Publicat în Sport
Miercuri, 25 Octombrie 2017 22:05

Botez în familia Frătică

Fostul primar al comunei Bradu, Florin Frătică, și soția sa, Alina își creștinează, pe 10 noiembrie, cea de a treia fiică pe care o au împreună. Florin Frătică este tatăl a cinci copii, un băiat cu Gabriela, prima sa soţie, o fată cu Mirela, a doua soţie, respectiv trei fetiţe cu Alina, actuala soţie. Familia Frătică a transmis invitații originale de botez, cu fotografiile celor trei micuțe, Paula, Iris și Sofia Diana Florentina, care va fi botezată la începutul lunii noiembrie.

Publicat în Actualitate

Proaspăt tătic și în așteptarea motivării sentinței care l-ar putea lăsa fără mandatul de viceprimar, Florin Frătică se pregătește să îi ia locul soției, la legănat bebelușul.

Publicat în Culise

# Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, despre destinul echipei Atletic
Așa cum se știe, noul primar de la Bradu, Dănuț Stroe a decis să nu mai finanțeze echipa de Liga a III-a, Atletic Bradu, înființată de fostul edil Florin Frătică și să înființeze pe Real Bradu, club care va avea mai multe secții sportive. În acest context, l-am abordat pe Florin Frătică, artizanul clubului Atletic de la Bradu, cel care

Publicat în Sport

Ședinţa de joi a Consiliului Local Bradu, în timpul căreia s-a iscat un adevărat scandal pe marginea punctului referitor la „proiectul de hotărâre iniţiat de primar privind încetarea de drept a mandatului de consilier local şi de viceprimar al domnului Frătică Dragomir Tudor Florin”, a lăsat lucrurile tot în ceață.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 3