# Retrospectivă - subiectele anului din Jurnalul de Argeş

Ca în fiecare an, și în 2017, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvăluiri privind dosarul sclavilor de la Berevoești și neregulile privind pârtia de la Molivișu până la ample anchete privind fraudele și cazurile de malpraxis de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2017.

Mărturii șocante din iadul de la Berevoești

# Nr. 1174 (4-10 ianuarie). „Primarul din Bascov, șantajat cu un DVD în care apărea făcând sex cu o tânără”. Jurnalul de Argeș venea cu amănunte în premieră despre circumstanţele în care primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a fost șantajat de doi tineri, membri unui cunoscut clan de romi din Vâlcea. Şantajiştii i-au arătat edilului un DVD în care acesta apărea făcând sex cu o tânără în vârstă de 25 de ani. Romii i-au cerut 50.000 de euro primarului ca să nu facă public DVD-ul cu acest sexgate.

# Nr. 1175 (11-17 ianuarie). Mărturii șocante din iadul de la Berevoești. Pe 5 ianuarie se judeca în Camera Preliminară a Tribunalului Argeș dosarul penal privind încă 10 dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești trimiși în judecată, hotărându-se menținerea stării de arest preventiv a bărbaților și a arestului la domiciliu a femeilor. Cei 10 inculpați erau Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Feraru, Costel Feraru, Elena Murșavelea, Vasile Mugurel Feraru, Simina Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru și Liliana Feraru, trimiși în judecată de procurorii DIICOT Argeș pentru traficul de minori și persoane aflate în stare de vulnerabilitate (în cazul acestora este vorba despre șase victime), precum și pentru constituirea de grupare infracțională. Jurnalul de Argeș a prezentat, în premieră, detalii cutremurătoare din acest nou rechizitoiu întocmit de către DIICOT, detalii ce arată tratamentele barbare la care erau supuși sclavii de la Berevoești și legăturile mai mult decât dubioase dintre stăpânii de sclavi și autorități.

# Nr. 1177 (25-31 ianuarie) „Niciun vinovat pentru moartea asistentei care a murit de  varicelă”. O tânără a murit de varicelă, în urmă cu un an, după ce medicii din Piteşti au considerat, iniţial, că nu este un caz grav, iar când situaţia s-a complicat, trei spitale din Capitală nu au vrut să o primească. Asistenta medicală Mihaela Vasilica Cosoi, în vârstă de 32 de ani, din Pitești, a fost internată mai întâi la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean. Luase virusul varicelei de la fiica ei dar pentru că nu se simțea bine, s-a prezentat la spital de unde a fost trimisă acasă cu o reţetă. O zi mai târziu s-a întors, acuzând dureri și având o stare generală proastă. A fost internată, dar situația ei vizibil se agravase și, după mai multe ore de stat la Boli Infecțioase, a fost trimisă la Spitalul Judeţean Piteşti. Era târziu! Banala varicelă a ajuns să o ucidă pentru că medicii au întârziat să-i facă investigaţiile medicale amănunţite. O tragedie care a șocat județul la vremea respectivă, o tragedie peste care autoritățile în materie încearcă să aștearnă vălul uitării pentru ca vinovații să nu plătească, după cum susține soțul tinerei moarte la 32 de ani, în urma unei banale boli a copilăriei.

# Nr. 1178 (1-7 februarie). Gentea, băgat în corzi de procurorul DNA la procesul lui Pendiuc. Șeful PSD Pitești, care a făcut parte în calitate de consilier local din comisia de evaluare a ofertelor pentru licitația câștigată de asocierea CNCD-Girexim, a fost întrebat de procuror de ce nu s-a uitat pe documentele de eligibilitate ale firmelor participante și de ce a semnat raportul în baza căruia s-a ales câștigătorul licitației fără o documentare temeinică.

Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank

# Nr. 1179 (8-14 februarie). Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă... picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Maria. Lista tuturor acareturilor înstrăinate, în Jurnalul de Argeș.

# Nr. 1180 (15-21 februarie). Dezinformare halucinantă și haos total  în cazul îmbolnăvirilor de la o grădiniță. La fix un an de la declanșarea teribilelor îmbolnăviri în lanț cu SHI, în a doua lună a acestui an asistam la o raportare defectuoasă care putea costa sănătatea altor sute de copii. Este vorba de cazurile de scarlatină la preșcolari, pe care, deși confirmate, DSP le-a raportat către grădinițe doar ca pe niște simple „suspiciuni”. Jurnal de Argeș dădea exemplul concret al unei fetițe de la Grădinița Floare de colț din Pitești. Deși a admis, neoficial, diagnosticul real al copilului, conducerea DSP Argeș a spus că motivul pentru care fetița a fost raportată în continuare doar ca un caz de suspiciune a ținut de anumite proceduri. „Dacă noi nu avem teste clinice și paraclinice, nu putem să dăm cazul confirmat, pentru că nu va fi, mai departe, validat”.

Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră

# Nr. 1181 (22-28 februarie). „Nașa a scăpat de pușcărie, fina nu, deși a făcut denunț...” Lumini și umbre în dosarul BCR, în care două angajate au delapidat 700.000 euro. La finalul lunii ianuarie, Curtea de Apel Pitești dădea sentința finală în mediatizatul dosar al celor două foste angajate ale BCR Pitești, acuzate că au delapidat aproximativ 700.000 de euro din conturile mai multor clienți, persoane fizice și juridice. A produs multă nelămurire faptul că Marinela Tuiu Ciontu, complicea personajului principal, a fost condamnată la trei ani și șase luni cu executare, în vreme ce aceasta, Amalia Dumitrașcu, colegă de serviciu și totodată nașă de cununie, a scăpat de închisoare fiindcă fapta s-a prescris. Ziariștii Jurnalului de Argeș au văzut motivarea instanței şi au realizat un material cu multe detalii din culisele acestui proces răsunător.

# Nr. 1182 (1-7 martie). „Veritas” a desființat apărarea Emei Pendiuc. Martor cu identitate protejată audiat în Dosarul Autobuzelor. „Din câte știu eu, între Inal Cagri și Ema Pendiuc nu a existat nicio relație”, declara la un termen din Dosarul Autobuzelor un martor sub acoperire, audiat în sistem videoconferință, cu imaginea blurată și vocea distorsionată. Mărturia lui „Veritas” contrazicea declarațiile date acum un an de fiica fostului primar, care spusese în instanță că omul de afaceri libanez i-ar fi fost iubit și i-ar fi dat o parte dintre banii pentru apartamentul cumpărat de la dezvoltatorul imobiliar Valentin Vișoiu.

# Nr. 1183 (8-14 martie). Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră. Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I. Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei. Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu.
Practic, după cum dezvăluia Jurnalul de Argeș, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu.  

# Nr. 1185 (22-28 martie). În secret, s-au triplat salariile la Consiliul Județean. Trecând peste faptul că sunt voci care contestă legalitatea sau temeinicia acestei dispoziții locale, trebuie spus că, dacă la nivelul anilor 2013-2014, un referent din CJ Argeș avea aproximativ 1.300-1.400 lei, iar un consilier superior se învârtea în jur de 1800-1900 lei, acum salariile acestora s-au dublat sau chiar triplat în foarte multe cazuri, variind între 5000-6000 lei. Ca să nu mai vorbim de salariile șefilor de servicii sau directori, care bat către 7, 8  sau chiar 9 mii lei.   Jurnalul de Argeș prezenta în premieră, documente incendiare cu salariile mărite ale funcționarilor CJ.

# Nr. 1186 (29 martie-4 aprilie). Am vorbit cu tânăra lăsată gravidă de primarul din Berevoiești. Chiar în timp ce Bogdan Florin Proca, primarul de la Berevoești, cerea termen de împăcare la Judecătoria Câmpulung în procesul de divorț pe care-l are cu nevasta, pe Facebook au început să circule fotografii în care acesta apărea amorezat de o altă femeie. Era vorba de o superbă brunetă, Claudia Păun, noua iubită pe care și-a făcut-o edilul după ce s-a certat cu soția, cu Grațiela. Iar una dintre fotografii o reprezenta pe Claudia mângâind o burtică proeminentă, semn evident al unei sarcini. Și cum comentariile la respectivele postări cu edilul și cu iubita gravidă au apărut imediat și erau inclusiv de genul „să vă traiască domnu' primar”, i-am căutat pe cei doi îndrăgostiți spre a le afla povestea de iubire. Dacă primarul Proca, fără să nege niciun moment relația, a fost foarte expeditiv, Claudia a fost de acord să ne răspundă la întrebări.

# Nr. 1187 (5-11 aprilie). Sesizarea IPJ Argeș împotriva ziariștilor de la Jurnalul de Argeș, acuzați că au publicat documente clasificate are efect de bumerang la vârful poliției județene și devoalează un mecanism de mușamalizare care le-a permis vinovaților să supraviețuiască în funcții, iar unora chiar să avanseze. Jurnalul de Argeș prezenta un nou document incendiar: lista polițiştilor cercetați în Scandalul permiselor de colegii lor din IPJ Argeș.

# Nr. 1188 (12-18 aprilie). Dezvăluiri în dosarul descinderilor de la AJVPS Argeș. 30 de mistreți vânați fără autorizație și prejudiciu de peste 23.000 de euro. În februarie 2017, la sediul AJVPS (Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș) descindeau mai mulți polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și procurori de la Parchetul Tribunalului Argeș ce au ridicat mai multe documente. Motivul perchezițiilor era legat de faptul că s-a depășit cota de vânătoare la mistreți.
 Concret, spre sfârșitul lui 2016, de la AJVPS Argeș a fost trimisă o adresă către Garda Forestieră Ploiești, adresă în care se solicita suplimentarea cotei de vânătoare la mistreți. Cei de la Garda Forestieră Ploiești au dat răspuns negativ, numai că cei de la AJVPS Argeș n-au ținut cont și în decembrie 2016 s-au vânat mai mulți mistreți decât era permis. După cum a aflat Jurnalul de Argeș, s-au vânat 30 de mistreți fără aprobare, iar prejudiciul este de peste 23.000 de euro.

# Nr. 1189 (19-25 aprilie). Război de gherilă cu o miză de 2,7 milioane de euro pentru Stadionul Ștrand. Președintele clubului Edilul, cel care deține stadionul, acuza Primăria Pitești că a încercat să pună mâna pe teren fără a avea titlu de proprietate și că a avut interese imobiliare. Ce răspundea primarul Ionică: „Nu e adevărat că am avut interese imobiliare. Nu permite legea să facem mall sau supermarketuri acolo”. Terenul din Ștrand era evaluat la 2,7 milioane euro.

# Nr. 1190 (26 aprilie-2 mai). Direcția Silvică cere în instanță terenurile din Trivale „măritate” de Ivănescu la evrei. În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura obținea în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu. După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care Jurnalul de Argeș afla că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție.

# Nr. 1191 (3-9 mai). Dezvăluiri din dosarul ofițerului DIPI care a rănit trei oameni în noiembrie 2016: „Nu am avut nici cea mai mică intenție de a trage în cineva. Dacă aș fi avut-o, având în vedere experiența mea, acolo ar fi fost minimum cinci cadavre”. Acuzat de tentativă de omor calificat, uz de armă fără drept, distrugere prin incendiere, loviri și alte violențe, Alin Marin Marian spunea că nu a fost premeditare în faptele sale și acuză că din dosar lipsesc probe importante și că reconstituirea a fost făcută superficial.  

# Nr. 1192 (10-16 mai). Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România: Primarul de la Berevoești, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi. Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a declarat procurorilor că că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca, unde a prestat muncă în folosul... comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite. Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca.

# Nr. 1193 (17-23 mai). Criză de medici la Urgențe la Spitalul de Pediatrie din Pitești. În luna mai a acestui an Urgențele Spitalul de Pediatrie din Pitești treceau printr-o criză de personal. După ce unul dintre medicii care asigurau activitatea aici a ales să profeseze în mediul privat, continuitatea (24 de ore din 24) a trebuit să fie asigurată cu eforturi din ce în ce mai mari de către medicii rămași pe CPU, asta în condițiile în care, anterior, dr. Adina Enescu, care profesa în același compartiment, a preluat atribuții de conducere (director medical), context în care mai putea asigura doar activitatea de gardă. Una peste alta, la precedentele concursuri pentru ocuparea unui post de medic, fie nu se prezentase nimeni, fie nimeni nu a promovat.

# Nr. 1194 (24-30 mai). Țepara de la BCR lovește din nou: Delapidare cu banii destinați plăţilor către furnizori la Spitalul Judeţean Argeş. Din postura de economist la Serviciul Financiar contabil al Spitalului Județean, Amalia Dumitrașcu a folosit același mod de operare ca și la BCR. După ce la începutul lui 2017, Amalia Dumitraşcu scăpase ca prin urechile acului de o condamnare în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR, Curtea de Apel Pitești dispunând în privinţa sa încetarea procesului, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, numele său era implicat într-un alt scandal de deturnare de fonduri. De această dată la Spitalul Judeţean Argeş, unde aceasta lucra ca economistă, jonglând cu banii destinați plăților pentru furnizorii spitalului, în mare parte cam prin aceleași mecanisme folosite şi în cazul fraudei de la BCR. Adică mutând banii din contul spitalului în alte conturi la care a avut acces.

# Nr. 1195 (31 mai-6 iunie). Polițist din Berevoești bătut în satul sclavilor. IPJ Argeș a trecut sub tăcere incidentul. Jurnalul de Argeș dezvăluia că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise. Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului. Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție

# Nr. 1196 (7-13 iunie). Cronica unei fraude anunţate. „Amalia Dumitraşcu opera prin conturile spitalului de opt ani şi ţinea o contabilitate dublă”, afirma dr. Dan Olariu, fost manager al Spitalului Judeţean Argeș, despre gaura uriașă de 40 miliarde lei vechi lăsată în urmă de fosta contabilă. Deși acuzată de delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi de la BCR Pitești, Amalia Dumitrașcu a continuat să lucreze la Spitalul Județean până în octombrie 2017, când a demisionat. Niciunul dintre directorii Judeţeanului (din 2008 - momentul angajării economistei și până la managerul Aurelian Gheorghe, care a descoperit frauda și a sesizat Parchetul) nu a luat vreo măsură pentru a preîntâmpina deturnarea banului public, asta arătând fie incompetenţa celor care au condus de-a lungul timpului unitatea sanitară, fie faptul că Amalia Dumitraşcu a fost, în tot acest timp, protejată de cineva din spital.

# Nr. 1197 (14-20 iunie). Un PSD-ist și-a scos organul în secția de Poliție Mioveni. De profesie învățător, social-democratul Bogdan Udroiu, consilier local la Mioveni și, până la acea dată, şef al Consiliului de Administraţie al Regiei Județene de Drumuri, a simțit nevoia să-și etaleze bărbăția (vorba vine) în fața polițiștilor de la Mioveni. Însă aceștia n-au stat prea mult la discuții cu domnul politician, pe care l-au ridicat în stare de ebrietate dintr-un local. Odată ajuns la secția de poliție, PSD-istul a făcut un adevărat show porno, condimentat cu înjurături, amenințări și chiar violențe execitate asupra unuia dintre polițiști - agentul șef principal Constantin Ungureanu - cel care a și avut inspirația să filmeze acest spectacol penibil. „Dacă pui mâna pe mine îţi rup mâna!”  sau „Mâncami-ai p..a de prăpădit!” sunt doar câteva dintre replicile aruncate de Udroiu oamenilor legii, cărora le-a și arătat „arsenalul” din dotare.

# Nr. 1198 (21-27 iunie). Guvernul ne-a trimis dovada că Stadionul Ștrand e parte a domeniului public din Pitești. De la Secretariatul General al cabinetului Grindeanu Jurnalul de Argeș primea nota de fundamentare care a stat la baza HG 447/2002 „privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Argeș”. HG a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, iar nota de fundamentare poartă semnătura miniștrilor Octav Cozmâncă, Mihai Tănăsescu și Rodica Stănoiu, precum și a oficialilor argeșeni Constantin Tămagă și Ion Mihăilescu, prefectul, respectiv președintele Consiliului Județean de atunci.

# Nr. 1200 (5-11 iulie). Deși are acte de proprietate legale, Primăria Pitești a pierdut Stadionul Ștrand. Noi detalii ieșeau la iveală în disputa pe care Primăria Pitești și Clubul Sportiv Edilul o poartă încă din 2000 pentru Stadionul Ștrand. Miza este una extrem de mare, având în vedere că, așa cum reiese din raportul întocmit de către expertul Dan Țurcanu în 1999, valoarea terenului este de 12.596.326 lei, adică peste 2,7 milioane de euro. Primăria Pitești a pierdut toate procesele cu Edilul, deși chiar ÎCCJ a decis irevocabil că sunt legale documentele prin care s-a stabilit că Stadionul Ștrand aparține domeniului public.

# Nr. 1201 (12-18 iulie). Președintele din 2000 al CSM Pitești, Gheorghe Dinu, cel care a notificat Edilul înainte de expirarea contractului de închiriere, a rememorat momentele incredibile în care a venit Guffy, administratorul Stadionului Ștrand, și i-a fluturat pe sub nas o hârtie cum că a reușit intabularea stadionului Ștrand, al cărei proprietar fraudulos devenise. Motive maxime de îngrijorare pentru Pendiuc, Cerbureanu și grupul care a făcut pierdut stadionul Ștrand. Apar documente, oamenii au început să vorbească.

# Nr. 1202 (19-25 iulie). O directoare de cazino din Pitești și-a dus copilul la păcănele și a postat pozele pe Facebook. În luna iulie a acestui an, Jurnal de Argeș relata cum șefa sălilor de jocuri de noroc Atu Casino și-a familiarizat din pruncie copilul cu metehnele de care miloane de adulți nu mai pot scăpa. Ba, mai mult, Claudia Dragomir a postat pe contul său personal din rețeaua Facebook,  poze publice cu micuțul, acum în vârstă de doi ani și jumătate, în diferite etape ale creșterii, fix în fața păcănelelor - celebrele aparate de ruinat bugete (pentru unii) sau, după caz, de îmbogățit spectaculos (pentru alții), aparate despre care specialiștii spun că provoacă dependențe.

# Nr. 1203 (26 iulie-1 august). „Țil” Popescu-băgat în arestul poliției chiar în ziua în care organiza meciul omagial pentru Dobrin. De la „Meciul lui Dobrin”, eveniment de excepţie în cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung, a lipsit una dintre persoanele cu influenţă atât în organizarea partidei cu vedete, cât şi în viaţa „Prinţului din Trivale”. Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că exact în dimineaţa zilei de vineri, 21 iulie, ziua cu meciul, acea persoană a fost preluată de poliţişti şi dusă la Penitenciarul Colibaşi, având de ispăşit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Era vorba de cunoscutul om de afaceri muscelean Constantin „Ţil” Popescu, patronul restaurantului Ciobănașul din Câmpulung Muscel.

# Nr. 1204 (2-8 august). Mega-scandal la Inspectoratul Școlar. Fată de preot, băgată la liceu pe locurile pentru romi. Este vorba de un caz despre care ne-au vorbit părinții unor elevi de la Școala nr. 16 „I. L. Caragiale” din Pitești și cărora adolescenții le-au povestit cum o colegă a lor, despre care nu au aflat în opt ani că ar fi țigancă, a fost admisă pe singurul loc pus la dispoziție de Colegiul „Odobescu” pentru această etnie, la specializarea Științele Naturii.

# Nr. 1205 (9-15 august). Maria Cotenescu, consilier județean, contracte pe bandă rulantă cu Direcția Apelor. Încă o investigație marca Jurnalul de Argeș, în care arătam cu probe că șapte contracte au fost încheiate în perioada februarie 2014 -februarie 2017, când soțul Mariei Cotenescu era directorul Centrului de Formare și Pregătire Profesională Voina, din cadrul Direcției Apelor. Consilier județean din partea PSD de mai bine de un an și jumătate, Maria Cotenescu este și acționar majoritar la o firmă ce a câștigat zeci de contracte cu instituții publice.

# Nr. 1206 (16-22 august). ANI, sesizată pentru legăturile primarului de Câmplung cu IATSA Dacia, firmă la care edilul e acţionar. În SC IATSA DACIA Câmpulung, consilierul județean Maria Cotenescu deține un pachet de 80% iar primarul Liviu Țâroiu are 8.300 acțiuni, undeva sub 10%. Relațiile de afaceri între primăria Câmpulung și IATSA DACIA s-au derulat în perioada în care ambii erau aleși în Consiliul local.

# Nr. 1207 (23-29 august) Dezvăluiri despre schema de evaziune din dosarul de evaziune „Amfora”. Un administrator de firmă fantomă făcea declarații complete în fața  procurorilor. Conform denunțului, primarul din Mărăcineni și cumnatul Stelică Crăciun au fost acționarii unei „firme bidon” prin care patronul de la Amfora, George Dumitrescu, zis și George Hoțu, a decontat TVA de 240 miliarde lei vechi.

Cum a fost blindată cu termopane Mănăstirea Curtea de Argeş

10 02# Nr. 1208 (30 august-5 septembrie) şi Nr. 1210 (13-19 septembrie). Meșterul Manole și-a tras termopane. În luna septembrie a acestui an, cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș era blindată cu termopane. Monumentul fusese „upgradat” cu două uși mari de termopan, care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în catedrală. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declara, atunci, ÎPS Calinic, deși erau voci care susțineau că tocmai dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal. La o săptămână după publicarea articolului, actuala conducere a Direcției Județene pentru Cultură Argeș admitea că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar preciza că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele erau tot acolo. Ulterior acestui scandal,  Arhiepiscopia a dat jos ușile de termopan de la intrarea în catedrală, nu și ferestrele din același material.

# Nr. 1209 (6-12 septembrie). Cartelul de la Mărăcineni a făcut-o captivă pe judecătoarea Inghe. Denunțătorul Viorel Bolovan descria cum trucau judecătoarea Cornelia Inghe Ene și omul de afaceri Stelică Crăciun procesele de fond funciar de la Judecătoria Pitești. Un alt captiv este polițistul Iancu Costinel, acum la Direcția de Operațiuni Speciale-Serviciul de ascultări - din cadrul IPJ Argeș, despre care denunțătorul dezvăluia că Stelian Crăciun  „i-a amenajat o casă și mai multe farmacii la Domnești, Mărăcineni și Suseni”.

Jurnalul de Argeş a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeşean

# Nr. 1211 (20-26 septembrie). Pe urmele scandalului național în care a fost nominalizată și CAS Argeș. „Nume sonore din sănătatea argeșeană au firme de familie cu profil de îngrijiri la domiciliu”. Unda de şoc a scandalului decontării serviciilor fictive de îngrijire medicală la domiciliu, soldat cu arestarea preventivă a președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lovea şi judeţul nostru. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecția Pacienţilor din România, afirmase că dosare fictive de îngrijire la domiciliu ar exista şi la CAS Argeş. În ultimii trei ani, instituția a decontat peste 11 miliarde lei vechi pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, iar printre furnizori, Jurnalul de Argeș a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeșean. Cum ar fi societatea soției medicului Gheorghe Frătoaica de la UPU, firma soțului Ionelei Dăneț - managerul Spitalului Curtea de Argeș și o asociație patronată de fosta asistentă șefă de la secția ATI a Spitalului Județean - Tatiana Preduț.

„DIICOT s-a antepronunţat în delapidarea de la Spitalul Judeţean: directorul financiar Rodica Beşliu, şefa Amaliei Dumitraşcu, a semnat «fără vinovăţie»”

# Nr. 1212 (27 septembrie - 3 octombrie) Jurnalul de Argeş dezvăluia cum s-a antepronunţat DIICOT în dosarul delapidării de 40 de miliarde de lei vechi de la Spitalul Județean, spunând că directorul financiar Rodica Beșliu, șefa Amaliei Dumitrașcu, a semnat fără vreo vină, după cum reieșea din comunicatul transmis imediat după perchezițiile și arestările ce au avut loc pe 21 septembrie. Deși la momentul respectiv nici Amalia Dumitrașcu (la domiciliul căreia erau percheziții), nici fosta directoare economică Rodica Beșliu și nici angajații Serviciului Contabilitate nu fuseseră încă audiați de procurori. Reținerea Amaliei Dumitrașcu și a complicilor săi, Nicolae și Cătălin Iordache, tată și fiu, administratorii firmei Rivertex Project - în conturile căreia economista dirijase cei 900.000 de euro delapidați - au confirmat 100% dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, care a avertizat încă din august 2014 asupra activității infracționale a fostei contabile de la Spitalul Județean.

# Nr. 1213 (4-10 octombrie) și Nr. 1214 (11-17 octombrie). Două achitări și o condamnare pe viață în cazul triplei crime de la Stoenești. În toamna acestui an, după un proces cu răsturnări de situație, probe aduse cu greu în fața magistrațior și o opinie publică total nefavorabilă tuturor celor trei inculpați din dosarul de omor de la Stoenești, unde trei persoane (o tânără, tatăl și bunicul acesteia) au fost ucise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, instanța de fond a ajuns la concluzia că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al triplei crime care a zguduit județul în aprilie anul trecut și l-a condamnat la închisoare pe viață. Fratele și tatăl tânărului au fost achitați, deși procurorii porniseră de la premisa că cei doi au fost părtași la abominabilele fapte. În octombrie, Avocatul Sorescu anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu, împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

# Nr. 1215 (18-24 octombrie). Prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate. În octombrie 2017,  prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni rupea tăcerea. După ce însuşi chiminalul a mărturisit că şi-ar fi dorit să-şi ducă la îndeplinire intenţiile ucigaşe încă de acum trei ani, Ioana Năstase (21 de ani) se întreaba cum a fost posibil ca în cazul ei, anchetatorii să încadreze fapta la loviri şi alte violenţe şi nu la tentativă de omor şi, mai ales, cum i s-a permis acestui individ să ajungă din nou în libertate şi să-şi pună în aplicare planul ucigaș.

# Nr. 1216 (25 - 31 octombrie). „De la Consiliul Judeţean mi s-a dat de înţeles că, dacă pleacă Beşliu, ce mai facem? Că n-avem alt om...”, dezvăluia Adriana Tuțescu, fost manager al Spitalului Județean, explicând astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta. Abordată pe tema fraudei de 900.000 de euro de la Județean, doctorița Tuțescu a decis să rupă tăcerea, vorbind despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, pe care o descria drept „o ermetică”, „o despotică și o abuzivă”.

# Nr. 1217 (1-7 noiembrie). Detalii din testamentul lui Calinic: despre avere, sicriu și locul de veci.  În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat.

# Nr. 1218 (8 - 14 noiembrie). „Doctoriţa Adriana Tuţescu a primit peste 11,5 miliarde lei vechi din sponsorizări şi studii pe pacienţi”. Fabuloasa sumă a fost încasată de medicul diabetolog în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, studiind efectele renale ale medicamentului Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc, asupra pacienților cu diabet de tip 2. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean Argeș.

Poliţia ştia şi tolera atrocităţile care se întâmplau în satul groazei din comuna Berevoeşti

# Nr. 1219 (15-21 noiembrie). Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia și tolera ce se întâmpla în „satul groazei”. În noiembrie 2017, Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestea pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia arăta că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestart și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități a spus-o, tot pentru Jurnal de Argeș, și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care i-a acuzat pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

# Nr. 1221 (29 noiembrie-5 decembrie). Dr. Marius Pascu declara în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș într-un amplu interviu: „Când a ajuns la noi domnul Radu Vasilică, nu era niciun indiciu că ar fi necesară amputarea piciorului”. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Argeș mai spunea că „nu s-a constatat vreo situație care să ne facă să ne gândim la acest risc. Nu erau semne că piciorul nu este perfuzat cu sânge, nu erau semne că este o leziune vasculară”.

Cum a fost exilat şi sechestrat inginerul silvic Florin Urluescu de către Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş

10 03# Nr. 1222 (6-12 decembrie). „Exilat și sechestrat de Chiriloiu în țarcul de porci mistreți de la Mozacu”. Inginerul silvic Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, despre nedreptățile îndurate din partea șefului Direcţei Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță. Magistrații i-au dat câștig de cauză și au obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția Jurnalul de Argeș, unde ne-a relatat calvarul prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

Dezvăluiri din lumea consumatorilor şi distribuitorilor de droguri din Piteşti

# Nr. 1223 (13-19 decembrie). „Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puști de 15 ani care se droga și care îi datora bani”. Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

# Nr. 1224 (20-26 decembrie). Mămica măcelărită la Ginecologia Spitalului Județean acuză. În decembrie, amănunte tot mai urâte au ieșit la iveală în cazul tulburătoarei poveşti a Manuelei Voicu, femeia care, la un an de când l-a adus pe lume, prin Cezariană, pe cel de-al doilea copil al său, nu-şi poate ţine în braţe micuțul din cauza rănii care nu se mai închide. Pe lângă greşelile medicale pe care le-a acuzat  la cezariană, femeia  a pus dezinteresul cu care a fost tratată pe seama sumei prea mici pe care spune că i-a dat-o medicului înainte de operaţie. De partea celaltă, doctorul Marcel Buzatu a declarat, pentru Jurnal de Argeș că nu a luat niciun leu de la femeie şi că scandalul generat de mediatizarea cazului n-ar fi decât o modalitate a fostei sale paciente de a obţine de la el nişte bani. Doar că Manuela Voicu nu a pretins niciun leu de la doctor şi nici n-a făcut vreo reclamaţie la Colegiul Medicilor sau Poliţie. Femeia nu vrea decât să se vindece şi speră ca Ministerul Muncii să-i dea înapoi concediul de creştere a copilului  în care, din cauze medicale, nu a putut să-şi îngrijească singură micuţul.

Publicat în Dezvaluiri

# Valentin Achimoiu (foto): „Mihnea Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puşti de 15 ani, care se droga şi care îi datora bani”

Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema  consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

„Untaru l-a ajutat pe Drăgan, iar Drăgan a profitat de chestia asta, ca să îl bage la pușcărie”

„Îl știam pe Mihnea Untaru. Nu am cumpărat droguri de la el niciodată. În schimb, am fumat cu el. Ca să înțelegi, hai să îți povestesc exact cum stau lucrurile. Vrei să îți spun ce s-a întâmplat cu Untaru? S-au certat pe bani și pe droguri, el cu un puști, Drăgan (utilizatorul „Dragan47” apare pe interceptările din dosar). Consumator. Acesta îi spune la un moment dat lui Untaru «Fă-mi și mie o comandă de droguri pe Thor Darknet» (rețeaua online care aprovizionează piața de droguri).... E o joacă de copii să intri pe rețea, afli în zece minute cum se face. Drăgan a fost prins de DIICOT. Are vreo 15 ani și i s-a spus foarte clar: «Dă-ne pe cineva».
Și Drăgan a zis ok, vi-l dau pe Untaru, îl pun să îmi facă o comandă, are Untaru să îmi dea vreo 20-30 de milioane și îl bag la pușcărie. Nu știu exact valoarea sumei. Știu din mai multe surse că Untaru avea să îi dea lui Drăgan, pentru droguri, bani. Untaru nu a făcut trafic. Untaru l-a ajutat pe Drăgan, iar Drăgan a profitat de chestia asta ca să îl bage la pușcărie”. Așa și-a început fostul avocat Achimoiu dialogul cu noi.

„Procurorii folosesc copiii drept momeală, punându-i să cumpere droguri”

Iată și cum evaluează/radiografiază acesta piața drogurilor din Pitești. „Asta e toată strategia organelor. În loc să protejeze societatea, proliferează infracționalitatea. Asta se întâmplă cu adevărat în Pitești. Am fost avocat în dosare cu DIICOT. I-am văzut ce fac.  Îți cer, efectiv, să comiți infracțiunea. La fel ca în cazul lui Untaru, Neacșu, un puști de prin zona Nord, s-a dus în dosarul lui Popa, de mână cu taică-său. Procurorii României pun copii de 18 ani să vină cu părinții și să facă denunț, ca să scape de pușcărie. După ce, în prealabil, ei, procurorii, îi folosesc drept momeală pe aceeași copii, punându-i să cumpere droguri. Nu mi se pare o politică bună. În dosarul meu, cei de la DIICOT s-au dus la prieteni și le-au spus, pentru că veniseră la un grătar la mine și văzuseră tufa, alea trei, patru plante de canabis, că sunt complici la trafic de droguri... Mi-au terorizat toți prietenii. Era o faptă pe care o confirmasem. Dacă unul a venit la mine cu două pulpe de pui pe care le-am făcut pe grătar și eu am făcut două țigări, pe care să le fumăm împreună, ce fac? Mă duc la pușcărie pentru două pulpe? Vreau ca lumea, opinia publică, să cunoască amploarea fenomenului drogurilor din Argeș. Că se cumpără cu 60 de lei, pe stradă, o buruiană care costă 50 de bani să o faci țigară, așa e, asta ți-o spun din proprie experiență. Atât m-au costat pe mine fertilizatorii. Îngrășământul, pe românește, ca să nu înțelegă lumea că este vorba despre cine știe ce chimicale. Ca glumă, pe ăia trei lei, pe care i-am investit în bălegar de la Țața Floarea că să cultiv trei tufe de canabis, nu mi-i pune DIICOT la socoteală... Și pentru asta, în Argeș, mergi la pușcărie...”

„E foarte dificil să îți cumperi cannabis în Pitești,  în schimb se procură  foarte ușor drogurile alea de mare risc”

Valentin Achimoiu mai povestește și că, la Pitești, se găsesc mai rapid droguri de mare risc decât cannabis: „Știi cum se întâmplă în realitate în lumea asta, în Pitești?!  E o piață foarte simplă. E foarte dificil să îți cumperi cannabis în Pitești,  dar  foarte ușor se procură drogurile alea de mare risc. Și voi ați dat în presă, de multe ori, cazuri cu copii drogați aduși la Urgență. Sunt otrăvuri, derivați de THC, e foarte ieftin să îți procuri așa ceva. Hai să-ți spun cum merge treaba! Îți comanzi de pe Thor, de pe Dark net... 5 grame de aia, cu 50 de euro, care se amestecă cu acetonă și cu ceai și faci vreo 100 de grame de substanță. E foarte ieftin și foarte ușor. Nu trebuie să stai ca la planta de canabis, patru luni, să îți crească. Dar chimicala aia (drogurile de mare risc făcute din THC, n.red) omoară copii! Ce înseamnă oferire în termeni penali? Înseamnă atunci când eu îți dau heroină moca pentru ca, în timp, tu să vii și să cumperi de la mine. Iar cu timpul, după ce te fidelizez, îți iau 10.000 de euro pentru o substanță care te trimite la moarte. Dar între oferirea asta și oferirea unei țigări, la un grătar, între prieteni, e cale lungă... Curtea Constituțională ar trebui să își spună punctul de vedere pe chestia asta. Ajung oameni la pușcărie, ca mari traficanți de droguri, pe mai nimic. Nu vorbesc aici despre distribuire sau despre vinderea de cocaină în fața școlilor... Sunt multe chimicale pe piață. Se consumă în toate mediile din Pitești. Iar cu arestările astea de copii nu au eradicat niciun fenomen!”

„În pușcărie ajung copiii, ajung peștii mici, adevărații dealeri nu ajung niciodată”

„Știi cât se droga Untaru? Am 110 kile, dacă băgam în mine tot ce am auzit de la Untaru că băga în el, muream până acum. Consuma mult. Multă amfetamină, mult ecstasy care îți dă rezistență la alte droguri și tot așa. Eu nu știu cu câți bani l-au găsit în casă? L-au găsit și pe el cu 20-30.000 de euro? Că asta înseamnă trafic adevărat de droguri! Că ai găsit un copil cu doar trei milioane lei vechi? Untaru era un copil elegant, respectuos, nu a încercat să îmi vândă droguri, nu l-am jignit, nu m-a jignit niciodată. Avea perioade de depresie, de anxietate, perioade în care era un om normal. Nu știu ce rezultate avea la învățătură. Îi cunosc pe toți copiii care consumă. Cunosc atâția drogați și atâția dealeri încât, dacă făceam și eu trafic, acum îmi opream Lamborghini în fața voastră. Deci fără niciun efort, cu toți prietenii pe care îi am și consumă droguri, aș putea să fac lejer 5-6.000 de euro pe săptămână. Sunt unii care fac banii ăștia. Dar ăia nu or să ajungă niciodată la pușcărie. Ajung doar copiii. Ajung peștii mici. Nu ai să vezi un dealer după gratii. Astea sunt victimele sistemului, în general copii.  Cumpără zece grame de marfă, o împart în  porții de 0,8 grame și o dau pe 60 lei. O cumpără de acolo cu 40, le râmân și lor 20 să poată fuma în continuare. Vorbim de un gram de iarbă din care îți faci patru-cinci țigări. Cu cât le rămâne, își scot fumatul”.

„Întrebaţi-i pe cei de la DIICOT de ce ţin dosarul meu pe loc”

L-am întrebat pe fostul avocat Achimoiu și despre dosarul în care este cercetat încă din septembrie 2016 și care nu este  finalizat.
„Întrebați-i pe cei de la DIICOT de ce țin dosarul pe loc. Sunt încă urmărit penal. Deci cine se uită în actele mele, inclusiv dacă vreau să mă angajez, îmi apare că sunt urmărit pentru trafic de droguri. Pentru că am cultivat și udat trei semințe de canabis!  Stropitoarea mea e la ei, în camera de probe la DIICOT. O să fac cerere să mi-o dea înapoi. Toată povestea se întâmplă în condițiile în care eu am nevoie să iau niște pastile, am depus astăzi cerere la procuroare prin care solicit să îmi fie admis consumul de cananbis pentru că la ora actuală mie mi se prescrie Zyprexa. Este o olanzapină, un stabilizator emoțional, iar pe prospectul olanzapinei scrie că poți să mori  subit, spontan, ca efect advers. Lista cu efecte adverse este foarte lungă. Mi se interzice să cultiv o plantă. Deci, dacă eu cultiv o plantă ajung la pușcărie, dar nu se ține cont că, dacă fumez această plantă, sunt liniștit. M-am lăsat de avocatură, sunt artist 3D, sunt scriitor, am un blog, sunt o persoană liniștită acum, dar sunt tratat ca un criminal pentru că ard o buruiană. Nu săvârșesc nicio infracțiune, nu tâlhăresc, nu violez... Mi se pare că totul a atins niște cote paroxistice, adică pușcăria e plină de așa ziși infractori și ajung acolo pentru ce? Pentru că au semănat trei semințe... Am prieteni care au stat în penitenciare pentru cantități infime de cannabis. Am prieteni care sunt în căruciorul cu rotile și fumează cannabis ca să scape de durerile atroce la coloană. O spune Harvard-ul, Oxford-ul, nu unde au făcut domnii polițiști de la noi facultatea... Oxfordul o spune: cannabisul tratează scleroza în plăci, durerile în faza terminală a cancerului, tratează depresia, anxietatea. Am prieten cu placă de argint în cap de la bătăile pe care i le-a tras Manu în beci (comisarul șef Emanuel Voicu, fostul adjunct de la BCCO, în prezent pensionat, n.red) și știe toată lumea de chestia asta. Și se pune batista pe țambal într-un mod umilitor”.

*** *** ***

Mihnea Untaru, condamnat definitiv la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru trafic internaţional de droguri

5 mihnea untaruSăptămâna trecută, magistrații Curții de Apel Pitești au dat verdictul în apelul formulat de către Mihnea Untaru, condamnat în primă instanță acum două luni de Tribunalul Argeș la șapte ani și jumătate de închisoare pentru trafic internațional de droguri.

În apărarea clientului său, avocatul Adrian Georgescu a spus printre altele: „Dosarul s-a deschis ca urmare a sesizării propriului tată, însă nu pentru a îi face rău, ci pentru a îl ajuta. Inculpatul a sprijinit în mai multe rânduri DIICOT pentru a depista persoane care consumă și trafichează droguri. Inculpatul a colaborat de la început cu autoritățile judiciare”.
După mai multe ore de deliberări, magistrații au decis respingerea apelului, astfel că Mihnea Untaru a rămas cu pedeapsa inițială, de șapte ani și jumătate de închisoare cu executare. Surse judiciare ne-au precizat că, datorită comportamentului exemplar a lui Mihnea de când se află în detenție, sunt șanse mari ca acesta să execute două treimi din pedeapsă și să iasă din închisoare în 2022, după aproximativ cinci ani.
Reamintim că familia lui Mihnea Untaru a apelat în mai multe rânduri la autorități în speranța că acestea vor reuși să îl scape cumva de dependența de droguri. Iar autoritățile au avut reacție destul de târziu, de abia în decembrie 2016, când tatăl lui Mihnea Untaru (decedat din păcate acum o lună) a găsit în cutia poștală trei plicuri adresate fiului său și care erau din Olanda și Anglia. Având suspiciuni legate de conținutul plicurilor și bănuind că sunt droguri, Iulian Untaru a mers la BCCO Pitești, punând plicurile la dispoziția anchetatorilor. Acesta a fost punctul de plecare al anchetei. (D.G.)

Publicat în Dezvaluiri

Săptămâna trecută, magistrații Curții de Apel Pitești au decis să îl trimită în judecată pe  Ionuț-Cătălin Bălan, zis Ibrahim, argeșeanul din Mușătești suspectat că ar fi membru ISIS. Acesta este în arest de la sfârșitul lunii iunie. Ionuț Cătălin Bălan va fi judecat pentru infracţiuni la legea privind combaterea terorismului (Legea 535/2004). Instanța nu a stabilit încă primul termen al procesului. Surse judiciare ne-au precizat însă că procesul lui Ibrahim va debuta la începutul lui 2018.

Reamintim că Ionuţ Cătălin Bălan (39 de ani), convertit la Islam şi radicalizat într-o închisoare din Franţa, a ajuns pe 29 iunie după gratii pentru că ar fi plănuit atentate teroriste în România. Bălan fusese condamnat în Franţa pentru furt şi a petrecut o bună perioadă de timp în puşcărie, unde ar fi intrat în contact cu unii membri ai grupării jihadiste care a organizat atentatele de la Paris, din noiembrie 2015. Convertit la Islam, bărbatul şi-a luat numele de „Ibrahim”.
Ionuţ Cătălin Bălan, suspect de terorism, a intrat în atenţia SRI în anul 2015, prezentând „indicatori specifici unei persoane aflate într-o etapă avansată a procesului de autoradicalizare“. Acesta s-a manifestat prin activităţi de propagandă teroristă, derulate în mediul relaţional şi on-line, în favoarea organizaţiei teroriste Daesh (ISIS), la care şi-a declarat adeziunea.
În primăvara anului 2015, Bălan a mers în zona unui obiectiv militar de pe teritoriul României, observând cu atenţie căile şi punctele de acces, precum şi modalitatea în care acesta este îngrădit, mai spun procurorii DIICOT.
Ionuţ Cătălin Bălan a lucrat timp de opt ani în Franţa, iar în 2015 a fost arestat de poliţia din Hexagon pentru câteva furturi. În scurtul timp petrecut într-o închisoare din Franţa, Ionuţ Cătălin Bălan a intrat în legătură cu mai mulţi tineri musulmani care l-au convins să se convertească la islamism.

Publicat în Actualitate

# Avocatul Sorescu acuză o practică periculoasă la parchetele din Argeş: audierea acuzaţilor ca martori şi apoi transformarea lor în suspecţi
Deși în multe județe din țară, la presiunea avocaților, s-a renunțat la această practică periculoasă, în Argeș, procurorii recurg, în continuare, frecvent la această metodă prin care o persoană  împotriva căreia a fost formulată o acuzație este audiată în calitate de martor și nu de suspect, tocmai pentru a fi lipsită de apărare, spune Florentin Sorescu. Avocatul  dă și exemplul unui client de-al său, care, în urmă cu doi ani, s-a sinucis pe fondul unei astfel de situații. „Mai nou, Parchetul vrea să joace singur pe teren și iese tot pe ultimul loc”, spune  avocatul piteștean care atrage atenția și asupra valului de achitări din ultimii ani, achitări pe care le pune tot pe seama acestei practici.

„Nu am să vă introduc în fel și fel de teorii juridice din care nu veți înțelege nicio iotă pentru că greu ne este să înțelegem și nouă, juriștilor, darămite celor care nu au a face cu strofocarea legislativă din ultimii ani. Ci vă voi spune simplu și răspicat cum, prevalându-se de niște dispoziții legale pe care le interpretează după bunul plac, Parchetul încearcă să paralizeze apărarea, mai exact, să-i scoată din ecuație pe avocați. Și nu mică vă va fi surpriza când vă veți trezi că, dacă cineva face o plângere împotriva dvs, ați fi, de fapt, martori, nicidecum suspecți sau inculpați și cum, în opinia onor-parchetului, martorii nu au niciun fel de drepturi, nici măcar acela de a fi asistați de un avocat, veți ajunge să dați te miri ce declarații atent selecționate de domnii acuzatori”, explică, pentru Jurnal de Argeș, Florentin Sorescu.

„Clientul și-a pus capăt zilelor nemaisuportând tăcerea care îl înconjura”

Cunoscutul avocat spune că practica, care  a atras atenția mai ales din 2014 încoace, are consecințe grave, fapt pentru care, la multe parchete din țară s-a renunțat la ea, asta după ce avocații au arătat cât de nocivă e. Nu și în Argeș.
„Cam asta se întâmplă de vreo 2-3 ani, mai exact, de la adoptarea noilor coduri și pare să nu intereseze pe nimeni că, bunăoară, au fost și situații în care justițiabilii s-au sinucis, neînțelegând de ce sunt acuzați și de ce curtea li s-a umplut de mascați, pentru că onor parchetul i-a acuzat, omițând  a menționa pentru ce. Explicația? Așa cum v-am spus, acuzații erau, de fapt, martori și nu aveau dreptul să fie informați. Sună alambicat, nu? Și ciudat. Dar adevărat.
Eu, spre exemplu, am avut un asemenea caz și, iacătă, au trecut mai bine de 2 ani de când nu am aflat cum și de ce, ceea ce știu este că al meu client și-a pus capăt zilelor nemaisuportând tăcerea care îl înconjura. Și da, vă voi contrazice, nicidecum nu «știa el pentru ce!», cum mulți dintre voi gândesc, ci tocmai că nu știa nici de ce, nici pentru ce, nici cum și nici la ce”, mai spune avocatul Sorescu.
Este vorba de omul de afaceri Răzvan Ionuţ Băcan, 34 de ani, care, la doar câteva zile după ce firma sa fusese controlată la sânge de inspectorii fiscali şi de DIICOT, s-a spânzurat în hala firmei sale, SC Terra Toji Cosmetics AG SRL, situată în Piteşti, pe strada Prundu Mic. Tânărul avea doi copii și a lăsat un bilet de adio în care şi-a cerut iertare celor dragi şi şi-a susţinut nevinovăţia în faţa legii. „Iertaţi-mă! Nu sunt un infractor. Am încercat să muncesc. Vă iubesc pe toţi! Adio!”, e mesajul pe care Răzvan l-a scris înainte să-şi pună capăt zilelor.

Avocatul Sorescu: „A murit fără să ştie ce anume i se impută”

7 Sorescu„Știți ce a fost în neregulă în povestea asta care părea în regulă? Faptul că, nereținându-i calitatea de suspect, nici nu au considerat necesar să îl informeze cu privire la faptele de care este acuzat. A murit fără să știe ce anume i se impută. Martor, de! Nu este o glumă. Înainte de a se sinucide mă suna zilnic aproape să mă întrebe de ce fapte este acuzat. Nu infracțiunile generic, ci faptele în concret. Iar parchetul, tăcere”, mai spune avocatul Sorescu.

„A început să plouă cu achitări”

Pe seama acestei practici e pus, de către avocați, și valul de achitări din ultimul timp, pronunțate de instanțele din Argeș.
„Dar cei mai mulți dintre domnii procurori și domnii polițiști nu își pun astfel de întrebări, nici măcar cum de în ultima vreme a început să plouă cu achitări. Asta, bineînțeles, pentru că nenorocitele de instanțe nu au găsit o soluție inteligentă să scape de avocați și, în loc să administreze probe după probe, mai bine să rezolve procesele apelând la teste poligraf și la bal-mascați! Ca să scurtăm procesele, nu? La ce bună atâta bătaie de cap...”, încheie Florentin Sorescu.

Publicat în Dezvaluiri

Din celebrul „Dosar al permiselor” de la Argeș au existat mai multe disjungeri înregistrate pe rolul DNA Pitești. Într-unul dintre acestea, s-a dispus în urmă cu aproape doi ani începerea urmăririi penale in rem (faţă de faptă) cu privire la infracţiunile de dare de mită în formă continuată, luare de mită în formă continuată, cumpărare de influenţă în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată. Surse judiciare ne-au declarat că în Dosarul Permiselor 2 ancheta va fi gata spre sfârșitul acestui an, mai multe persoane urmând a fi trimise în judecată.
În decembrie 2008, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 28 de inculpaţi în Dosarul Permiselor, pentru fraudarea examenelor pentru obţinerea permisului de conducere la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş, prejudiciul fiind estimat la peste 500.000 de euro. Opt persoane au fost condamnate la închisoare cu executare în aprilie 2014.

Publicat în Actualitate

# Dezvăluiri din dosarul elevului care comanda cannabis şi LSD din Anglia şi Olanda

Cazul  lui Mihnea Untaru,  care a fost condamnat recent, în primă instanță, de către Tribunalul Argeș  la șapte ani și jumătate de închisoare pentru trafic internațional de droguri de mare risc în formă continuată, a stârnit un viu interes în rândurile piteștenilor. Cu atât mai mult cu cât se știe că în rândul elevilor de liceu, consumul de droguri a devenit un fapt pe cât de obișnuit pe atât de recunoscut dar și de temut pentru părinți. Polițiștii BCCO s-au sesizat astfel după ce, la sfârșitul anului trecut, profesorul Iulian Untaru, tatăl lui Mihnea, a găsit trei pliculețe cu droguri comandate de fiul său, pe atunci elev la Colegiul Brătianu, chiar în cutia poștală de la domiciliul comun, un apartament situat în cartierul piteștean Negru Vodă. Părintele, bănuind cam ce se află în ciudatele plicuri a mers imediat cu ele la sediul BCCO și s-a declanșat ancheta.

Tribunalul Argeș l-a condamnat pe Mihnea, major în momentul în care a fost adus în boxa acuzaților, la șapte ani și jumătate pentru trafic internațional de droguri de mare risc în formă continuată, sentința nefiind însă definitivă. Am descoperit câteva detalii interesante din timpul anchetei și vă prezentăm în continuare care a fost mecanismul prin care s-a ajuns la deconspirarea elevului care, la vârsta majoratului s-a ales cu titulatura de traficant internațional de droguri de mare risc, infracțiune pentru care s-a dispus punerea acestuia sub urmărire penală în decembrie 2016. Conform analizelor Laboratorului Central al IGPR, în plicurile găsite în cutia poștală  se aflau N-ethylhexadrone și LSD,  cantinatea  de LSD fiind comandată de Mihnea Untaru, din Marea Britanie.
A fost momentul în care cei de la DIICOT au decis să îl monitorizeze pe Mihnea Untaru, fiind autorizată în acest sens utilizarea unui investigator sub acoperire și a unui colaborator care să plaseze comenzi.

Un investigator sub acoperire a plasat comenzi

În urma investigațiilor a reieșit că Mihnea comanda în mod repetat de pe rețeaua de Internet Thor Darknet droguri de mare risc, în special LSD, Ecstasy și Cocaină. El își oferea serviciile și tinerilor din Pitești  punându-i să îi alimenteze contul de bitcoin la un aparat Zebra Pay. După aceea, Mihnea Untaru plasa comenzile pe numele său, în țară, prin Poșta Română. După circa o săptămână le dădea pachetul celor care plăteau, pentru a vinde drogurile, având legături în mediile consumatorilor de droguri din București. Investigatorului sub acoperire i-a cerut să plaseze comenzi, iar împreună cu colaboratorul sub acoperire utiliza o cheie de bitcoin care îi fusese comunicată de Mihnea Untaru pe Facebook. BCCO a pus la bătaie suma de 300 de lei-bani proveniți din fondurile BCCO,  tranzacția realizându-se la bancomatul Zebrapay din incinta Kaufland Exercițiu. Au avut loc mai multe discuții (interceptate) cu colaboratorul CA, privind plasarea unor comenzi de MDMA (ecstasy și mefedronă din Olanda, respectiv din Anglia). La un moment dat, Mihnea i-a propus colaboratorului să prepare drogurile, să le porționeze urmând să fie distribuite în Pitești și București. Temându-se că va fi descoperit Mihnea Untaru a folosit pentru tranzacții, adresa colaboratorului.

Cum a fost prins Mihnea Untaru

În lunile aprilie și mai 2017 au fost interceptate 2 colete de la Poșta Română, ambele având ca destinatar pe un anume D.R.I., având conturi de expediere Marea Britanie și Olanda. Prin ordonanță au fost substituite drogurile cu talaș - 5 grame iar 6 grame cu zahăr tos. După substituirea drogurilor, investigatorul sub acoperire împreună cu colaboratorul C.A. au livrat cele două plicuri cu droguri substituite la domiciliul lui Untaru din Negru Vodă, iar acestea au fost identificate cu prilejul percheziției din mai 2017. Procurorii DIICOT au apreciat că Mihnea Untaru a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, însă, în apărarea băiatului, avocatul acestuia, a susținut în instanță că se impunea scoaterea tânărului din mediul nociv al drogurilor, dar nu și condamnarea sa.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Profesorul Untaru (foto) de la Colegiul „Brătianu” a sesizat DIICOT când a găsit trei plicuri cu droguri pentru fiul său # Mihnea Untaru, fiul unui cunoscut profesor de la Colegiul „Brătianu”, a fost condamnat recent, în primă instanță, la șapte ani și jumătate de închisoare pentru „trafic internațional de droguri de mare risc în formă continuată”  # Avocatul lui Mihnea Untaru a susținut în fața instanței că „părinții au solicitat în mai multe rânduri sprijinul Poliției, DIICOT, în demersul de a-l sustrage pe Mihnea Untaru dintr-un grup din care nu mai avea ieșire” # Între interceptările din dosar există și una din care reiese și „că se cumpără droguri pentru majoratele liceenilor din Pitești”

După cum a scris Jurnalul de Argeș, luna trecută, magistrații Tribunalului Argeș l-au condamnat la închisoare pe Mihnea Untaru, fiul unui cunoscut profesor din Pitești. Mihnea Untaru a fost condamnat la șapte ani și jumătate pentru trafic internațional de droguri de mare risc în formă continuată și va trebui și să plătească 7.000 de lei cheltuieli judiciare. Sentința nu este definitivă și ea a fost deja atacată cu apel. Am consultat dosarul instanței și din el iese la iveală o dramă cu care se confruntă familia tânărului. Familie care a apelat în mai multe rânduri la autorități în speranța că acestea vor reuși să îl scape cumva de dependența de droguri. Iar autoritățile au avut reacție destul de târziu, de abia în decembrie 2016, când tatăl lui Mihnea Untaru a găsit în cutia poștală trei plicuri adresate fiului său și care erau din Olanda și Anglia. Având suspiciuni legate de conținutul plicurilor și bănuind că sunt droguri, Iulian Untaru a mers la BCCO Pitești, punând plicurile la dispoziția anchetatorilor. Acesta a fost punctul de plecare al anchetei.

Rechizitoriu DIICOT: „Tânărul comandă în mod repetat de pe internet LSD, ecstasy și cocaină”

11 mihnea untaruDupă ce procurorii și specialiștii DIICOT au analizat conținutul celor trei plicuri găsite și predate de tatăl lui Mihnea Untaru, au descoperit că în acestea se aflau mai multe grame de droguri, inclusiv LSD adus din Marea Britanie.
Drept urmare, cei de la DIICOT au decis să îl monitorizeze pe Mihnea Untaru, fiind autorizată în acest sens utilizarea unui investigator sub acoperire și a unui colaborator care să plaseze comenzi.
Și, conform unui raport întocmit în aprilie a.c., „a rezultat faptul că tânărul comanda în mod repetat de pe rețeaua de internet Thor Darknet droguri de mare risc, în special LSD, ecstasy și cocaină. Acesta își oferă serviciile și altor tineri din Pitești pentru a le plasa comenzi, dirijându-i să îi alimenteze contul de bitcoin la un aparat ZebraPay. După aceasta, Untaru Mihnea plasează comenzile de regulă pe numele său, iar acestea ajung în țară prin Poșta Română. Drogurile sunt împărțite de către cei care le plătesc, Untaru Mihnea oferindu-le posibilitatea să le vândă, având legături în mediile consumatorilor de droguri din București”.

Interceptări din dosar: „Dacă vrei tragi cu mine și îmi dai 150 de lei și tragi un g cu mine”

În dosarul de la Tribunalul Argeș sunt zeci de interceptări ale dialogurilor pe care Mihnea Untaru le avea pe internet cu mai mulți utilizatori și clienți din Pitești.
Iată mai jos fragmente dintr-o astfel de convorbire, purtată cu utilizatorul Dragan47 în aprilie a.c., cu doar câteva săptămâni înainte ca Mihnea Untaru să fie reținut. O discuție din care reiese și că se cumpără droguri pentru majoratele liceenilor din Pitești.
Dragan47: Păi și la ce plm zici că ai doar cox (n.red.-mefedronă, un drog puternic) dacă nu dai
Mihnea: Păi voiam să își dau da mi-am luat paranoia. Dacă vrei tragi cu mine și îmi dai 150 lei și tragi un g cu mine. E bine așa?
Dragan47: Eu nu trag asa ceva e pt majoratu lu mita
Mihnea: Pai oricum nu ajunge pana atunci. Aia ajunge luni ca e in amsterdam acum ma uit la gps la ea
Dragan47: Pana luni coaie?
Mihnea: Dap. Vine din anglia. Abia acum a ajuns sa faca escala la amsterdam

„Știu eu un om în București care îmi ia 5 guri pe săptămână pe 200 lei”

Într-o altă interceptare din aprilie a.c., Mihnea Untaru vorbește cu un consumator-distribuitor, cu inițialele B.N., care îi spune printre altele că îi poate distribui drogurile în București.
Mihnea: De 3 milioane câte de 89 (n.red.-un alt drog)iau?
B.N. : Îți faci 20-30 de porții lejer. Depinde cât de strong vrei să le faci.
Mihnea: Dacă e să cumpăr cox după site, am cum să fac bani din el?
B.N.: Știu eu un om în București care îmi ia 5 guri pe săptămână pe 200 lei.
Pe 2 mai a.c., Mihnea Untaru, care era elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „I.C. Brătianu”, a fost prins în flagrant în timp ce vindea droguri chiar în fața liceului unde învăța. Asupra lui au fost găsite 3 grame de metamfetamină. La perchezițiile efectuate la domiciliul tânărului au mai fost găsite apoi 5 grame de droguri, inclusiv ecstasy și cannabis.

„Mefedrona venea în plicuri sigilate de 5 grame și vidate”

După reținerea lui Mihnea Untaru, mai mulți tineri din Pitești, inclusiv liceeni au fost audiați la DIICOT. Iar cea mai relevantă declaraţie este cea a lui Alexandru Ciolponea, cel care în 2015 îi vânduse 2 plicuri cu etnobotanice lui Mihnea Untaru și care ulterior a început să comande el droguri chiar de la fostul client. „Mihnea Untaru mi-a propus în decembrie 2016 să îmi comande niște pastile, spunându-mi că cele care au efect mai puțin puternic costă 50 de lei, iar cele mai tare 70 lei. În aceeași discuție mi-a zis că poate să comande și prafuri, respectiv mefedronă, la suma de 150 lei/gram... Pe măsura trecerii timpului, Untaru Mihnea ajunsese să-mi scadă prețul la pastile la 30 lei, respectiv 50 lei, iar la mefedronă la 120 lei/gram. Știam că mefedrona venea în plicuri sigilate de 5 grame și vidate. S-a întâmplat ca o dată să văd un astfel de plic. Acesta m-a rugat să-i dau o forfecuță să desfacă plicul și «să tragă» drogurile la mine în cameră, lucru cu care n-am fost de acord. După ce am refuzat, acesta a stat 4 ore în fața ușii mele și s-a drogat”.

Tatăl tânărului, un cadru didactic de excepție

11 alina maneaDupă ce Mihnea Untaru a fost reținut pe 2 mai a.c., investigatorii au început să strângă și caracterizări ale lui Mihnea Untaru și ale părinților săi, pentru a analiza și mediul social din care provenea tânărul și evoluția sa la școală. Și toate caracterizările au fost, fără excepție, foarte bune.
Bogdan Ionescu, fostul diriginte al lui Mihnea Untaru, a spus despre fostul său elev că „a dat dovadă de comportament civilizat și interes pentru studiu și respect față de cadrele didactice. A fost susținut necondiționat de familie”.
Iulian Untaru, tatăl tânărului, este caracterizat ca un cadru didactic de excepție de către toți cei care îl cunosc, caracterizare dublată și de numeroasele premii și burse obținute de acesta. „Domnul profesor Iulian Untaru are o activitate de excepție, având printre altele 35 de premii și mențiuni la olimpiadele județene și naționale de franceză obținute de elevii săi”, a spus Alina Manea (foto), directoarea Colegiului Național „I.C. Brătianu”. Mai trebuie spus că profesorul Iulian Untaru a obținut până acum nu mai puțin de cinci burse în Franța și Germania.

Ce spune avocatul lui Iulian Untaru: „DIICOT nu a făcut nimic pentru a îl ajuta pe Mihnea Untaru să iasă din acel mediu, din contră l-au găsit vinovat”

La procesul ce s-a desfășurat la Tribunalul Argeș, Adrian Georgescu, avocatul lui Mihnea Untaru, le-a solicitat judecătorilor „să țină seama de cum a pornit dosarul de față, acțiunea fiind demarată la sesizarea părinților inculpatului. Părinții au solicitat în mai multe rânduri sprijinul Poliției, DIICOT, în demersul de a îl sustrage pe Untaru Mihnea dintr-un grup din care nu mai avea ieșire”. Tot avocatul Adrian Georgescu a mai susținut faptul că „Untaru Mihnea a încercat să iasă în mai multe rânduri din acest mediu, însă nu a reușit. DIICOT nu a făcut nimic, din contră l-au găsit vinovat”.  

Publicat în Dezvaluiri

# Afirmă omul de afaceri Sorin Cârstea, despre scandalul „Sex cu minore” # „Dacă aș fi făcut sex cu minore, eram la pușcărie, nu mă ajuta nici Dumnezeu nici președintele Americii. Or în cazul meu s-a dat clasare”, mai declară Cârstea

A făcut vâlvă la finalul anului trecut dosarul deschis de DIICOT în care mai mulți bărbați au fost cercetați sau chiar acuzați că au făcut sex cu douăzeci de eleve minore din Câmpulung. Printre cei cercetați la vremea respectivă s-a numărat și omul de afaceri Sorin-Mihai Cârstea, milionar de topul Forbes și unul dintre managerii grupului de firme Macro, pe care îl deține împreună cu Cătălin Ene. În noiembrie 2016, Sorin-Mihai Cârstea a stat o noapte în arest preventiv, fiind ulterior cercetat sub control judiciar. Pe 13 decembrie 2016, Sorin Cârstea a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției, acord ce viza șapte infracțiuni de folosire a prostituției infantile. În plus, Sorin Cârstea a plătit și o amendă penală în cuantum de 54.000 de lei. Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu omul de afaceri Sorin Cârstea pe marginea acestui dosar.

„Important e ce decizie a dat procurorul, iar acesta a dat clasarea”

# Ați semnat un acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul „Sex cu minore”. La un moment dat, ați declarat că faptele ce vi se imputau nu sunt reale. Ați depus documente la dosar în acest sens?
- Am declarat acest lucru pe baza clasării dosarului. Clasarea înseamnă că faptele nu s-au întâmplat sau că omul e nevinovat. Eu am clasarea în original. Treaba e încheiată din martie a.c.
# La un moment dat, șapte dintre fetele audiate la DIICOT au declarat că dumneavoastră preferați ca fetele cu care vă întâlneați să fie de vârstă cât mai mică. Cum comentați aceste declarații?
- Nu este adevărat. Este vorba doar de o persoană audiată la DIICOT. La audieri și reaudieri nu a rezultat ceea ce spuneți. Eu pot să zic multe, pot să zic că sunt Fecioara Maria, că sunt nevinovat. Important e ce decizie a dat procurorul. Iar procurorul a dat clasarea. Aș mai vrea să vă spun ceva legat de noaptea în care am fost reținut în noiembrie 2016. Am fost reținut pe la unu noaptea. Gândind logic, atunci când procurorul reține pe cineva, înseamnă că există niște probe ca justificare a reținerii, sunt lucruri de bun simț. Iar în cazul meu, pe la 10 dimineața s-a dispus eliberarea. Dacă procurorul avea probe pentru reținerea pe 24 de ore, acele probe s-ar fi prezentat a doua zi judecătorului pentru a dispune prelungirea arestului, iar în cazul meu a doua zi s-a dispus eliberarea de către procurori.

„Am fost târât în această chestie la grup”

# V-a dat procurorul vreun document ca justificare a eliberării sau vreo explicație?
- Nu, nu mi-a dat nimic și nici nu mi-a trebuit. Eu am fost mulțumit așa. Eu nu am fost judecat în proces pentru faptele la care faceți referire. De ce? Pentru că prin clasare și eliberare eu n-am mai ajuns la judecător. Vă spun sincer, n-am mai ajuns la judecător. Probele, și spun probe între ghilimele, erau atât de aeriene, încât nu aveai cu ce să te duci la judecător. Tot ceea ce vă spun sunt afirmații acoperite prin acte ale autorităților, nu declarații de-ale mele.
# Cum ați cunoscut-o pe Alis Bărăitaru, cea care furniza fetele?
- Domnule, haideți să vă mai spun una. Dacă vă spun una, nu vă vine să credeți. Am fost târât în această chestie la grup. Iar „grup” înseamnă că te asociezi cu cineva să faci niște fapte rele. Cei doi care au fost în același grup cu mine, mă credeți că eu nu i-am văzut în viața mea? Nu știu cum îi cheamă, nu ne-am dat „Bună ziua” pe stradă, nu am vorbit la telefon. Pe Bărăitaru nu am văzut-o niciodată, cu excepția audierilor. Nu am vorbit nici măcar la telefon cu ea. Noi am fost monitorizați. Nu există nicio probă, fie că e vorba de vreun contact fizic, vreun telefon sau altceva cu respectivele persoane din grup. Ne-am văzut doar la audieri și atât.

„Am ales să plătesc niște bani și să îmi văd mai departe de drum”

# De ce ați mai încheiat atunci acel acord de recunoaștere a vinovăției, în condițiile în care spuneți că nu erau probe împotriva dumneavoastră?
- De ce am încheiat acel acord? Am considerat că e mai bine așa. E o problemă de strategie, de avocat și așa mai departe. Am ales să plătesc niște bani și să îmi văd mai departe de drum. Și cred că și dumneavoastră ați fi făcut la fel dacă erați în locul meu. E delicat, evident. În presă a apărut că ar fi fost vorba de fetițe de 12-13 ani. Pentru relații sexuale cu persoane sub 15 ani, pedeapsa e de la 3 la 12 ani de închisoare. Dacă făceai asemenea fapte, nici Dumnezeu nici președintele Americii nu te ajuta, erai la pușcărie. Iar în cazul meu s-a dat clasare.
# În respectivul acord de recunoaștere a vinovăției ați scris că ați avut întâlniri cu fete sau femei din Câmpulung?
- Am recunoscut faptele și am încheiat discuția.
# Adică ați avut întâlniri?
- Da, domnule, am zis că am avut niște întâlniri, că recunosc, să se închidă dosarul și să se termine problema.
# Respectivele fete cu care v-ați întâlnit erau majore?
- Da, erau majore, nu erau minore. Exact.

 

Publicat în Dezvaluiri

Scos din nou la concurs, pentru a patra oară, postul de manager al Spitalului Județean Argeș va rămâne în continuare vacant. Și asta pentru că nimeni nu mai vrea șefia celei mai mari unități sanitare din județ. Potrivit Serviciului R.U.N.O.S. al Spitalului Județean de Urgență Pitești, nu a fost depus niciun dosar de înscriere la acest concurs. Deși, din informațiile noastre, la începutul lunii septembrie (anterior reținerii economistei Amalia Dumitrașcu de către procurorii DIICOT pentru delapidarea celor aproape 40 de miliarde lei vechi), cineva s-a interesat totuși de concursul pentru funcția de manager al Județeanului. Ba chiar a vizitat unitatea spitalicească în cadrul „Zilei Porților Deschise”, organizată pe 8 septembrie a.c., special pentru persoanele interesate de înscrierea la concursul de manager. Culmea, tot un economist. Nimeni altul decât Marius Bălan, cel care a mai candidat de două ori până acum la concursul pentru șefia spitalului și care, în 2015, a dat în judecată spitalul și comisia de concurs pentru fraudă, cerând și daune morale de 100.000 de euro. Cert este că economistul Bălan s-a interesat luna trecută și a primit toate datele privind concursul, numai că nu și-a mai depus dosarul de înscriere la Registratura spitalului.
Pe 18 octombrie a.c. a fost ultima zi de înscriere la concursul pentru șefia Spitalului Județean Argeș, care are conducere interimară de mai bine de doi ani. La acest moment, consilierul juridic Adriana Molfea ocupă funcția de manager al unității sanitare.

Publicat în Administratie

În luna iunie, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) şi procurorii DIICOT Piteşti au efectuat percheziţii domiciliare în Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi în municipiul Bucureşti, pentru destructurarea a patru grupări infracţionale, alcătuite din 52 de persoane, specializate în trafic de persoane, proxenetism şi spălare de bani, care acţionau în mai multe state europene (Elveţia, Germania, Marea Britanie, Belgia, Cehia şi Spania - zona Ibiza).

Publicat în Actualitate
Pagina 1 din 3