# Fabuloasa sumă a fost încasată în perioada 2014 - 2016 de fosta manageră de la Spitalul Judeţean # În 2013, dr. Tuţescu a participat la un studiu pe pacienţi pentru medicamentul Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc

După medicul cardiolog Gabriela Stănciulescu, cea care în perioada 2012-2014 a încasat 19,4 miliarde lei vechi din studiile clinice efectuate la Spitalul Judeţean, am aflat numele unui alt medic argeşean care a primit sume fabuloase din aceste contracte. Este vorba de medicul diabetolog Adriana Tuțescu, fost manager al Judeţeanului, care a obţinut peste 11,5 miliarde lei vechi din astfel de activităţi în perioada 2014 - 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, finanţat de firma AbbVie Inc prin intermediul unei organizaţii de cercetare din Elveţia. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean.

Dr. Tuţescu studia efectele renale ale medicamentului Atrasentan asupra pacienților cu diabet de tip 2

În 2013, Adriana Tuțescu, medic diabetolog și șef de secţie la Spitalul Județean Argeș, secţia Medicală II, s-a înscris într-un program de testare a medicamentelor pe pacienți. Studiul cu pricina era promovat de o organizație de cercetare clinică din Elveția, PharmaNet GmbH, pentru clientul său, firma AbbVie Inc, producătorul medicamentului Atrasentan. Organizaţia PharmaNet GmbH încheiase un contract de studii clinice atât cu Spitalul Județean Argeș (reprezentat de managerul de la vremea respectivă, dr. Sorin Vasilescu), cât şi cu doctorița Adriana Tuțescu, desemnată drept investigator. „Un studiu randomizat, multinațional, multicentric, dublu-orb, cu grup paralel, controlat cu placebo, al efectelor atrasentanului asupra efectelor clinice renale la subiecții cu diabet de tip 2 și Nefropatie – SONAR: Study of diabetic Hephropathy with Atrasentan (Studiul nefropatiei diabetice cu atrasentan)”, este titlul studiului realizat de doctoriţa Tuţescu pe pacienţii Spitalului Judeţean.
În contractul de studiu clinic se specifică şi faptul că spitalul trebuia să finalizeze înscrierea tuturor celor opt subiecţi în termen de douăsprezece luni de la furnizarea produsului de studiu, în caz contrar contractul putând fi reziliat. Sponsorul sau organizația de cercetare puteau înceta contractul și dacă nu se obținea aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) și a Comisiei Naqționale de Etică (CNE) în termen de 12 săptămâni de la primirea tuturor materialelor necesare pentru depunerea cererilor la ANMDM și CNE sau dacă documentele esențiale nu erau semnate și primite de către organizația de cercetare în două săptămâni de la primirea de către spital a aprobării scrise din partea ANDM și CNE. Acelaşi document mai precizează că spitalul este obligat să permită accesul reprezentanților organizației de cercetare sau clientului acesteia, AbbVie Inc, „în timpul programului normal de lucru, în scopul monitorizării desfășurării studiului și pentru a audita înregistrări, formulare FRC, documente originale, precum și alte date legate de studiu, pentru a verifica dacă instituția și investigatorul s-au conformat obligațiilor incluse în acest document”.

Echipamente de doar 2.850 dolari pentru spital

Prin contract, sponsorul se obliga să furnizeze investigatorului Adriana Tuţescu o cantitate suficientă de produse de studiu și formulare de raportare a cazurilor, cu titlu gratuit, exclusiv pentru a fi utilizate de către instituție și investigator în scopul realizării studiului. Tot prin contractul de studii clinice, sponsorul AbbVie Inc - prin furnizorul Covance CLS, cu sediul în Indianapolis - a pus la dispoziţia spitalului, cu titlu grtuit, echipament medical pentru efectuarea analizelor participanţilor la studiul clinic. Este vorba de un aparat de măsură Nova Biomedical StatSensor cu cititor de Cod de bare, inclusiv o staţie de andocare şi o baterie, evaluat la 2.200 USD şi un aparat pentru analize urinare Siemens Clinitek Status Plus, în valoare de 650 USD. Aparatura medicală rămânea în proprietatea furnizorului şi urma să fie folosită strict în scopul realizării cercetărilor pentru studiu. În cazul în care echipamentul era deteriorat, pierdut sau furat, spitalul trebuia să înlocuiască echipamentul şi urma să suporte integral toate aceste costuri.

Dr. Tuţescu a încasat 5 miliarde lei vechi în 2014 din „convenţii civile şi drepturi intelectuale”

Primele recompense pentru studiul clinic demarat în anul 2013 se pot observa în declaraţia de avere a medicului Adriana Tuţescu, datată 3 iulie 2015. În anul fiscal anterior, 2014, dr. Tuţescu a obţinut, potrivit declaraţiei de avere, suma de 381.085 lei din „drepturi intelectuale” şi alţi 118.430 lei din „convenţii civile”, bani încasaţi din sponsorizările mai multor firme de medicamente şi din contractele de studii clinice pe pacienţi. Şi în declaraţia de avere din 13 iunie 2016 este menţionată în categoria „venituri din activităţi independente” suma de 128.300 lei drept convenţii civile şi 201.001 lei – drepturi intelectuale. În declaraţia de avere datată 6 iunie 2017, sunt menţionate fix aceleaşi venituri încasate din convenţii civile şi drepturi intelectuale. Adică în total peste 11,5 miliarde lei vechi obţinute din aceste activităţi, în perioada 2014-2016.

Pe vremea când era şef al Judeţeanului, Adriana Tuţescu a „omis” să menţioneze studiul realizat pentru AbbVie Inc

În august 2015, pe vremea când era manager al Spitalului Judeţean, Adriana Tuţescu a semnat o adresă oficială prin care ne comunica numele celor 15 giganţi farmaceutici care au finanţat studiile clinice desfăşurate la Spitalul Judeţean. Totuşi, numele organizaţiei de cercetare clinică din Elveţia, PharmaNet GmbH, sau al clientului său AbbVie Inc nu se regăseşte pe lista respectivă. Ca şef al spitalului, Adriana Tuţescu a transmis Jurnalului de Argeş că în unitatea sanitară s-au desfăşurat, în perioada 2012-2014, 15 programe de cercetare finanţate de mari companii de medicamente la nivel global: Sanofi, Amarin, Menarini, Novartis Pharma, Servier Pharma, Lilly, Astra Zeneca, Novo Nordisk, Johnson&Johnson, Glaxo Smith-Kline, Abbott, Msd, Otsuka, Sunnovion, Lundbeck. Nici un cuvânt însă despre studiul pe care ea însăşi l-a efectuat pentru medicamentul Atrasentan produs de firma AbbVie Inc.

Ce spune doctoriţa Tuţescu: „Primeşte bani medicul care munceşte, nu spitalul care nu face nimic...”

I-am cerut şi medicului Adriana Tuțescu un punct de vedere referitor la studiul clinic desfăşurat în cadrul Spitalului Judeţean, în anul 2013. „Am un pacient pe acest medicament, Atrasentan, pe diabet zaharat. Îl am și acum în studiu și pot să dovedesc că, întâmplător, fiind și șef de secție, nu primesc niciun ban pentru acest pacient. Pur și simplu, mi-au zis că nu mai pot fi plătită pentru pacienți. Reglementările celor care fac studiul ăsta s-au modificat şi nu mă mai pot plăti. Dar pacientului îi merge bine, e mult mai bine decât la început, aşa că am zis să nu-l scoatem din studiu. Pentru studiul ăsta eu chiar n-am primit niciun ban, dar spitalul primește bani. Prima dată am zis că îmi bag picioarele, că n-am chef să muncesc degeaba, după-aia m-am gândit că asta e o firmă ale cărei medicamente l-au făcut pe soțul meu sănătos mai demult. E un subiect delicat, nu știu dacă trebuie să abordat. De ce nu vă duceți la Stănciulescu, mă întrebați pe mine care am un pacient? Părerea mea, e important când ai mulți cum are asta, Stănciulescu. La început, da, am primit (n. red. bani). Toate studiile se plătesc, dar e confidențial”, ne-a spus droctoriţa Tuţescu. Am întrebat-o pe aceasta şi de ce spitalul primește o sumă infimă, comparativ cu medicul care realizează studiul: „Ăstea sunt reglementările lor. Păi, primește bani medicul care muncește, nu spitalul care nu face nimic... Studiile nu se fac decât dacă ai făcut cursuri pentru ele. Se face o școală. Fără școală nu te întreabă nimeni dacă vrei să le faci”.

Publicat în Dezvaluiri

# Declară Adriana Tuțescu, manager al spitalului în 2015, care explică astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta # Dosarul fraudei de 900.000 de euro # Un alt manager de la Spitalul Judeţean s-a decis să vorbească

Continuăm seria dezvăluirilor legate de frauda de aproape 40 de miliarde lei vechi de la Spitalul Județean Argeș. După doctorul Dan Olariu, un alt manager s-a decis să vorbească. E vorba de doctorița Adriana Tuțescu, fost manager interimar al Spitalului Județean Argeș, în perioada iulie - septembrie 2015. Aceasta ne-a mărturisit că nu a cunoscut-o prea bine pe Amalia Dumitrașcu, contabila acuzată de delapidarea colosalei sume din bugetul unității spitalicești. Dr. Tuțescu ne-a vorbit, în schimb, despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar - contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, cu care nu a reușit să colaboreze sub nicio formă, motiv pentru care a și părăsit funcția de manager interimar după doar trei luni de activitate.

„Rodica Beșliu spunea tot timpul că nu sunt bani”

Încă de la început, dr. Adriana Tuțescu ne-a mărturisit că a văzut-o doar de câteva ori pe delapidatoarea Amalia Dumitrașcu, însă nu a vorbit niciodată cu ea. De ce? Pentru că directoarea economică Rodica Beșliu ar fi exercitat un control sever asupra angajaților departamentului pe care îl conducea.
„Rodica Beșliu era o persoană cu care nu se putea discuta și o ermetică, tot timpul spunea că nu sunt bani, indiferent ce voiai să ceri. De câte ori o rugam să intermediem ceva, nu erau bani niciodată pentru nimic. Am stat doar două luni manager, probabil că, dacă aș fi stat mai mult, aș fi știut mai multe. Rodica Beșliu era o despotică, o abuzivă. Pe cuvântul meu, fetele de la Contabilitate nu puteau să facă nimic de frica ei, nu vorbeau, nu suflau, că «e doamna director, ne vede». «Măi, dar eu sunt manager, stați un pic!» Cadrele din subordinea ei erau foarte tensionate. După prima lună am intrat într-un incident cu ea și nu am mai colaborat bine deloc. I-am strâns pe toți colegii din subordinea ei la o ședință și doamna Beșliu s-a supărat. A venit val-vârtej în mijlocul ședinței și a zis «da’ de ce sunt ei aici? Ei sunt în subordinea mea». Și i-am zis, «dna Beșliu, dvs trebuie să știți că aveți un manager și că de-aia sunt eu aici!». Am avut cu ea incidente și legat de cei care aprovizionau cu alimente bucătăria. Mi s-a părut că alimentele erau de o calitate îndoielnică și le-am spus să își aducă un certificat de calitate al laptelui. Iar după ce n-am mai fost eu manager, s-a zburlit la fetele din subordine că «de ce ați reclamat că nu e laptele în regulă?» Din punct de vedere tehnic, nu s-a putut colabora bine cu doamna director financiar Beșliu. Nu puteai să te dumirești cu nimic niciodată, că venea cu chestia asta, că nu sunt bani. Cum a venit director economic doamna Din, am avut bani! Am avut bani să reparăm tavanul la etajul 8, unde am stat șase ani cu tavanul așa, de curgea apa prin el. A venit doamna Din și ne-a rezolvat omenește, ca un om zdravăn la cap, problemele cu apa și multe alte lucruri. Micile lucruri care pot crea un confort în salon erau absolut ignorate de doamna Beșliu. Iar pe Amalia asta, am văzut-o de câteva ori, dar nu am stat de vorbă cu ea. Era foarte greu să stai de vorbă cu oamenii din subordinea lui Beșliu, fără s-o tulburi și să vină la tine”, ne-a povestit ex-managera Spitalului Județean.

„Era plină de sine, lua toate deciziile singură”

Adriana Tuțescu ne-a mărturisit că nu a reușit să colaboreze cu directoarea economică Rodica Beșliu, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care a demisionat din funcția de manager interimar al spitalului, după doar trei luni de la numire.
„Era plină de sine, toate deciziile le lua singură și n-o interesa niciodată că spitalul are nevoie de asta, asta și asta. Sigur că avea spitalul bani, odată ce banii au intrat în altă parte. De ce acuma are spitalul bani? Lucrurile care nu puteau fi sub nicio formă ignorate, adică medicamentele, se găseau în spital, dar celelalte lucruri, că se scurge apa prin tavan, că sunt cearșafurile găurite, că e mobilierul vechi, lucrurile astea nu au constituit un subiect pentru dna Beșliu. Nu știu dacă știți, când și-a depus candidatura pentru funcţia de manager un coleg de-al nostru, doctorul Cătălin Constantinescu, a apărut un scandal în presă cu o anumită scrisoare în care zicea la un moment dat acolo că Rodica Beșliu este regina și că ea conduce. Păi așa era! Pentru că, într-adevăr, într-o unitate punctul de vedere al finanțistului e foarte important. Ea hotăra, ea tăia, ea spânzura”, mai spune dr. Tuțescu.

„Trebuia să verifice documentele înaintea mea și dacă n-a verificat... ghinion!”

Aceasta nu a fost încă audiată de procurorii DIICOT în dosarul fraudei de aproape 40 de miliarde lei vechi. „Părerea mea e că, pentru două luni, pe lângă ăștia care au stat cinci ani și celălalt un an (managerii Sorin Vasilescu și Dan Olariu, n.red.)  nu știu dacă intru în discuție. Nu am avut o colaborare bună cu Rodica Beșliu, am simțit că ceva nu e în regulă cu ea. Dar ea a colaborat bine cu managerul de dinainte (n.red. - dr. Sorin Vasilescu), a colaborat bine, înțeleg, și cu managerul de după (n. red. - dr. Dan Olariu), pe care eu l-am avertizat, i-am spus că nu am încredere în echipa aia. Nu știu dacă e o legătură între Rodica Beșliu și frauda asta, însă în subordinea ei directă s-a întâmplat. Nu știu ceilalți manageri cum au putut colabora cu ea, poate pentru că erau bărbați... Când ești doctor, manager de spital, semnezi ce ți se pune în față, în principiu. Nu ai pârghiile și expertiza de a verifica toate ordinele alea. Este imposibil. Și dacă ești economist, trebuie să nu mai conduci spitalul și să te ocupi exclusiv de aspectul financiar. Părerea mea e că directorul financiar trebuie să fie cel căruia i se încredințează răspunderea. Managerul, dacă nu se bazează pe directorul financiar, pe cine naibii să se bazeze?! Cred că directorul financiar trebuie să răspundă pentru că în subordinea lui se întâmplau toate lucrurile astea. Atâta timp cât i-am chemat oamenii din subordine să am o discuție și ea s-a sufocat, s-a bășicat, că de ce i-am chemat, ca și cum ea era separată cu financiarul, stat în stat, iar restul spitalului cu managerul. Cred că ea, doamna Beșliu, trebuie luată la întrebări. Trebuia să verifice documentele înaintea mea și dacă n-a verificat... ghinion!”, concluzionează Adriana Tuțescu.

„Rodica Beşliu era pensionabilă de un an sau doi ani”

Ba mai mult, potrivit fostei șefe a Spitalului Județean, în iulie 2015, Rodica Beșliu era „pensionabilă de un an sau doi ani”. „Doamna Beșliu a lucrat și în mandatul meu mult peste vârsta de pensionare. Trebuiau să o scoată la pensie, însă ziceau toți că nu are cine să îi ia locul. În vara aia am strâns bani să-i cumpărăm flori și am aflat că, gata, nu se mai pensionează doamna, că nu avem alt om! De la Consiliul Județean mi s-a dat de înțeles, în context, că dacă pleacă Beșliu ce mai facem, că n-avem om să-i ia locul. Foarte bună mi s-a părut cea care a plecat, doamna Gabriela Epingeac. Era foarte corectă, practic ea făcea toată munca. La un moment dat, când se punea problema să rămân manager, am spus că rămân, dar îmi iau alt om. Vorbisem cu Epingeac și i-am spus «dacă veniți dvs director economic, rămân și eu». Aș fi făcut echipă cu ea, mi se părea cinstită și bună din punct de vedere profesional. Dacă ar fi rămas ea, rămâneam și eu manager”, ne-a mărturisit Adriana Tuțescu.

Publicat în Dezvaluiri