Dezvaluiri (2207)

Mega-scandalul deșeurilor de la Ștefănești a bubuit în week-end. Mai exact sâmbătă 17 februarie, după ce Jurnalul de Argeș a dat publicității în ediția sa on line mai multe fotografii cu câteva tone de gunoaie, depozitate în devălmășie și îmbibate de apă, într-o locație de la intrarea pe strada Sticlelor.

1. În loc să-și asume responsabilitatea, primărița și-a făcut selfie cu gunoaiele

Urmând apoi linia căii ferate, până în dreptul gării Florica, stupoare: am descoperit și acolo zeci de containere portocalii, pline cu deșeuri, așezate în dezordine și direct pe pământ, pe domeniu public, gata pentru a fi descărcate când le-o veni sorocul. Am făcut și aici fotografii berechet, ba m-am cocoțat și pe containerele deschise ca să văd conținutul, apoi am postat totul, sub formă de arhivă foto, pe site-ul Jurnalului de Argeș. Nimeni nu bănuia, nici autoritățile județene, nici cei de la primăria Ștefănești, că bomba ecologică va fi detonată în week-end, după amiază, la o oră grea de tot pentru digestie, atunci când oamenii gospodari au burta plină și trag la somn. Acesta a fost contextul faptic și jurnalistic, acestea au fost informațiile care au aprins fitilul.  
 Tocmai din aceste considerente, mi s-a părut tupeu maxim ce a urmat. A doua zi duminică, până în prânz, după ce în nici 24 de ore peste 4000 de vizitatori unici văzuseră pozele cu munții de deșeuri pe site-ul Jurnalului de Argeș, primărița Ioana Jenica Dumitru a dat fuga să-și facă selfie lângă  gunoaie, după care a postat triumfalist pozele pe Facebook, pe post de Cristofor Columb descoperind America.
Doamnă cucoană, că altfel nu pot să-ți spun! Chiar ne insulţi tuturor inteligența, și afirm asta punând o singură, simplă şi sfântă întrebare: dar matale unde ai fost până acum? Că ai aproape doi ani de când conduci primăria și nu avem cunoștință de vreo sesizare, cum că Ștefăneștiul ar fi fost  sufocat de deșeuri. Poți să dai vina oricât pe vicele Mihalcea, că l-ai delegat pe el să se ocupe de chestia asta și nu s-a ocupat, însă repet întrebarea: doamnă cucoană, matale ce ai păzit până acum? Că doar munții de deșeuri au fost și sunt depozitați aproape de centrul orașului, în gara Florica, acolo unde ai făcut poze pe peron chiar astă vară, cu șapcă și paletă de impiegat de mișcare, ceva de genul că dirijezi impecabil bunul mers al lucrurilor în orașul marilor Brătieni, în anul centenarului. După care, țuști, pe Facebook, la publicitate ieftină și manipulare de IQ subunitar. Păi atunci n-ai văzut, doamnă primar, tonele de deșeuri, că tronau dincolo de peron și calea ferată, în halele închiriate de la firma afaceristului Gigi Axinte? Atunci unde erai? La shopping? Pe Facebook? Că, se vede treaba, în scaunul de primar în niciun caz.

2. Soțul doamnei primar m-a amenințat cu violența fizică

4 Marco Santoreli01Ca să continui, fiindcă mi-am permis să adaug un comentariu pe contul oficial de Facebook al doamnei primar, exact în același spirit al întrebărilor decente și legitime din acest reportaj, soțul Ioanei Jenica Dumitru, Adrian Dumitru, care are un cont de Facebook pe numele Marco Santorelli Adrian, m-a amenințat cu violența fizică prin două comment-uri, al căror conținut am apucat să-l copiez.
Comment-urile au fost șterse după nici 20 de minute de pe contul primăriței (probabil că cineva i-a spus doamnei că pacientul-soț poate răspunde penal pentru infracțiunea de amenințare cu violența fizică, asta fiindcă mă îndoiesc că el singur poate realiza acest lucru), însă le puteți citi acum conținutul.
„Bai jegule ..ca om nu te poti numi ., grigore care esti platit de familia mihalcea.SI VALECA sa scrii numai mizerii...cum de ai curaj sa umblii pe strada printre oameni..gunoiule.? Tu meriti sa fii pus in acele containere de gunoi..si sa te conpacteze..mizzerie de om ce esti ..platit din banii nostrii...DE CE MINTI SI DEZINFORMEZI CETATENII...GUNOIULE ?? ESTI PLATIT BINE ??? VREI SA ABATI ATENTIA DE LA LUCRURILE GRAVE CARE SE INTAMPLA IN STEFANESTI DE 27 DE ANI ...JEG IMPUTIT...IOANA DUMITRU..CA PRIMAR ..DORESTE SA FACA CEVA CONCRET IN STEFANESTI .DAR NU ESTE LASATA SA FACA DIN CAUZA GUNOAIELOR CA TINE...ZIARISTI IMPUTITI SI ASERVITI HOTILOR SI CRIMINALILOR CARE AU JEFUIT ROMANIA DE TOATE BOGATIILE ..”

Acesta a fost primul comentariu la adresa mea, iar al doilea continuă în aceeași notă bezmetico-patologică:   
„ESSTI UN GUNOI MIZERABIL DE ZIARIST DE 1.5 BANI... O SA PUNEM NOI MANA PE TINE .OAMENII CU COLOANA VERTEBRALA..SI O SA TE PUNEM IN TOMBEROANELE DE GUNOI UNDE ITI ESTE LOCUL LINGA TOTI POLITICIENII PE CARE.I LINGI TU IN CUR ZI DE ZII..ZDREANTA MINCINOASA SI DUSMAN AL NEAMULUI ROMANESC..CARE TE PLIMBI PE BAANII NOSTRII PRIN TARI STRAINE...SPURCATULE..”

Că bărbatul primăriței poate fi dus cu pluta, nu e chiar o problemă de interes public, ci mai curând una familială. Asta atâta vreme cât nu se exprimă în spațiul public și nu trece la amenințări cu violența fizică. Dacă doamna primar îl ține pe lanț, în curtea casei lor, domnul Marco Santorelli Adrian, sau cum l-o chema în buletin, poate să latre cât o vrea, că nu-l ia nimeni în seamă. Însă când iese pe stradă și are un asemenea comportament, ba își mai face veacul destul de des pe la primărie și se ocupă de sonorizare la ședințele de Consiliu Local, cum s-a întâmplat la cea de pe 16 februarie, când s-a votat bugetul, omul e chiar o problemă. De interes public, dar și de interes penal.

3. Primăria Ștefănești seamănă mai mult cu un spital de nebuni

4 gunoiRevenind la chestia cu gunoaiele, vreau să mai spun un singur lucru. Când am scris în editorialul „Miss Prostia și Miss Autopsia” că Ștefăneștiul riscă să devină Groapa lui Ouatu din celebrul roman naturalist al lui Eugen Barbu, habar n-aveam că, la nicio lună, premoniția mea va deveni realitate. Și că munți de deșeuri vor fi răsturnați în diverse puncte din această localitate aflată pe cale să-și schimbe brandul, din Orașul Brătienilor în cel al gunoaielor. După cum ați observat, despre criza de neuroni de la nivelul conducerii Ștefăneștiului și despre Primărița Dezastru, ziarul nostru a tot scris în ultima vreme. Edilul Ștefăneștiului, Jenica Dumitru, a intrat deja în manualele de anti-administrație publică drept cel mai nereușit și penibil experiment al unui partid - PSD în cazul de față - de pe scena politică a județului Argeș. Doamna în cauză e o petardă în timp real la capitolul act de conducere și administrație, ca de altfel și consiliera personală, Lavinia Năstase, pe care a angajat-o în primărie pe post de chibrit. Atmosfera în Primăria Ștefănești a ajuns atât de inflamabilă, încât e suficientă halena Laviniei Năstase dimineața, la începutul programului, pentru ca personalul să intre în sevraj și instituția să devină nefuncțională. Toată lumea se ceartă cu toată lumea, ca într-un spital de nebuni. Pe de o parte se strâng semnături pentru demiterea Consiliului Local și a viceprimarului Mihalcea (nici el troiță, să fim bine înțeleși!), pe de alta curg reclamațiile: la poliție împotriva Laviniei Năstase, la prefect și partid împotriva primăriței. Orice intervenție a mascaților pare ineficientă în situația de față, mult mai potrivite par cămășile de forță și seringile. Nici nu știi ce să alegi între două rele, cuplul exhibiționist patologic Jenica-Lavinia sau îndelung înfieratul Consiliu Local. Înclin totuși spre ultimul, în ideea că nu toată lumea de aici o avea carnetul de nebun în buzunar. Fiindcă cei care suferă, singurii, de altfel, sunt miile de locuitori ai Ștefăneștiului care s-au trezit cu infrastructură de sat (deși plătesc taxe de oraș) și cu 164 miliarde lei vechi necheltuite, adică tot bugetul de investiții pe anul trecut. Iar acum și cu dealuri de gunoaie, în locul celebrelor dealuri cu vii ale Ștefăneștiului.

4. Spălați-vă pe cap cu Jenica, domnilor de la PSD!

Iar de această infecție generalizată, singurul responsabil și pe deplin blamabil e PSD Argeș, prin președintele Șerban Valeca, prin deputatul Radu Vasilică (un fel de prinț al Ștefăneștiului și protector al localității) și viceprimarul Ion Mihalcea. Toți trei sunt locuitori ai Ștefăneștiului și toți trei au mers cu Ioana Jenica Dumitru de mână în campanie, prezentând-o ca pe o principesă a administrației publice. Iar ce a ieșit, se vede. Acum spălați-vă cu ea pe cap, domnilor! Intuiția de ziarist îmi spune că, la viitoarele alegeri, locuitorii Ștefăneștiului se vor spăla și ei pe cap cu PSD-ul, transformându-l într-un morman de deșeuri. Nereciclabile.

*** *** *** *** *** *** ***

Echipa de zgomote a primăriţei Jenica Dumitru, denunţată la Poliţia Ştefăneşti

6 denuntDezbaterea bugetului pe anul 2018, prima ședință publică a Consiliului Local, întâlnirile publice de la Ștefănești din acest an, toate s-au caracterizat prin tămbălău. De câteva zile însă s-au strâns semnături pentru organizarea unor proteste de stradă și pentru demiterea viceprimarului Ion Mihalcea și a Consiliului Local. Numai că nici cealaltă tabără nu stă cu mâinile în sân. Potrivit unui denunț înregistrat pe data de 19 februarie, la Poliția Ștefănești, toate aceste acțiuni sunt organizate și au în spate un grup de persoane care, împreună cu Lavinia Năstase, consilierul personal al primarului Ioana Jenica Dumitru, „instigă la revoltă socială prin intermediul rețelelor sociale”.  
Aceștia sunt: Marian Gabriel Soare, Ionuț Enache, Florin Dănuț Păun, Daniel Doncu, Adrian Dumitru (alias Marco Santorelli, alias Corso - soțul primăriței Ioana Jenica Dumitru), Alin Mușat, Mihai Diaconu, Gabriel Diaconu, Mariana Diaconu. Semnatarii plângerii aduc la cunoștința polițiștilor că respectivele persoane, menționate în denunț, se dedau la lucruri și mai grave, cum ar fi ademenirea cetățenilor cu bani, mâncare și băutură sau cu promisiuni de angajare, instigând la tulburarea ordinii și liniștii publice. Explicația semnatarilor, care sunt consilieri locali, e că nu au organizat, la rându-le, contrademonstrații tocmai pentru evitarea unor altercații între cetățenii orașului Ștefănești. (M.S.)

# Declară consilierul PSD Octavian Dumitrescu (foto), care  vorbește de interese obscure în administrarea comunei # Conspiraţia de la Bascov. După Statul Paralel, a apărut şi Consiliul Local Paralel

Scandalul de la Bascov ia amploare după episodul dezbaterilor pe marginea bugetului Casei de Cultură „Adriana Trandafir”, ședință nocturnă în care au fost tăiate 200.000 de lei din cele 1,4 milioane de lei așteptate de instituție. Consilierul local PSD Octavian Dumitrescu spune că tot circul ar fi pornit de la interesele obscure ale omului de afaceri Cristian Toma, zis Bomborezu, agreat până nu demult de Primărie pentru o serie de lucrări prestate cu utilajele firmei sale și care ar încerca, acum, să controleze o parte a consilierilor locali pentru recâștigarea unor avantaje. Consilierul local Dumitrescu îl acuză pe Bomborezu de organizarea unor ședințe de Consiliu Local paralele celor oficiale, în care s-ar lua adevăratele decizii de la Bascov și spune că inclusiv numirea actualului viceprimar, Gheorghe Nedelea, ar fi una dintre manevrele sale. Omul de afaceri neagă însă acuzațiile ce i se aduc și afirmă că ar fi vorba doar de speculații și răutăți.

Interesant este că, potrivit consilierului local Octavian Dumitrescu, el însuși un aspirant la fotoliul de viceprimar al comunei, războiul de la Bascov se dă nu doar în Consiliul Local, ci și în interiorul grupării PSD, partid care numără beligeranți din ambele tabere. Consilierul vorbește de existența unui Consiliu Local paralel cu cel oficial și dă exemplul unor întâlniri secrete cu diverși consilieri (nu doar din PSD), puse la cale în locuința personală, sau în cadrul unor sejururi la munte, de omul de afaceri Cristian Toma, zis Bomborezu, toate, în opinia sa, cu susținerea viceprimarului Nedelea. O astfel de ședință  ar fi precedat-o inclusiv pe cea cu tăierea de buget care a lovit  în „cultura” comunei.

„În Consiliul Local Bascov s-a creat un grup coordonat de un așa zis Bomborezu, mai exact Toma Cristian, tatăl unui consilier local. De fapt, om de afaceri, fost beneficiar al celor mai multe contracte cu Primăria Bascov. În momentul alegerilor pentru viceprimar el este cel care a tras sforile la el acasă. A coordonat aceste ședințe și a desemnat inclusiv viceprimarul împotriva voinței primarului. De fapt, toate ședințele de dinainte de alegeri s-au făcut la el în casă.
El vrea să-l atace, prin această grupare, pe domnul primar Stancu. Așa s-a întâmplat și când a convocat o ședință, atunci, seara, fără știrea primarului... Au tipărit niște materiale cu scopul de a o «judeca» pe Lorena, nu știu pentru ce. Toată ședința era împotriva Lorenei. Unul dintre convocatorii acestei ședințe a fost acest Bomborezu. Problema e că, de când primăria și-a cumpărat propriile utilaje, nu mai are nevoie de serviciile firmei acestui Bomborezu, iar el e foc și pară pe primar. S-a ajuns în situația în care la Bascov e un Consiliul Local paralel, controlat de Bomborezu. Se răzbună pe primar prin Lorena”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, consilierul local PSD Octavian Dumitrescu. Alesul local, care ne-a trecut pragul redacției, sugerează că tăierea celor 200.000 de lei pentru Casa de Cultură din Bascov este doar una dintre răzbunările lui Bomborezu pe primarul Gheorghe Stancu, iar Lorena Toma, managerul instituției, ar fi, în acest război, mijlocul cel mai la îndemână.

Lorena Toma: „Sunt niște interese financiare, politice...”

11 lorena„Sunt niște interese financiare, politice, mai multe nu știu. Dar sunt și oameni care nu mai pot să tacă. Aşa am aflat şi eu de existenţa unor şedinţe neoficiale nocturne în care se iau tot felul de decizii...”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Lorena Toma, directorul Casei de Cultură Bascov, care, într-un număr anterior al ziarului nostru în care a vorbit despre persiflări, jigniri și amenințări făcute de un grup de consilieri locali la adresa ei și a colegelor sale.

„N-am fost în nicio excursie cu consilierii, unde dracu să mă duc?”

11 TomaOmul de afaceri  Cristian Toma neagă că ar fi artizanul vreunei astfel de ședințe.
„Nu e adevărat. Sunt speculații astea, potrivit cărora i-aș fi convocat eu într-o ședință, la mine acasă. N-am fost în nicio excursie cu consilierii, unde dracu să mă duc? N-am avut nicio întâlnire cu consilierii locali înainte de respectiva ședință. Sincer, nu prea știu ce se întâmplă. Consiliul Local ar trebui să știe ce se întâmplă... Nu știu de unde au plecat zvonurile astea, chiar sunt curios să știu cum și de ce. Contractele pe care le-am avut cu Primăria Bascov au fost cu mult timp în urmă. Nu are nicio legătură cu ce fac eu acum. Sunt aberații și răutăți. Am contracte destule. Am o grămadă de contracte și cu primării, și cu privați... La momentul ăsta, chiar  nu am oameni destui ca să le fac față! Cât despre faptul că mi se spune Bomborezu, nu văd de ce îi preocupă pe unii. E porecla pe care a avut-o bunicul meu și s-a transmis din generație în generație”, a declarat, contactat de Jurnal de Argeș, Cristian Toma.

Vicele Nedelea zice că s-a dat o amploare nejustificată

11 nedeleaViceprimarul Gheorghe Nedelea, pomenit și el în această poveste cu acuzații dure, este de părere că s-a dat o amploare mult prea mare unei tăieri de buget absolut justificată într-un context în care se anunță un an financiar greu.

# Semnătura controversatei directoare de la Mediu se regăsește pe avizul dat firmei CXA Eco Plast Clear SRL, amendată deja pentru depozitarea a zeci de tone de deșeuri în condiții neconforme

Sâmbăta trecută, Jurnalul de Argeș a prezentat în premieră, în ediția on line, imagini de coșmar cu tone de deșeuri depozitate direct pe pământ la Ștefănești și cu alte zeci aflate în containere descărcate în gara din Ștefănești. O situație foarte gravă și care trena de mai mult timp. Problema e cu atât mai gravă cu cât mai multe tone de deșeuri începuseră să miroasă și să se descompună, fiind descărcate fără nici cele mai mici norme de siguranță.

Aceeași Mariana Ionescu a dat aviz și pentru depozitul de cianuri de la Câmpulung

7 MarianaIonescu facsimilFirma care a depozitat deșeurile se numește CXA Eco Plast Clear și a primit autorizație de mediu în februarie 2013 de la APM Argeș, autorizația fiind valabilă 10 ani și fiind semnată de către Mariana Ionescu, pe atunci directoare. Aceeași Mariana Ionescu care acum are un proces pe rol la Înalta Curte, după ce ANI a declarat-o în conflict de interese. Aceeași controversată Mariana Ionescu, a cărei semnătură se afla și pe autorizarea mult hulitului depozit de cianuri de la Câmpulung, operat de firma Global Eco Center.
Deși pe autorizație scria că firma mai sus-menționată- CXA Eco Plast Clear - derula printre altele activități de colectare a deșeurilor nepericuloase, dar și de colectare a deșeurilor periculoase, ea avea autorizație doar pentru colectarea deșeurilor nepericuloase. Însă atunci când reporterii Jurnalul de Argeș au fost la Ștefănești, au descoperit că în unele containere era depozitată vată de sticlă, aceasta fiind un deșeu periculos.

Subprefectul Stoian: „Acolo este depozitată vată de sticlă. Este un deșeu periculos”

„Din primele verificări vă pot spune că proprietarul spaţiilor, hale şi terenuri, este SC Argecom, dar la rândul său a închiriat altor firme cu obiect de activitate deşeuri nepericuloase dar, deşeul este deşeu. Deşeuri sunt şi cărbunii şi cianurile! Ce m-a surprins pe mine este că sunt containere deschise în care plouă şi ninge iar acolo este depozitată vată de sticlă. Este vorba despre un deşeu periculos. Este o zonă mizerabilă, iar oamenii mi-au povestit că trebuie să traverseze pe acolo împreună cu copiii”, a declarat subprefectul Gabriel Stoian pentru Jurnalul de Argeș, la scurt timp după ce a văzut deșeurile.
Iar faptul că acolo a fost găsită vată de sticlă contrazice afirmațiile unor oficiali de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș, care spun că firma ar fi colectat doar deșeuri nepericuloase în cei cinci ani de când are autorizație. Iar această nerespectare flagrantă a obiectului autorizației de mediu ne aduce aminte de ce s-a întâmplat în octombrie 2013 la depozitul de deșeuri al Global Eco Center de la Câmpulung, atunci când numai șansa și intervenția rapidă a pompierilor au făcut ca acolo să nu se producă o catastrofă de mediu.

Profit spectaculos în 2016 pentru firma care a provocat criza gunoaielor, la Ștefănești

Autorizația de mediu a firmei CXA Eco Plast Clear a fost revizuită pe 22 august 2016 și este valabilă până pe 4 februarie 2023. Însă în funcție de raportul Gărzii de Mediu Argeș și al APM Argeș, instituții ce au mers în control după dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, este posibil ca firmei să îi fie suspendată autorizația.
Înființată în urmă cu doar șase ani, având sediul în Curtea de Argeș și punct de lucru la Ștefănești, CXA Eco Plast Clear a avut o evoluție interesantă a cifrei de afaceri: 20.331 în 2012, 162.525 lei în 2013, 0 lei în 2014 și 2015 și apoi un salt spectaculos, la 1.120.725 lei în 2016. La profit, evoluția este și mai neobișnuită: 333 lei în 2012, 128.318 în 2013, pierdere de 19.337 lei în 2014, pierdere de 8.743 lei în 2015 și profit spectaculos de 421.413 lei anul trecut.

 

Unul dintre oamenii de încredere ai primăriței orașului Ștefănești, Jenica Dumitru, este administratorul Sălii de Sport, Florin Dimcea, condamnat penal la închisoare pentru abandon de familie, după ce a avut raporturi sexuale cu o minoră. Florin Dimcea spune că hotărârea judecătorească este ilegală, că s-a adresat CEDO, dar că prestează muncă neremunerată în folosul comunității. Deși activitatea la care a fost condamnat de instanță era de a aduna gunoaiele, curăța gheața, zăpada și alte asemenea munci pe care le fac salariații ADP, șeful serviciului ADP din cadrul Primăriei Ștefănești nu prea pare să știe despre ce este vorba.

Condamnat la efectuarea a 120 de ore în folosul comunității

Prin Hotărârea nr. 3519/2015 Judecătoria Pitești l-a condamnat pe inculpatul Dimcea Florin la pedeapsa închisorii de 6 luni, însă  a amânat aplicarea pedepsei și a fixat un termen de supraveghere de 2 ani, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeş. Acestuia i s-a amânat aplicarea executării pedepsei de 6 luni închisoare prin sentința penală 3519/2016 a Judecătoriei Pitești, rămasă definitivă la data de 20.12.2016, pe o perioadă de 2 ani, respectiv 20.12.2016-19.12.2018. Conform sentinței, condamnatul are de efectuat un număr de 60 de zile (120 de ore) de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Ștefănești, sub directa observație a unui consilier de la Serviciul Probațiune. Urmare a deciziei Serviciului de Probațiune, din luna octombrie 2017, privind obligația de a presta muncă neremunerată, primarul localității, Jenica Dumitru a comunicat că numitul Dimcea Florin a început executarea muncii neremunerate la data de 4 decembrie 2017.

Florentin Dimcea, omul care taie chitanțele la sala de Sport

Interesant este că l-am întâlnit pe Florentin Dimcea chiar în biroul primăriței Jenica Dumitru, venit pentru o problemă de serviciu. El este salariat, ca administrator al Sălii Sporturilor Ștefănești, unde lucrează ca om de bază al primăriței, și de altfel și lăudat de aceasta pentru că a făcut încasări foarte mari anul trecut și a scos la lumină bani... negri.
Pentru a vedea dacă își onorează și datoria de a presta 120 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, executând munci precum întreținerea drumurilor și aleilor pietonale pe raza orașului Ștefănești, îndepărtarea zăpezii și a gheții cu mijloace manuale, împrăștierea manuală de materiale antiderapante, strângerea gunoaielor și colectarea acestora, am stat de vorbă cu șeful ADP, Haralambie Scarlat, care, ori făcea pe niznaiul, ori chiar habar nu avea cine trebuia să îi ajute pe lucrătorii ADP la strânsul gunoaielor sau îndepărtarea gheții de pe trotuare. În orice caz, după ce a încercat să afle de la noi cam câte ore are de prestat Dimcea, gratis, domnul Scarlat, nimeni altul decât fratele patronului de la CNCD reținut, în 2014, în dosarul de corupție al lui Tudor Pendiuc, a fost cam lapidar. După ce ne-a spus doar „L-am văzut pe domnul Dimcea pe aicea, dar nu merge cu salariații ADP să presteze acele ore neremunerate, merge cu domnul Nenu, ei știu pe unde” și, încercând să pară și mai convingător, „l-am văzut, de venit vine”, ne-a întrebat din nou: „Dar câte ore are de făcut?” Este cert că de văzut se văd șeful ADP și condamnatul penal care ar trebui să facă munca celor de la ADP, dovadă că, la cinci minute după conversația telefonică cu Haralambie Scarlat, am fost sunați de cel de al doilea, destul de nervos: „Am înţeles că vă interesaţi de mine!”

„Din semnalmentele ei, părea că are 18 ani când a abuzat de naivitatea mea”

# Voiam, domnule Dimcea, să știu ce muncă prestați în interesul comunității și cum...
- Când aveți timp dumneavoastră să ne întâlnim, față în față, că prin telefon puteți să îmi spuneți că sunteți și... soția lui Iohannis, nu știu, nu vă cunosc. Nu pot să vă dau relații. Să vă legitimați, cu număr de legitimație. Cine știe ce aveți cu mine... din moment ce vă interesați de mine.
# Păi ne cunoaștem, că eram în birou la doamna primar când vi s-au adus laude că ați făcut, pe anul trecut, 400 de milioane lei vechi venituri la Sala Sporturilor.
- Aaa, acum mai venim de acasă. Dar nu ar fi mai frumos să ne întâlnim față în față?
# Haideți să vorbim acum, că vreau să mă lămuresc asupra unor aspecte..
- Bun, și în ce calitate vreți să vă lămuriți dumneavoastră?
# De jurnalist, în ce altă calitate!?
- Ce vă interesează? Ce am mâncat, ce am făcut...
# Mă interesează condamnarea dumneavoastră penală.
- Și...
# Și voiam să știu dacă prestați munca asta în folosul comunității și, în paralel, sunteți și administratorul sălii sporturilor.
- Da, vă pot confirma lucrul ăsta.

„Am atacat sentința la CEDO”

# Și cum este cu condamnarea?
- Acum, dacă dumneavoastră vreți să dați în presă că este o sentință ilegală... Nu avem voie să criticăm Justiția argeșeană... Eu de profesie sunt jurist și nu m-am gândit vreodată că pot fi atât de slab pregătiți niște judecători care nu sunt în stare să aplice legea. Am făcut și recurs în interesul legii, am căi de atac, acum e la CEDO spre soluționare condamnarea mea pentru că a fost ilegală. Cum ați caracteriza dvs o situație cu un copil care nu îți poartă numele, iar singurul act care dovedește paternitatea este certificatul de naștere?
# Păi nu s-a făcut proba ADN?
- Proba ADN s-a făcut odată, dar știți cum se falsifică probele ADN... e o practică obișnuită la noi. S-a dat sentință și, în termen de zece ani, acea sentință trebuie pusă în aplicare. Acesta e termenul cel mai mare de prescripție. Nu s-a pus în practică pentru că acel copil trăiește în Franța, trăiește în Germania... Cu toate că eu nu știu nimic de el...
# Totuși ați fost condamnat pentru abandon de familie
- Sentința a fost pentru abandon de familie. Dar e un abandon al unei familii pe care nu am avut-o niciodată cu acea prostituată și mi l-a pus mie în cârcă. În condițiile în care eu am 1,75, băiatul are 1,85 și ea are 1,50... Am cerut în instanță să refac proba ADN. Probele nu mai corespund. Are 17 ani. Acum fizionomia ar fi evidentă!  Mama lui a avut o avocată care merge pe trafic de influență. Vă spun și cine era, fata domnului Diaconu, prietenă cu Simona Popescu de la Înalta Curte de Casație. Deci eu vă dau mai multe relații. Și încă un motiv pentru care spun că nu este al meu... Eu mai am încă doi copii din căsătorie, sunt olimpici, au zece pe linie. Astălalt, dacă era al meu, ar trebui să fie, hai nu de 9, de zece că o semăna și cu maică-sa, dar are numai de la 5 în sus.
# Este adevărat că mama lui era minoră când ați întreținut raporturi cu ea?
- Din semnalmentele ei, părea că are 18 când a abuzat de naivitatea mea.
# Dar avea 15 ani?
- Da, 15 ani și ceva, nu știu, că nu s-a prezentat cu buletinul când a venit la mine. M-a luat pe nepregătite.
# Vă mulțumesc pentru sinceritate.

 

# În plângere sunt vizaţi şi mai mulţi angajaţi din Prefectura Argeş # Aşa cum scrie şi în actele de vânzare-cumpărare, Ivănescu le-a vândut evreilor terenuri pe care nu se putea construi nimic # Sesizarea cetăţenilor israelieni la DNA are legătură cu cele 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale pe care ei le-au cumpărat de la magnatul Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane de euro şi acum riscă să le piardă, după ce instanţa a anulat titlul de proprietate # Pe rolul Tribunalului Argeș este de un an și jumătate un proces în care Direcția Silvică Argeș cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale

Jurnalul de Argeș vă prezintă noi dezvăluiri din dosarul Pădurii Trivale, un dosar cu multe ramificații, în special în rândul autorităților din județ.
Iar prima dezvăluire este aceea că firma Orly Forest (deținută de mai mulți israelieni), cea care a cumpărat 15,5 hectare în Pădurea Trivale de la magnatul Nicolae Ivănescu, a făcut plângere la DNA. Surse judiciare ne-au confirmat că plângerea a fost făcută împotriva mai multor funcționari din Prefectura Argeș, precum și împotriva omului de afaceri Nicolae Ivănescu pentru complicitate la toate neregulile privind acest dosar, inclusiv emiterea titlului de proprietate, emis pe 26 februarie 2007. „Plângerea a fost făcută de către un avocat din Israel și vizează mai multe persoane. Nu am acordul clienților mei pentru a vă spune numele acelor persoane. Plângerea a fost înregistrată la DNA anul trecut și a fost conexată la un dosar pe care DNA îl instrumentează din 2012 privind acele terenuri din Pădurea Trivale. Nu vă pot da alte informații deocamdată”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș avocata Cristina Michaelides, cea care îi reprezintă pe oamenii de afaceri israelieni.
Evreii care au cumpărat terenurile de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro riscă să rămână fără ele. Și asta deoarece Direcția Silvică Argeș a declanșat la Tribunalul Argeș un proces prin care cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de către Ileana Brătianu (nepoata lui Ion C. Brătianu) magnatului Nicolae Ivănescu.  Iar în decembrie 2015, Tribunalul Argeș a decis anularea titlului de proprietate pentru respectivul teren, iar hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Pe contractele de vânzare-cumpărare scria clar că terenurile vândute nu sunt construibile

Un alt detaliu foarte bizar iese la iveală. Pe cele trei contracte prin care Nicolae Ivănescu a vândut 15,5 hectare de teren evreilor de la Orly Forest în perioada aprilie-iunie 2010 scria negru pe alb că „vânzările nu sunt purtătoare de TVA, întrucât terenurile care fac obiectul vânzărilor nu sunt terenuri construibile”. În aceste condiții apare firesc întrebarea: cum au putut da 2,3 milioane euro evreii pe terenuri pe care nu puteau construi nimic? Și asta în condițiile în care intenția lor era de a construi o clinică medicală pe terenurile din Pădurea Trivale, așa cum a confirmat pentru Jurnalul de Argeș în urmă cu trei ani Valeria Stoian, fostul administrator al firmei Orly Forest.
Un alt detaliu neobişnuit. Pe 12 aprilie 2012, în același an în care DNA deschidea dosarul privind Pădurea Trivale, Nicolae și Maria Ivănescu vindeau 34.300 mp din terenurile din Trivale pentru suma de 2.186.625 lei către o altă firmă condusă de evrei - KNA Big Investments. Familia Ivănescu a avut-o drept mandatar chiar pe Valeria Stoian, cea care reprezenta și interesele evreilor de la Orly Forest! Altfel spus, Valeria Stoian a fost pe rând de ambele părți privind tranzacțiile cu terenurile din Pădurea Trivale.

Evreii spun că Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate

Revenind la procesul prin care Direcția Silvică Argeș cere în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenurile din Pădurea Trivale, una dintre firmele israeliene care a luat teren acolo, în speță Gov Estate&Investment, spune că „Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, deci nu are calitate procesuală activă”.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu-Costel Ungureanu.
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Am încercat să luăm legătura și cu omul de afaceri Nicolae Ivănescu pentru a ne spune un punct de vedere, însă acesta nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
11 StoianIată ce spunea pe 22 ianuarie 2015 Valeria Stoian într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș legat de planurile pentru terenurile cumpărare din Pădurea Trivale:
”Ne-am gândit că am putea face ceva turistic sau medical. Am fost la oameni importanți din lumea medicală din România, inclusiv la domnul profesor Ioan Lascăr, ca să mă ajute să facem o clinică precum este la Viena, ceva de genul AKH, ca să nu se mai ducă lumea să se trateze peste hotare. Așa aveam ideea, să fac o clinică în care să se facă inclusiv operații estetice, o clinică cu toate serviciile. Am prezentat proiectul partenerilor mei străini. Ei au avut încredere în mine”.

Click AICI pentru a vedea schema de transfer a pădurii pe axa Rătești-Trivale

# Episodul 2. Raportul Curţii de Conturi Argeş. Ilegalităţile rectorului Gheorghe Barbu la Universitatea Piteşti # Mircea Bărbuceanu, liderul SLUP, acuză: Schema de succes de la Academica, încercată și la prăduirea Casei Universitarilor

În iunie 2009, o echipă de la Curtea de Conturi făcea un amplu control la Universitatea Piteşti, iar ilegalităţile descoperite acolo s-au întins pe zeci de pagini, unele dintre ele fiind foarte grave. Jurnalul de Argeş a solicitat Curţii de Conturi a României respectivul raport, iar în urmă cu câteva zile l-am primit. În plus, acum folosim și datele puse la dispoziția corpului profesoral de lector univ. dr. Mircea Bărbuceanu, liderul Sindicatului Liber din UPIT, în informarea din 18.02.2018, care tratează in extenso subiectul Casa Universitarilor. În ediţia precedentă am prezentat cum fostul rector Gheorghe Barbu i-a dat spaţii pe degeaba şi UPIT a plătit aproape un milion de euro lui Gigi Axinte, fără obiecțiuni, contrar legii. În acest număr vă prezentăm ilegalităţile comise tot de conducerea UPIT, privind Casa Universitarilor, care, ce să vezi, au același „modus operandi”, cu diferența că de data asta target-ul era de două milioane de euro.

Primăria Pitești a dispus aducerea clădirii la starea inițială. UPIT nu a auzit

5 01Ca urmare a controlului din iunie 2009, inspectorii Curţii de Conturi au găsit mari probleme şi în ceea ce priveşte Casa Universitarilor, constatând că aici au fost realizate „lucrări de construcţii, recompartimentare, modernizare, amenajare şi igienizare, fără a exista o documentaţie tehnico-economică, proiect de execuţie, autorizaţii legale şi caiet de sarcini”.
Curtea de Conturi spune negru pe alb cine erau responsabilii pentru cele de mai sus: rectorul Gheorghe Barbu, administratorul financiar Anişoara Profeanu şi Daniel Otobîcu. De altfel, în noiembrie 2008 UPIT fusese amendată cu 2.000 de lei de Primăria Piteşti pentru aceste nereguli. Totodată, Primăria Piteşti dispusese şi „oprirea executării lucrărilor, intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construcţie dacă sunt îndeplinite condiţiile legale ce se impun, ori, în caz contrar, aducerea imobilului la starea iniţială”. Primăria Pitești a dispus, însă Universitatea Pitești nu a auzit, pentru că nici până în ziua de azi nu s-a adus „imobilul la starea ințială”. În ce stare este imobilul acum se poate vedea în fotografiile alăturate. Adică, într-un viitor foarte apropiat, Casa Universitarilor va ajunge o grămadă de moloz.

După modelul „Academica”, utilitățile sunt plătite tot de UPIT

Tot legat de Casa Universitarilor, cei de la Curtea de Conturi au constatat că lucrările au fost „finanțate” prin două contracte de sponsorizare ce nu respectă prevederile legale. Este vorba de un contract de sponsorizare în valoare de 870.000 lei încheiat cu Daniel Otobîcu şi de altul de 120.000 lei încheiat cu administratorul financiar Anişoara Profeanu, ambii angajaţi ai UPIT. Inspectorii Curţii de Conturi scriu clar că acele contracte de sponsorizare au fost făcute cu încălcarea legii, întrucât sponsorizarea poate fi efectuată doar pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ, ceea ce nu se potrivește cu activitatea de cârciumă, intenția declarată pentru „modernizarea” Casei Universitarilor.
Încă o problemă mare: „pentru realizarea ilegală a amenajării Casei Universitarilor au fost suportate fără temei legal utilităţile (energie electrică, apă, canal), din venituri proprii ale Universităţii din Piteşti”.

Targetul pierderilor UPIT = două milioane de euro

5 facsimilMult mai limpede și mai plastic dezvăluie Mircea Bărbuceanu, liderul Sindicatului Liber din UPIT: „tactica pusă la punct de Gheorghe Barbu și Daniel Otobîcu acum 4 ani relativ la Casa Universitarilor! Nu trebuie să vă așteptați la ceva nou, ingenios, nemaiîntâlnit! Este aceeași schemă aplicată de toți foștii securiști care au devalizat această țară de ani de zile și care a făcut să-i dăm lui Gheorghe Axinte (și lui Gheorghe Barbu?) 1 milion de euro pe baraca ACADEMICA...
Pas.1: Daniel Otobîcu (consăteanul lui Gheorghe Barbu...) este adus în interiorul Universității. Pas. 2: Din cauza lipsei diplomei de bacalaureat a acestui apropiat al lui Gheorghe Barbu, nu se putea pune în funcție de șef, așa că în funcția de administrator la Casa Studenților urma să fie adusă fina acestuia, Anișoara Profeanu. Pas. 3: Cei doi vor începe să investească „benevol” în repararea „absolut necesară” a Casei Universitarilor, „Universitatea” declarând acordul și necesitatea, dar neavând bani pentru așa ceva. Pas. 4: După un scurt timp, aceștia urmau să solicite Universității înapoierea cheltuielilor făcute cu... reparațiile, prezentând facturi de peste 60 miliarde de lei vechi (la momentul înțelegerii era vorba de 2 milioane de euro). Pas. 5: Universitatea nu putea să returneze acești bani. În consecință, Otobîcu ar fi dat în judecată Universitatea pentru înapoierea cheltuielilor. Pas. 6: Prin hotărâre judecătorească, aranjată de prietenii din justiție ai lui Gheorghe Barbu - plătiți tot de noi ca profesori!!! - s-ar fi obținut fie un contract de cesiune pe... zeci de ani (până la stingerea datoriilor!), fie cedarea Casei Universitarilor către Daniel Otobîcu. Varianta a doua era cea „agreată”! Pare de domeniul filmelor cu mafioţi de la TV. Însă schema ați văzut-o aplicată la ACADEMICA. În plus ar fi urmat și Centrul de Calcul. O clădire administrată de SSIF, un S.A. care are în acționariat tot neamul Barbu, sef pe Nicolae Barbu, Director Economic pe Niculina Barbu, jurist pe doamna Moraru Doina (!!!). În aceste zile Gheorghe Barbu, pe ultima sută de metri, îi «externalizează» serviciile de curațenie și pază!!!”
În încheiere, mai amintim și faptul că în raportul Curții de Conturi se spune și despre alte ilegalități, cum ar fi închirierea unor camere pentru firmele de telefonie Vodafone și Orange, tot fără licitație. Însă, în comparație cu ilegalitățile care au adus Universității Pitești pierderi de milioane de euro, singura asemănare poate fi doar lipsa de respect față de banul public, un numitor comun al întregii activități post-revoluționare a rectorului Gheorghe Barbu.

# Raiul bugetarilor se găseşte în administraţia musceleană

În ultimul an, salariile în administraţia câmpulungeană s-au mărit de trei ori. Sau nu, după cum susţine primarul Liviu Ţâroiu, care vorbeşte de o stabilire a acestora conform legii. Însă evidenţa este dincolo de nuanţarea edilului: salariile s-au umflat mai ceva ca un alergic la înţepătura de viespe. La ce nivel au ajuns la începutul lui 2018 veţi constata din lista inclusă în acest material.

Dacă până în 2016 curgeau pe Bulevardul „Pardon” lacrimile bugetarilor din Primărie şi a celor care îi jeleau pe motiv de salariu mic, începând cu 2017 s-a oprit râul trist şi sărat. În februarie anul trecut, primarul Liviu Ţâroiu a dovedit faptul că este foarte darnic atunci când nu e vorba de banii lui, ci de cei publici. Cu 20% au crescut atunci chenzinele celor din administraţie, atingând un nivel decent. Primarul şi viceprimarul erau pe stand-by atunci, dar în aprilie le-a venit şi lor cheful de shopping, primindu-şi majorarea prin grija partidului şi a statului grijuliu cu bugetarii. Apoi, în iulie 2017, s-a revărsat Cornul Abundenţei, după apariţia noii legi a salarizării, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublarea veniturilor.

10 02Sunt edificatoare exemplele care îi vizează chiar pe capii Primăriei. În martie 2017, primarul Ţâroiu primea o indemnizaţie de 5.657 lei. Peste o lună ajungea la 7.345, apoi, în iulie, a urcat la 9.425 plus un „spor de periculozitate” pentru implementarea unui proiect cu fonduri europene, pentru ca, de la 1 ianuarie 2018, leafa edilului să urce la 12.350 lei!
Viceprimarul Mărgărin Blidaru a trecut şi el de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul Nicolae Ghinea a urcat la 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Salariile de bază ale funcţionarilor publici din administraţia câmpulungeană începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii publice de conducere
- secretar: 10.260 lei
- arhitect, director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
# Funcţii publice de execuţie
- auditor: între 3.778 şi 5.896 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei

Salariile de bază ale personalului contractual începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii de conducere
- administrator public: 10.287 lei
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.596 lei
# Funcţii de execuţie
- consilier personal: între 3.947 şi 4.914 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier: între 2.945 şi 4.914 lei
- consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- agent agricol: între 2.317 şi 3.407 lei;
- stenodactilograf, secretar-dactilograf, dactilograf: între 2.317 şi 3.932 lei
- secretar: între 2.317 şi 3.276 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei
# Poliţia locală
(la salarii se adaugă şi indemnizaţie de hrană)
- şef serviciu: 7.505 lei
- poliţist local (funcţie publică): între 2.313 şi 5.700 lei
- agent pază (personal contractual): între 2.423 şi 3.018 lei
# Asistenţă Socială
- director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# Evidenţa Persoanelor
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# ADP
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.569 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier, consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, inspector, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei

Notă: Toate acestea sunt salarii de bază la care se pot adăuga diverse sporuri.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în noiembrie 2017, la o şedinţă de rectificare a bugetului local:
”În niciun caz să nu vă gândiţi că avem în vedere o mărire!”.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în decembrie 2017, la şedinţa de mărire a salariilor:
”N-am mărit salariile! Atenţie: n-am mărit salariile decât la şefii de servicii! Încă o dată vă spun, nu sunt măriri de salarii!”.

Un exemplu comparativ de majorare iulie 2017-ianuarie 2018:

Referent de specialitate (funcţionar public)
Salariu iulie 2017: între 1.927 şi 3.290 lei
Salariu ianuarie 2018: între 2.526 şi 4.312 lei

La sfârșitul săptămânii trecute, la Tribunalul Argeș au fost noi termene în două dintre procesele stăpânilor de sclavi de la Berevoești, procese cu 13 inculpați și 17 foști sclavi constituiți ca părți civile. Ședința de judecată a fost una foarte încinsă la procesul în care inculpați sunt membrii familiilor Feraru, Brumaru și Murșavela. Asta și pentru că un fost sclav, pe numele său Costinel Mărunțelu, a făcut dezvăluiri șocante legat de modul în care se purtau stăpânii de sclavi de la Berevoești.

„Ei căutau oameni care să lucreze pentru ei, în special cu tăiatul și căratul de lemne. M-am dus la ei acasă la Gămăcești și după ce mi-a dat să mănânc m-a luat la bătaie să vadă dacă sunt bun de muncă. Am încercat să plec, dar nu m-au lăsat”, a declarat Costinel Mărunțelu în fața judecătorului George Ionescu. Costinel Mărunțelu are un handicap locomotor și merge șchiopătând. Însă asta nu i-a împiedicat pe foștii săi stăpâni să îl bată și să îl exploateze timp de cinci ani.
Și cum în sală erau zeci de foști stăpâni de sclavi de la Berevoești și rude ale acestora, reacția nu s-a lăsat așteptată. Aceștia au început să se uite amenințător la fostul sclav. „Minte!”, a spus cu voce tare o fostă stăpână de sclavi de la Berevoești. Moment în care judecătorul a intervenit: „Te amendez și îți schimb și măsura arestului la domiciliu, dacă nu te potolești”.

„M-au legat cu o centură de caroseria mașinii ca să nu fug”

Ulterior au mai fost mai multe rude ale stăpânilor de sclavi de la Berevoești care au încercat să îl intimideze pe fostul sclav, uitându-se la el urât și spunând că nu e adevărat ce spune, însă Costinel Mărunțelu și-a continuat mărturisirile impresionante înconjurat de trei jandarmi. „M-au legat de picioare cu o centură de caroseria mașinii ca să nu fug. Am încercat o dată să fug de la Gămăcești și m-au bătut. Pe sclavul Eugen îl bătea și Mincă, îl dădea cu capul de pereți”, a mai spus fostul sclav.
După ce a depus mărturie, Costinel Mărunțelu a plecat escortat de jandarmi, și asta pentru că atmosfera risca să degenereze. Pronunțarea în cele două procese se va da pe 7 martie. 12 dintre cei 38 de stăpâni de sclavi au fost condamnați până acum, primind între 3 și 13 ani de închisoare cu executare.

Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti, persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.

# Raportul Curţii de Conturi, explicit: ilegalităţi ale rectorului Gheorghe Barbu la Universitatea Piteşti # Curtea de Conturi a trimis Jurnalului de Argeș raportul ce scoate la iveală zeci de ilegalități comise

În iunie 2009, o echipă de la Curtea de Conturi făcea un amplu control la Universitatea Pitești, iar ilegalitățile descoperite acolo s-au întins pe zeci de pagini, unele dintre ele fiind foarte grave. Controlul Curţii de Conturi a fost determinat de dezvăluirile liderului de sindicat Mircea Bărbuceanu. Jurnalul de Argeș a solicitat Curții de Conturi a României respectivul raport. Iar în urmă cu câteva zile Curtea de Conturi a trimis Jurnalului de Argeș acest raport. Un document incendiar, ale cărui concluzii le prezentăm în continuare.

Contractul pentru închirierea imobilului Academica, manual de jefuirea banului public

În martie 2003, UPIT închiria firmei Argecom în vederea deschiderii unui restaurant, o suprafață de 429 m.p. pe o perioadă de 25 de ani, contra unei chirii super-modice de 500 de euro/trimestru. Fiind vorba de doar 0,38 euro/mp/lună, s-ar putea spune că era euro-pomană, acordată de statul român lui Gigi Axinte prin intermediul rectorului Gheorghe Barbu. Dar nici așa nu le-a convenit celor doi. Așa că au prevăzut o perioadă de grație la plata chiriei de 5 luni după darea în folosință, și, ca să fie pomana-pomană, nu au prevăzut nicio chirie de la data încheierii contractului, 19.08.2003, până la darea în folosință a cârciumii, 01.01.2006. Nefiind prevăzută chiria, statul român, prin intermediul UPIT, nu a încasat nimic, după cum corect au observat inspectorii de la Curtea de Conturi. Spre mulțumirea bănească a dreptcredinciosului creștin Gigi Axinte și cea sufletească a făptuitorului Gheorghe Barbu. Făptuitor de fapte bune, să nu gândim cu păcat!  
Numai că, în primăvara lui 2006, în urma unui control de la Ministerul Educației, se constată că respectivul contract de închiriere a fost făcut împotriva legii, fără licitație. Drept urmare, echipa de control de la Ministerul Educației a recomandat conducerii UPIT (Gheorghe Barbu era rector în acea perioadă) rezilierea contractului. Însă, în loc să rezilieze contractul pentru că era nul de drept, fiind încheiat cu încălcarea legii, UPIT a declanșat acțiune în instanță pentru anularea contractului. În aparență, un fel de scărpinare la urechea stângă cu mâna dreaptă, dar pe banii statului. În timpul procesului, Argecom a formulat cerere reconvențională pentru acordarea de despăgubiri bănești, reprezentând contravaloarea construcției ridicate pe terasa închiriată inițial. Să remarcăm că la toată această mânărie pe banii statului este complice și Senatul UPIT, care a aprobat contractul, în forma lui ilegală, în ședința din 02.06.2003.

„Abuzat” fiind de stat, Gigi Axinte primește daune de aproape un milion de euro

6 facsimil01În mod suspect, pentru cine nu știa cârdășia dintre rectorul Gheorghe Barbu și Gigi Axinte, patronul ARGECOM și viitor lector universitar și inventator, cei de la UPIT nu au avut obiecțiuni. De fapt, cei de la UPIT au făcut alte fapte bune, tot pe banii statului, adică i-au dat aproape un milion de euro lui Gigi Axinte și, fiind mulțumiți de sumă, n-au mai declarat nici recurs, după cum îi obliga legea. Așadar, așa cum scriu cei de la Curtea de Conturi, „până la data de 17.06.2008, Argecom a fost despăgubită cu 2.540.000 lei, sumă alocată de la bugetul de stat de către Ministerul Educației”. Pe bună dreptate, inspectorii de la Curtea de Conturi impută celor de la UPIT „neutilizarea în justiție a tuturor căilor posibile de apel cu privire la despăgubirile stabilite de instanță”. Mai concret, „Universitatea din Pitești nu a formulat obiecțiuni la expertiza tehnică judiciară și nu a declarat recurs la sentința comercială pronunțată de Tribunalul Argeș, acceptând astfel plata unei despăgubiri în sumă totală de 2.901.856 lei fără a fi epuizate toate căile legale”.
Iată ce a răspuns, fără frică sau rușine, celor de la Curtea de Conturi fostul rector Gheorghe Barbu: „Din câte știu, s-a spus că recursul nu are sens deoarece Universitatea a obținut ceea ce a cerut, anularea contractului”. Niciun cuvânt despre ce spune legea și nici despre sumele uriașe din banii statului primite de Gigi Axinte, patronul firmei Argecom.

UPIT e păgubită cu acte. Rectorul Gheorghe Barbu nu înțelege!

Tot legat de spațiul de la Academica, oficialii Curții de Conturi au constatat că acesta a fost subînchiriat ilegal de către Argecom către Otto SRL, firmă la care asociat și... angajat muncitor la UPIT era Daniel Otobîcu. Angajat doar ca muncitor întrucât nu avea liceul, că fiind prieten cu Gigi Axinte, recte rectorul Gheoghe Barbu, s-ar fi încadrat să ajungă student și apoi cadru universitar. Curtea de Conturi i-a și nominalizat pe cei responsabili pentru sub-închirierea ilegală. Este vorba de foștii rectori Gheorghe Barbu și Gheorghe Secară, precum și directorul general administrativ Ion Broștescu. În plus, cei trei nu au luat măsuri nici în vederea intrării în legalitate prin anularea contractului de subînchiriere.
O altă problemă, care limpezește chestiunea, astfel încât să se înțeleagă mai ușor „modus operandi” al grupului infracțional care a prejudiciat Universitatea din Pitești cu sume uriașe. Valoarea contractului de subînchiriere între Argecom și Otto SRL a fost de 500 euro/lună, de trei ori mai mare decât contractul de închiriere între UPIT și Argecom, fapt ce dovedește că „instituția putea obține venituri de cel puțin trei ori mai mari pentru închirierea acestui spațiu”. Curtea de Conturi Argeș dixit.

Utilitățile consumate de Argecom, plătite ilegal tot de UPIT

Tot legat de contractul de închiriere încheiat între UPIT și Argecom pentru spațiul de la Academica, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat, în iunie 2009, o altă mare pomană către Gigi Axinte: valoarea utilităților consumate de Argecom a fost suportată ilegal din fondurile Universității din Pitești în perioada 19 august 2003-1 martie 2009.
Curtea de Conturi a mai găsit și alte ilegalități privind clădirea Academica: aici se vindeau băuturi alcoolice și se organizau nunți, botezuri și mese festive. Asta deși HG 128/1994 prevede clar: „În incinta unităților de învățământ de toate gradele, se interzice comercializarea ori expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice”. (Va urma)

P.S. Întrucât Gigi Axinte avea liceul terminat când l-a cunoscut pe rectorul Gheorghe Barbu, a ajuns student la UPIT, apoi lector, apoi ditamai inventatorul, alături de liderul de sindicat Bărbuceanu Mircea și un profesoraș cam mincinos, Claudiu Șuțan.

# Scandalul de la Casa de Cultură Bascov ia amploare # În replică, viceprimarul Nedelea spune: „Trăim într-o lume nebună și într-o minciună totală”

S-au încins spiritele la Bascov, când, după recenta ședință în care s-a dezbătut bugetul pentru Casa de Cultură Adriana Trandafir, au fost tăiate 200.000 de lei din cele 1,4 milioane de lei așteptate de instituție. Managerul Lorena Toma spune că nu reducerea bugetului e problema, ci persiflările, jignirile și amenințările pe care un grup de consilieri locali le face la adresa sa și a colegelor sale.

„Eu nu am fost prezentă la această ședință în care s-a dezbătut bugetul pentru Casa de Cultură (...). Dar au participat din partea Casei de Cultură, contabila, Diana Mazilescu şi colega mea, Elena Dumitru, referent, care, ulterior, mi-au transmis că s-a aprobat suma de 12 miliarde și un pic pentru Casa de Cultură. Practic, s-au tăiat două miliarde din ceea ce reprezenta propunerea noastră inițială de 14 miliarde. Problema nu este aceasta. Pentru că eu, în cinci ani de activitate, am demonstrat că pot face cultură și fără bani foarte mulți (...)  problema a fost aceea că mi s-a transmis că ale mele colege au fost jignite, un pic hărțuite. Li s-a cerut demisia. Mi s-a cerut și mie demisia. Cu niciun pretext. Pur și simplu pentru că așa doresc domniile lor ca noi toate să ne dăm demisia, probabil că deranjăm, dar nu înțeleg din ce punct de vedere”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș. Lorena Toma, managerul Casei de Cultură  Adriana Trandafir.

„O parte dintre consilieri vor să pună lacătul pe Casa de Cultură (...). Munca mea de cinci ani este persiflată”

Lorena Toma spune că instituţia se va descurca şi cu cele 1,2 milioane lei şi că alta ar fi supărarea. „Problema este că se vorbește în toată comuna Bascov  despre faptul că o parte dintre consilieri vor să pună lacătul pe Casa de Cultură. Se vehiculează și alte informații potrivit cărora ar exista și alte interese, de altă natură... Eu am cerut doar să fiu și să fim lăsate în pace, să ne facem treaba legal și transparent. Nu asta mi se reproșează, ci faptul că nu știu când am fost puțin mai obraznice sau că avem o anumită atitudine. Eu n-am venit în Bascov să-mi fac prieteni. Eu am venit ca și manager cultural, să-mi fac treaba în această funcție, ceea ce am și făcut. Cred că știe un județ întreg că am avut rezultate și am ajuns la un anumit nivel. Mi s-a spus că nu este mare brânză că am ajuns la Măruță în emisiune, că ajunge oricine... Adică toată munca mea de cinci ani este persiflată în acest moment de către domnii consilieri. Nu tăierea bugetului este problema. Problema noastră este că am fost jignite. Și mai este o problemă. Aceea că, având o personalitate juridică, nu ni se poate spune ce să facem cu bugetul. Vrem să ne putem face treaba în liniște și cu banii care ne-au fost alocați. Eu trebuie să mă concentrez. Avem  competiția la Măruță, avem spectacol frumos pe 24, de Dragobete... Nu pot să stau toată ziua să fac hârtii și să răspund unor adrese fără efecte juridice care vin din partea Primăriei. Aştept decizii, dispoziții ale primarului, concrete, care, ulterior, dacă noi vom considera, vor putea fi atacate în instanțele de contencios administrativ. Acea ședință de buget s-a transformat  în atac la persoană, ceea ce mă face pe mine să iau niște măsuri. Deocamdată nu le-am luat. Aștept ca spiritele să se calmeze pentru că ceea ce îmi doresc este liniște”, mai spune Lorena Toma.

Vicele Nedelea: „N-a fost niciun scandal”

Viceprimarul Gheorghe Nedelea, căruia, după ședință, Lorena Toma i-a transmis un mesaj în care a catalogat atitudinea unor consilieri drept atac la persoană, spune că scandalul a luat o amploare mult prea mare.
„Nu este nimic grav. S-a dat prea mare importanță pe un mic eveniment, acolo, pe o reducere de buget. Legat de subiectul Lorena nu am nimic de comentat, îi recunosc meritele, dar nu vreau să fac comentarii. N-a fost nicin  scandal. În urma unei analize s-a supus la vot o reducere de buget terțiar  pentru Casa de Cultură. S-au cerut foarte mulți bani și ni s-a părut nejustificat. În număr foarte mare, aproape în unanimitate,  am votat să tăiem două miliarde de lei, pentru că e un an mai greu, datorită măririi salariilor. E o chestie care a luat amploare de la un lucru de nimic. Nu s-a cerut demisia lor. Eu nu am știință de acest lucru. Ședința a durat trei ore jumate, dar nu s-a cerut nicio demisie. Fiecare spune ce vrea. Trăim într-o lume nebună și într-o minciună totală”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, viceprimarul comunei Bascov, Gheorghe Nedelea.

 

Pagina 1 din 158