Joi, 12 Aprilie 2018 00:23

„Istoria a reprezentat pentru mine o sursă de creaţie şi documentare” (II)

Scris de Prof. Marin Ioniţă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

# Convorbiri neconvenţionale cu George Rotaru

# Sunteţi un cunoscut editor, comentator, publicist. Chiar om politic. Cum aţi pus piciorul în istorie? Pasiune de amator? Chemare de cercetător? Datoria cetăţeanului faţă de acest neam? Ce v-a atras? Cu ce preţ? Cu ce cheltuieli de timp şi de energie? Cu ce câştig?
- Până la momentul în care am ajuns să deţin calitatea de editor, publicist, antreprenor, cercetător sau chiar om politic, am trăit perioade foarte complexe, dar, recunosc, destul de constructive, în care mi-am dezvoltat personalitatea, m-am format profesional şi mi-am desăvârşit aptitudinile aplicate pentru viaţă. Îmi place foarte mult întrebarea: „Cum aţi pus piciorul în istorie?”. De-a lungul istoriei vieţii mele am pus cu adevărat „piciorul” în acest domeniu, în mod aplicat, ca istoric, dar, mai întâi, în ramurile sale auxiliare, speciale, importante pentru societatea contemporană, cu precădere, în cronologie, heraldică, vexilologie, biblioteconomie, cartografie istorică etc., făcând din acestea un crez ştiinţific aplicat. Referindu-mă, însă, la istoria vieţii, mă legitimez pe scurt. Încă din perioada adolescenţei, am încercat şi am reuşit ca fiecare etapă a pregătirii mele să nu constituie doar o simplă trecere prin cursul teoretic al studiilor, ci să aplic formarea duală, care, de-abia acum, se încearcă a se introduce în sistemul educaţional. M-am bucurat de faptul că aveam talent la desen şi grafică şi, pe întreaga perioadă a pregătirii preuniversitare, m-am oferit ca, pentru toate disciplinele, să execut efectiv, în funcţie de tematică, materialele didactice cu ajutorul cărora, încă de pe atunci, construiam cabinete şcolare şi laboratoare. Foarte mult a contat această atitudine aplicativ-practică pentru mai târziu. Ani de-a rândul, am construit şi dezvoltat, pe baza experienţei de atunci, o adevărată industrie de logistică şi mijloace didactice pentru sistemul românesc de educaţie. Istoria, pentru mine, nu a reprezentat doar o facultate în care m-am specializat, ci o sursă de creaţie şi documentare.
# Cum a evoluat pasiunea dumneavoastră pentru istorie?
- Evident că, pentru început, am tratat istoria cu o pasiune de amator. Mai târziu însă, şi asta chiar din perioada tinereţii, această ştiinţă a constituit o serioasă bază de cercetare, bineînţeles, mai întâi în domeniul ştiinţelor speciale ale ei. Astfel că vexilologia, heraldica şi cronologia au reprezentat bazele unor cercetări aprofundate, materializate nu doar prin apariţia unor cărţi în domeniu, ci prin dezvoltarea unei industrii care a avut un parcurs de aproximativ patru decenii. Această preocupare s-a materializat prin punerea în operă a unui flux de fabricaţie, cu respectarea tuturor normelor heraldice şi vexilologice, a tuturor însemnelor naţionale, pe întreaga perioadă a istoriei românilor, de la daci şi până în prezent. În acelaşi timp, am cercetat şi dezvoltat noi elemente ale cronologiei, inventând, atât istoric, cât şi astronomic, un nou calendar perpetuu universal, pornind de la sanctuarele calendaristice dacice, observaţiile savantului prelat român din Sciţia Mică (Dobrogea) din secolele V-VI, Sf. Dionisie Exiguul. Rezultatul acestei aprofundate cercetări prezentate în cinci lucrări a condus la conceptul unui modern instrument calendaristic (consonant cu nanocosmosul din noi şi macrocosmosul din Univers), calendar propus, în format aplicat, Comisiei ONU pentru Reforma Calendarului.

Citit 25 ori

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.