Miercuri, 21 Februarie 2018 17:36

Argeș Cartea Eroilor

Scris de

Având în vedere că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918, ne-a propus să vă prezentăm eroii din fiecare localitate din județul Argeș. Eroii argeșeni sunt menționați în ”Argeș Cartea Eroilor”, carte ce se află în dotarea Muzeului Județean Argeș. În această săptămână vă prezentăm eroii din comuna Aninoasa.
Benonie Ștefan, primar Aninoasa: ”În fiecare an noi sărbătorim ziua eroilor, cu diferite programe cu copiii din localitate. De asemenea, acordăm și o mică atenție. Noi, la Aninoasa avem trei monumente ale eroilor. Este vorba de cel din satul Aninoasa, de cel din satul Valea Siliștii și cel din satul Slănic. Nu putem să nu omagiem eroii.”.

Click AICI pentru a vizualiza lista eroilor din Aninoasa.

Centrul Cultural Pitești și Asociația Solidaritatea Umană „Nova” Pitești organizează simpozionul cu tema „Migrația și asistența socială”. Evenimentul, desfășurat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Argeș, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, Universitatea  Pitești, Serviciul Imigrări Argeș și Universitatea Constantin Brâncoveanu Pitești va avea loc joi, 22 februarie, de la ora 15.00, în Sala Simpozion, din cadrul Centrului Cultural Pitești. Dezbaterea va fi susținută de președintele fondator ASUN col. (r) Niculae Jianu și conf.univ.dr. Cristina Gănescu.

Centrul Cultural Pitești, prin Clubul de Istorie „Armand Călinescu” și redacția revistei-document „Restituiri Pitești” organizează o nouă ediție a proiectului cultural-educativ, sub genericul „Piteștii și Marea Unire”, dedicat Centenarului Marii Uniri. Manifestarea, coordonată de lector univ.dr. Marin Toma, redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești” va avea loc luni, 26 februarie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova, din cadrul Centrului Cultural Pitești.

Centrul Cultural Pitești și Clubul Româno-Arab de Cultură și Presă au organizat săptămâna trecută un foarte interesant dialog intercultural, în cadrul proiectului cultural-educativ, sub genericul Cultura Violenței și Violența Culturii. La evenimentul inițiat și coordonat de jurnalistul de origine palestiniană Ahmed Jaber au fost invitați rabinul Eliahu Caufman din Israel și publicistul Oreste Teodorescu. Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești a fost arhiplină, peste 100 de oameni asistând la dezbatere.

 

Miercuri, 21 Februarie 2018 21:36

Festivalul „Tita Bărbulescu”, la a IV-a ediţie

Scris de

În zilele de 2 și 3 martie 2018, începând cu ora 18.00, la Casa de Cultură Topoloveni, va avea loc Festivalul-concurs național al cântecului popular românesc „Tita Bărbulescu”, festival ajuns la a IV-a ediție. Dintre invitații care vor onora acest eveniment amintim pe Laura Lavric, Gheorghe Roșoga și Valeria Arnăutu. Născută în 1936 în Topoloveni, Tita Bărbulescu este una dintre cele mai apreciate și longevive artiste de muzică populară. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului, efectuând numeroase turnee în țară și în străinătate cum ar fi: Bulgaria (cu Maria Tănase), Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia etc. Dintre marii interpreți alături de care a cântat amintim: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea.

# Convorbiri neconvenţionale cu poetul George Baciu

# De-ai fi apucat pe această cale, altul ar fi azi George Baciu? Ploaie de premii literare? Cronici care să te ridice în slăvi? Porţile Academiei? Drumul spre Nobel? Ai de gând să încerci aceste variante?
- Chiar dacă aș fi apucat pe această cale nu s-ar fi întâmplat mare lucru, fiindcă mama mi-a spus că cine este ales de destin pentru o anume treabă va reuşi cu trudă proprie, nu cu alte mijloace. Chiar să fie nevoie de „pile” și în lumea cuvintelor scrise? Dacă-i așa, nu am progresat deloc spiritual, uman, moral. De când e lumea și pământul grâul s-a separat de neghină. Trebuie ca și în cultura română să se producă acest fenomen, fiindcă sunt mulți scriitori care „locuiesc”, la fel ca mine, în România Tainică, România spiritual, cea care are grijă de spiritualitatea românească.
Că munţii se văd limpede în adevăratele lor dimensiuni de oriunde, în zilele senine, cu ochiul liber, este o certitudine. Dar nu şi pentru cei care se uită prin cioburi afumate sau prin lentile de contact care schimbă culorile şi deformează proporţiile. Însă paguba este a lor.
Socrate a spus cândva că cel mai rău viciu al oamenilor este ignoranța. Azi avem de-a face cu un astfel de viciu stimulat de incultură și lipsa de educație. Pe majoritatea oamenilor n-o interesează partea estetică, apolinică a vieții care impune o scală de valori ce definesc identitatea neamului românesc. Este iubitoare a trăsăturilor dionisiace care pun accentul pe pasiuni, pe plăcerile de moment. În acest caz nu suntem atenți la actul de cultură, nu mai citim, nu mai avem timp să reflectăm asupra spiritului, deci nu e pagubă, ci o acțiune care duce treptat la pierderea umanului din noi, a sensibilității, a specificului de ființă rațională. De cele mai multe ori înlocuim valorile cu staruri de moment, fiindcă nu suntem apți să descifrăm calitativ valoarea. Suntem consumatori de surogate, fiindcă suntem incapabili să prețuim valorile.
# Dar cum se vede restul lumii, privită de acolo, de sus, de pe ţancul munţilor? Cum se arată viaţa literară, de pildă la Bucureşti, în oglinda făpturii scriitorului Baciu. În capitală şi în ţară? La Iaşi, la Timişoara, la Craiova, la Sibiu, la Constanţa?
- Viața literară din marile centre urbane încă există, dar cred că îmbracă două forme: viața literară cu semnificație valorică și viața literară cu tentă de kitsch care, din păcate, e mai viguroasă. Echilibrul însă îl fac oamenii de cultură aparținători României Tainice, acolo unde creația este în fapt o mărturisire a sufletului.
# Dar mai pe aici, mai pe aproape, în arealul literar în care te afli şi tu, la Piteşti, la Curtea de Argeş, la Câmpulung, la Mioveni, la Târgovişte, la Vâlcea? Îi cunoşti, îi citeşti, cum îi găseşti pe academicianul Gheorghe Păun, pe scriitorul Calinic Argeşeanul ÎPS Arhiepiscopul, pe Mircea Bârsilă, pe Alexandru Mărchidan, pe Augustin Doman, pe Denisa Popescu, pe Cristina Onofre, pe Oana Mujea Stoica, pe Allora Albulescu Şerp, pe Magda Grigore, pe Mona Vâlceanu…
- Îi citesc, îi admir, îi simt, pe unii mai mult, pe alții mai puțin. Sunt truditori pe ogorul culturii, au în ei frumosul, logosul creației. Am învățat câte ceva de la fiecare...

Miercuri, 21 Februarie 2018 20:35

Mihai Golescu, aşa cum îl ştiu

Scris de

Săptămâna trecută, Mihai Golescu, directorul cotidianului Argeșul, a fost sărbătorit la Biblioteca Județeană Argeș, cu prilejul împlinirii a 74 de ani de viață și a 50 de ani de activitate jurnalistică. O dublă sărbătoare ce a fost onorată de zeci de personalități de prim rang. Nu voi face o trecere în revistă a discursurilor- ar fi prea prozaic și tern - însă vă voi spune de ce Mihai Golescu merită aprecierea Cetății, de ce e un etalon jurnalistic pentru mass-media din Argeș. Vă voi vorbi, pe scurt, despre Mihai Golescu, așa cum îl știu.

L-am cunoscut prima oară pe Mihai Golescu în august 1999. Eram student la Litere, îmi doream să fac presă de calitate și îmi doream să scriu la cotidianul Argeșul. Trimisesem deja un articol despre un turneu de baschet româno-american, articol ce îmi fusese publicat a doua zi. Însă doream să scriu mai mult. Mai des. Așa că m-am dus - în pantaloni scurți - să stau de vorbă cu Mihai Golescu. Și m-a captivat din prima. M-a captivat pentru că mânca presă pe pâine, pentru că era deschis la ziariști noi, la idei și pentru că era erudit, calități pe care nu și le-a pierdut. Am stat de vorbă vreo 20 de minute și de a doua zi am venit în redacția Argeșul. Și de atunci, timp de aproape opt ani, am scris mii de articole și interviuri. Iar Mihai Golescu nu mi-a ciuntit nici măcar o dată libertatea de a scrie și de a îmi alege subiectele, inclusiv subiecte ce nu aveau legătură cu Argeș, dar care aduceau prestigiu ziarului, precum interviuri cu oficiali NATO și UE, cu ambasadori și academicieni și chiar cu un pilot campion mondial de Formula 1. Mihai Golescu m-a motivat și m-a făcut să îmi doresc să fiu mai bun. Zi de zi. Am mai avut discuții în contradictoriu, însă nu m-a jignit niciodată. A știut să rezoneze cu mine și cu ideile mele, ca și Traian Ulmeanu și Gabriel Lixandru, cei doi jurnaliști de valoare pe care i-am avut redactori-șefi. Și în numeroasele zile și nopți petrecute în redacția Argeșul, m-am convins de ce aici e o pepinieră de jurnaliști: pentru că Mihai Golescu știa și știe să crească jurnaliști, să îi facă să ajungă sus. Și dovadă că zeci de foști jurnaliști de la Argeșul lucrează acum la ziare și televiziuni de top din București.
9 golescu02Iar dacă eu am un cult pentru scris, dacă eu am articole de primă pagină în Jurnalul de Argeș - cel mai bun săptămânal din județ și în Adevărul - cel mai bun ziar din România, asta i se datorează și lui Mihai Golescu. Pentru că a crezut în mine și în scrisul meu.
Într-o perioadă în care presa, inclusiv cea locală și din Capitală, s-au diluat masiv, într-o perioadă în care unii patroni de presă jignesc proprii ziariști, în loc să îi motiveze constructiv, iar jurnaliștii de calitate sunt o specie tot mai rară, Mihai Golescu rămâne un exemplu că poți să faci presă de valoare și că jurnalismul autentic, fin, rasat, nu e o specie pe cale de dispariție.

Discipolul și-a onorat Maestrul. Medicul veterinar, doctor în filosofie și autor de cărți cu excelente cronici în revistele de cultură, Leonid Dragomir, a lansat luni, 12 februarie, la Biblioteca „Dinicu Golescu”, volumul „Al. Th. Ionescu. Un om care te obliga să gândești”.

Reunite întru reverențioasă aducere aminte, textele care alcătuiesc volumul sunt lacrima de pe obrazul lui Leonid, strângerea lui de inimă, provocate de moartea profesorului de literatură din liceu, publicistul și criticul literar Al. Th. Ionescu. Se întâmpla în martie, 2009. Soția lui Leonid a găsit, în dimineața când au aflat vestea, o vrabie moartă în balcon. Au știut imediat că-i un semn, iar semnul și-a dezvelit repede înțelesul.
9 leonid dragomir01Volumul lansat la Bibliotecă îl recompune pe Al. Th. Ionescu nu din perspectiva episodului biografic, așa cum ne-am aștepta, ci sub forma dialogului inițiat de ucenicul Leonid - transă hipnotică literară - cu cele șase cărți ale Maestrului. Accentul cade pe existențialul artistic, pe vocația de pedagog  a lui Al. Th. Ionescu și pe nevoia sau setea acestuia, cum o numește Leonid Dragomir, nevoie devenită a doua natură, de a reflecta în proximitatea vulnerabilă, dureroasă a Celuilalt. Al. Th. Ionescu a fost și a rămas, până în clipa din urmă, un locuitor al Cetății, indiferent de cât de mult i-a oferit sau de cât de subtil l-a respins Cetatea.
A fost prezent, la evocare, alături de Leonid Dragomir, criticul literar Nicolae Oprea, care a scuturat de umbre perioada fericită a revistei clujene „Echinox”. Și el, și Al. Th. Ionescu au făcut parte din primul colectiv redacțional al revistei. A fost de față, de asemenea, poetul Mircea Bârsilă, admirator al generozității camaradului său dispărut, generozitate exprimată atât ca dar de cunoaștere și de căldură umană, cât și material, dacă erai strâmtorat. Au ținut să și-l amintească pe Al. Th. Ionescu și poeții câmpulungeni Sorin Durdun - profesorul i-a schimbat destinul, determinându-l, poate fără voie, să renunțe la meseria de doctor veterinar pentru carte și televiziune - și Liviu Mățăoanu, pe care  același profesor Al. Th. Ionescu l-a așezat, cu blândețe, printre poeții lumii, la prima ediție a Festivalului Internațional de la Curtea de Argeș.

Joi, 8 februarie, sub genericul Copii și Animale, Secția Tinerilor din Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș s-a transformat într-un loc minunat, în care necuvântătoarele au prins viață.

Animalele de companie ne fac mai buni, mai veseli, mai responsabili, mai activi, mai empatici. Prezența lor în viața noastră ne obligă să ne adaptăm în permanență, pentru că ele în permanență au nevoie de atenție, la fel ca un copil. Așa că: Pe locuri, fiți gata, jucați-vă! Iar copiii și animalele s-au jucat fericiți.
Programul s-a desfășurat în parteneriat cu EDUXANIMA, reprezentat de Andra Arsene,  și s-a derulat în două etape. Pentru început, căței și pisicuțe, mari și mici, ne-au spus pe rând ce rol au în cadrul unei familii. În incursiunea noastă, am descoperit de unde putem adopta un cățel sau o pisică, ca mai apoi să pornim la o vânătoare de indicii și de comori, tot în minunata lume a necuvântătoarelor.
 A fost prima activitate de acest gen, dar venim cu promisiunea ca, la viitoarele întâlniri, să diversificăm fauna - avem în vedere animalele protejate de lege, din grădinile zoologice și de la circ. Activitatea s-a bucurat de un real succes, principalul indicator fiind numărul mare de copii înscriși.

Centrul Cultural Pitești organizează o lectură-spectacol din cele mai recente creații ale poetului și graficianului Florin Nicolescu, având-o invitată pe poeta Simona Vasilescu. Originar din municipiul Curtea de Argeș, Florin Nicolescu a absolvit Liceul Militar din Breaza și a lucrat la Institutul de Proiectări Argeș. Este membru al Cenaclului Literar „Liviu Rebreanu” și s-a remarcat în viața culturală a urbei printr-o serie de expoziții de grafică, dar și lecturi publice din creațiile sale literare.
Manifestarea va avea loc miercuri, 28 februarie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova, din cadrul Centrului Cultural Pitești.

Miercuri, 21 Februarie 2018 20:29

Spectacole de Dragobete la Centrul Cultural Piteşti

Scris de

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Piteşti organizează un dublu eveniment cultural, dedicat Dragobetelui, sărbătoarea iubirii la români. Manifestarea va cuprinde un spectacol aniversar, prilejuit  de împlinirea a 10 ani de la înființarea Grupului Folk P620, coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș și un spectacol de folclor, sub îndrumarea profesorului de canto popular Valentin Grigorescu.
Evenimentul se va desfășura sâmbătă, 24 februarie, de la ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Pitești. Intrarea  este liberă.

În fiecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş îşi propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul său de carte. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări ştiinţifice, toate se adresează iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.
# Pentru cei care vor să studieze medicina sau sunt pasionați de acest domeniu, vă semnalăm:  Brett B. Finlay; Marie-Claire Arrieta, „Lasă-ți copilul cu mâinile murdare! Sănătate prin creșterea imunității” (București, Editura Niculescu, 2017); Mark Mincolla, „Ghidul sănătății depline: O abordare holistică a vindecării bolilor în secolul XXI” (București, Editura Lifestyle, 2015); Andrew Newberg; Mark Robert Waldman, „Cuvintele îți modelează creierul: 12 strategii de conversație menite să dea încredere, să aplaneze conflictele și să consolideze intimitatea” (București, Editura Curtea Veche, 2016).
# În domeniul istoriei, trei lucrări extrem de interesante pentru cei care vor să afle cât mai multe informaţii despre anumite evenimente, aparţinând anumitor perioade istorice: Lucian Boia, „Occidentul: o interpretare istorică” (București, Editura Humanitas, 2017); Lucian Boia, „Un joc fără reguli: despre imprevizibilitatea istoriei” (București, Editura Humanitas, 2016); Christopher Clark, „Somnambulii: cum a intrat Europa în război în 1914” (București, Editura Rao, 2015).
# Pentru iubitorii de biografii, recomandăm: Emanuel D. Florescu, „Destin suicidar de artist genial: O replică artistică post mortem” (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2016); Sarah Helm, „Secretele Verei Atkins: povestea unei românce spion în al doilea război mondial” (București, Editura Litera, 2014); Charles Chaplin, „Viața mea” (București, Editura Nemira, 2016).
# Pentru iubitorii de literatură, sugerăm următoarele titluri: Kate Morton, „Păzitoarea tainei” (București, Editura Humanitas, 2017); Catherine Poulain, „Marele marinar” (Iași, Editura Polirom, 2017); Stephenie Meyer, „Chimista” (București, Editura Trei, 2016).
Cei  care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt așteptați la Secţiile de Împrumut - Ştiinţă şi Tehnică, respectiv Beletristică, ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” Argeş.

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea este o biserică creştină, evanghelică, protestantă, care Îl mărturiseşte pe Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor. Ea recunoaşte Sfânta Scriptură ca fiind singura normă de credinţă şi practică. Biserica îşi îndeplineşte misiunea în aşteptarea iminentei reveniri a Domnului Isus Hristos. „De ziua a şaptea” se referă la respectarea zilei a şaptea a săptămânii, sâmbăta, ca zi de odihnă şi de închinare în conformitate cu învăţătura originală a Bibliei. Această zi mai poartă şi numele de Sabat. În 1870, adevărurile propovăduite şi trăite de Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea au fost auzite şi dincoace de munţi. Toate datele istorice ne arată că în anul 1870, la Piteşti, pastorul de origine poloneză Mihail Czechowski predică adevărurile biblice.

Misiunea Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea

Misiunea Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea este aceea de a proclama tuturor oamenilor evanghelia veşnică. Adventiştii de Ziua a Şaptea acceptă Biblia ca singurul lor crez şi susţin anumite principii fundamentale de credinţă ca fiind învăţături ale Sfintelor Scripturi. Cu mult înainte ca Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea să-şi facă simţită prezenţa în ţara noastră în secolul al XIX-lea, pe meleagurile transilvane s-a constituit o grupare religioasă, o biserică, a cărei identitate cu Biserica Adventă este izbitoare. Între anii 1588 şi 1868, se dezvoltă mişcarea sabatariană din Transilvania. Aceasta ne arată că premiera reformatoare privitoare la Sabatul biblic nu aparţine Adventiştilor de Ziua a Şaptea, atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră. Timp de trei secole de la pătrunderea reformaţiunii în Transilvania, o mişcare religioasă sabatariană independentă s-a menţinut aici. Această mişcare religioasă are o importanţă unică în felul ei, deoarece nu avem de-a face cu un crez venit din alte părţi, ci unul autohton, un produs al spiritului transilvan, predispus adevărurilor iniţiate de spiritul reformaţiunii.

Mihail Czechowski predică adevărurile biblice la 1870 în Pitești

În 1870, adevărurile propovăduite şi trăite de Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea au fost auzite şi dincoace de munţi. Toate datele istorice ne arată că în anul 1870, la Piteşti, pastorul de origine poloneză Mihail Czechowski predică adevărurile biblice, aşa cum le practica Biserica Adventă. Ca urmare a conferinţelor religioase publice ţinute de pastorul M. B. Czechowski la Piteşti, ia fiinţă un grup de credincioşi Adventişti de Ziua a Şaptea, printre care şi inginerul Toma Aslan şi familia sa. Un an mai târziu se va alătura grupului de credincioşi un alt inginer, Lucian de Prato şi soţia sa, fapt ce va da consistenţă grupului acesta de credincioşi adventişti, grup ce va creşte şi-şi va continua activitatea, chiar după dispariţia lui Czechowski. Astfel, în revista „Les Signes des Temps”, anul 8, nr. 4, din 11 mai 1884, pastorul G. I. Butler, pe atunci preşedinte al organizaţiei mondiale Conferinţa Generală A.Z.Ş., în urma unei vizite făcută în România şi a unor conferinţe religioase ţinute la Piteşti, nota într-un articol al său: „Am petrecut patru zile la Piteşti, un oraş din România. Adevărul fusese deja predicat aici cu circa 12 sau 15 ani mai înainte şi el a fost primit de un grup de persoane. Ca rezultat, am găsit aici pe Toma Aslan şi alţi prieteni, păzitori ai poruncilor lui Dumnezeu şi a credinţei lui Isus”. Printre delegaţii la Conferinţa Europeană A.Z.Ş. din 10 septembrie 1885 figurează şi Toma Aslan.

Piteștiul, primul oraș din România în care s-a răspândit solia adventă

8 04În anul 1931, fratele P. H. Hermann scria: „România este prima ţară din sud-vestul Europei şi a patra ţară din Europa, în care a ajuns solia adventă. Acelaşi evanghelist polonez, care a venit din America în Elveţia, în anul 1864, răspândind solia adventă pentru prima dată în Europa, a venit de asemenea şi în România. Piteşti a fost primul oraş din România în care s-a vestit acest adevăr şi de unde s-a răspândit în toată ţara…”. În revista franceză „Les Signes des Temps” din 1881, s-a publicat următorul raport al lucrării advente din România: „Noi am auzit de asemenea despre solia îngerului al treilea din Apocalipsa 14, 6-12, unde este descoperită glorioasa revenire a Domnului Hristos de a doua oară... În Comunitatea din localitate sunt treisprezece membri botezaţi”. Fratele Robert Gerber, fostul trezorier al Diviziunii Sud-europene, scria în lucrarea sa: „Die Geschichte der Aventbewegung in Europa”... „După ce M. B. Czechowski a predicat Evanghelia în Italia şi Elveţia, el a mers în România, unde a lucrat în mod deosebit în oraşul Piteşti… Aceasta a avut loc prin anul 1870”. De reţinut este şi faptul că în luna ianuarie 1884, apare primul număr al revistei „Adevărul Prezent”, prima revistă în limba română a Bisericii A.Z.Ş. din România, fapt ce demonstrează activitatea comunităţii A.Z.Ş. din Piteşti.

Începând cu anul 1900, lucrarea adventă trăieşte perioada de consolidare şi organizare a ei

În această perioadă de început a lucrării Bisericii A.Z.Ş. din România (1869-1900) se conturează foarte bine faptul că la Piteşti în Muntenia, la Sarighiol, Cobadin, Anadolchioi şi Viile Noi în Dobrogea, şi de asemenea la Cluj, Sibiu, Făgăraş, Viştea, Sighişoara şi Şeica Mare din Transilvania, solia adventă este predicată şi iau fiinţă grupe şi comunităţi adventiste, care îşi vor continua viaţa şi activitatea lor, lucrare ce va lua o dezvoltare deosebită după anul 1900, în noul secol, al XX-lea, care a adus o uriaşă dezvoltare în toate domeniile vieţii. Începând cu anul 1900, lucrarea adventă trăieşte perioada de consolidare şi organizare a ei. Este perioada în care activitatea ei este preluată de prima generaţie de deservenţi cultici autohtoni, care vor prelua activitatea şi conducerea lucrării advente din ţara noastră. Astfel, solia Evangheliei găsindu-şi loc în inimi sincere, după ce a prins acolo rădăcini adânci a crescut „întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic” (Marcu 4, 26-29).

 

Miercuri, 21 Februarie 2018 20:18

Caleidoscop

Scris de

Constantin Tănase susține mai multe spectacole la Pitești

1921. Susține mai multe spectacole, în Pitești, Compania de Revistă, condusă de actorul Constantin Tănase, din București.

Ciuma din 1829 din Piteşti

La 1829 Divanul Săvârşitor al Valahiei porunceşte celor doi ispravnici de Argeş să ia măsurile ce se impun pentru combaterea ciumei. Zece suspecţi de ciumă din Piteşti fuseseră izolaţi, din care 3 muriseră deja.

Unităţile industriale din comuna Găvana în anul 1941

1941, septembrie 10. În comuna Găvana, astăzi, spaţiu demografic de referinţă pentru municipiul Piteşti funcţionau următoarele unităţi industriale cu maşini: Fabrica Textila Românească, 420 de salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie şi Încălţăminte Constantin Petrescu, 79 de salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie Constantin Dumitrescu, 72 de salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Ion Ionescu, cinci salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Lică Petrescu, cinci salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Ion I. Ionescu, cinci salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Valeriu I. Ionescu, cinci salariaţi, iar la Prundu, Depoul CFR Piteşti, 365 de salariaţi.

Liceul „Alexandru Odobescu” se transferă în cartierul Războieni

1973, septembrie 17. Liceul „Alexandru Odobescu”, având profil de Matematică și Fizică se transferă, din clădirea Şcolii Nr. 2, Exerciţiu, într-un local propriu, aflat în cartierul Războieni. Investiţia a aparţinut Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară Bucureşti, iar executantul a fost Trustul de Construcţii Industriale Piteşti.

Premieră națională la Întreprinderea de Motoare Electrice

1980, martie 28. Premieră națională la Întreprinderea de Motoare Electrice Pitești, instalație pentru tratamentul tolelor din tablă fără siliciu, după 1990, societate pe acțiuni.

Cadre didactice din Japonia în vizită la Piteşti

1989. Au vizitat municipiul Piteşti mai multe cadre didactice din provincia japoneză Kagojima-Sakurajima, aflate în schimb de experienţă cu şcoli din Argeş.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)

Joi, 15 Februarie 2018 15:27

Argeș Cartea Eroilor

Scris de

Având în vedere că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire de la 1918, ne-a propus să vă prezentăm eroii din fiecare localitate din județul Argeș. Eroii argeșeni sunt menționați în ”Argeș Cartea Eroilor”, carte ce se află în dotarea Muzeului Județean Argeș. În această săptămână vă prezentăm eroii din comuna Albota.
Ion Dumitru, primar Albota: ”Avem eroi în comună și avem și un monument în cimitir la Albota care cinstește memoria acestora. Nu m-am ocupat personal de treaba asta... Eroii din comuna mea au luptat și în linia întâi și au ajuns să lupte până în munții Tatra și se pare că au luptat degeaba. Ne-am predat cu totul celor împotriva cărora am luptat în două războaie mondiale”.

Click AICI pentru a vizualiza lista eroilor din Albota

# Convorbiri neconvenţionale cu poetul George Baciu

# Ce poţi să pui în talerul balanţei tale acum, la 50 de ani? Ce cărţi, ce opere, ce înfăptuiri?
- Am scris până acum 18 cărți pe diverse teme (monografii, istorie, poezie, filosofie, umor, roman). Am să le menționez:  * „Domneşti. Oameni de ieri şi de azi” (coautor), Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004  - o istorie a personalităţilor satului; * „Dicţionar. Agresiuni, Bătălii, Campanii, Războaie din istoria lumii (mileniul al III-lea î.Hr. – 2 septembrie 1945)”, Editura Alfa, Iaşi, 2008;  * „Cu muza Clio pe drumuri de istorie”, (coautor), Grup Editorial Rottarymond & Rotarexim, Râmnicu Vâlcea, 2008; * „Teja Papahagi, un aromân aşezat cu sfinţenie în cartea satului domnesc”, (coautor), ediţia I, Ed. SemnE, Bucureşti, 2009, ediţia a II-a, Ed. Perpessicius, Bucureşti, 2009; * „Tristeţea unei iubiri” (roman), Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2009;  * „Domneşti. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie”, (coautor), Ed. Alfa, Iaşi, 2009;  * „Istoria mai aproape de tine”, Ed. Alfa, Iaşi, 2010; * „Gânduri de la marginea lumii” (versuri), Ed. Rottarymond & Rotarexim, Râmnicu Vâlcea, 2010 etc.
# Străin de clanuri, de găşti şi de chiolhanuri, neamestecat în scandaluri, ce-ai avut de pierdut, ce-ai avut de câştigat?
- Am pierdut, poate popularitate... dar am câștigat timp pentru a citi și pentru a scrie. Lumea de azi e o lume debusolată, fără valori, fără rost. Singurătatea oferă unui scriitor liniștea necesară contemplării acestei lumi vremelnice. Și apoi, cred că important este să fii tu însuți, fără compromisuri, fără lingușeli, fără comportament de gașcă. Adică să trăiești viața fără rest...
# Crezi că viaţa patriarhală între stânci şi munţi, în Cheile Argeşului sau pe malurile Râului Doamnei, este un avantaj? Simţi nevoia să o schimbi? Să te arunci în vâltoarea evenimentelor efemere? Să-ţi cauţi orice fel de prieteni care să te promoveze?
- Viața la sat este fascinantă. Liniște, frumos, istorie locală, tradiții, gura satului, legătura cu veșnicia. Ș-apoi, trăind în sat mereu înveți câte ceva despre spiritualitatea românească, trăind-o, nu citind-o. Nu vreau orașul plin de efemer și kitsch. Prietenii ți-i faci oriunde și în diverse conjuncturi. Credeți că numai viața la oraș te poate promova în rândul valorilor? Eu locuiesc la Domnești, la Arefu, două obști pline de istorie, și „trag o fugă” la Curtea de Argeș, Câmpulung sau Pitești, când au loc manifestări culturale. Deci nu-mi lipsește contactul cu lumea urbană. Promovarea reală o face vremea și istoria literaturii, fiindcă valorile adevărate nu trebuie puse în raport cu cerințele epocii sau cu preferințele indivizilor. În societatea actuală, promovarea unei game variate de valori și pseudo-valori este un procedeu larg răspândit și intens exploatat. Această promovare intensivă poate avea două consecințe: 1. Promovarea unor false valori poate evidenția valori în societatea actuală care se vor dovedi mai târziu a fi false. Astfel, promovarea intensivă a acestor pseudo-valori poate duce la neglijarea valorilor adevărate, încurajarea unor principii sau atitudini nocive în virtutea „valorii” respective, degradarea culturală a societății. Spre exemplu, Titu Maiorescu scrie în 1868 „În contra direcției de astăzi în cultura română”, plângându-se de toate acele persoane promovate intensiv pentru a fi oameni de cultură, fapt care a dus la o decădere gravă a poeziei românești, la o absență de valori în acest plan. 2. Degradarea valorii - promovarea intensivă a unei valori poate duce la desensitizarea publicului față de aceasta, poate duce la asimilarea ei parțială sau la utilizarea ei în context deplasat. Astfel, valoarea inițială pierde din calitățile ei prin asimilare greșită și aplicare care o degradează. Spre exemplu, actuala perspectivă asupra olimpiadelor școlare - la olimpiada de limba și literatura română nu se mai duc cei într-adevăr talentați în domeniul literar, ci orice elev care memorează niște idei sau citate și le reproduce în cadrul concursului la care participă doar pentru că diploma îi îmbogățește CV-ul.

Miercuri, 14 Februarie 2018 18:42

Despre viitorul Europei, cu Europe Direct Argeş

Scris de

Bibliotecile au menirea de a informa populația, dar și obligația morală de a o face corect și complet. În acest sens, încă din anul 2009, Centrul EUROPE DIRECT Argeș s-a străduit să aducă informația europeană mai aproape de cetățenii județului, din dorința de a le forma acestora reflexul de a înţelege oportunităţile pe care le-au dobândit odată cu integrarea în Uniunea Europeană.

Un nou proiect a fost câștigat, recent, de Centrul Europe Direct Argeș din Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”. Proiectul se va desfășura în perioada 2018-2020. El se alătură Reţelei Centrelor de Informare Europe Direct, prin intermediul lui se va asigura accesul cetăţenilor argeșeni la servicii specifice de informare și asistenţă pe teme europene.
Rememorând timpul parcurs împreună, de-a lungul celor zece ani de activitate, ne amintim cu plăcere activitățile și evenimentele desfășurate, printre care: Zoom pe Europa - dezvoltarea abilităților tinerilor în lucrul cu obiecte digitale, public speaking, scriere creativă, în contextul cunoașterii noilor programme Erasmus+ și Erasmus Mundi; Euro-contacte - promovarea serviciilor de informare și asistență ale UE, în mediul rural și urban din Argeș, în scopul cunoașterii drepturilor de cetățeni europeni;   Connecting (social) start-ups - cum sa devii antreprenor în epoca web 5.0 - ateliere de lucru dedicate ecosistemului start-up-urilor sociale, seminarii, conferințe, dezbateri ce au abordat teme dintre cele mai diverse - responsabilitatea socială, strategia Europa 2020, Agenda digitală sau multiculturalitatea și diversitatea culturală a spațiului comunitar, în contextul promovării valorilor europene.

O nouă serie de întâlniri în mediul rural

9 europe01În anul 2017, ne-am bucurat s-o avem alături de noi pe doamna ambasador Angela Cristea, Șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul conferinței regionale Succesul e… molipsitor. Un eveniment cald și deosebit a fost și Swedish Dads, realizat în colaborare cu Ambasada Suediei și Centrul Filia, despre egalitatea de gen și posibilitatea construirii unei societăți incluzive, în care diferențele să fie valorificate și nu ierarhizate.
Și pentru că o perspectivă frumoasă în realizarea de acțiuni se prefigurează în următorii ani, vă anunțăm deschiderea evenimentelor cu seria de întâlniri din mediul rural, în localitățile Merișani, Bradu, Mușătești și Vedea, întâlniri derulate sub genericul Despre viitorul Europei. Vom vorbi despre schimbările ce vor avea loc la nivelul întregii Europe, despre factorii ce influențează sau determină dezvoltarea Uniunii Europene, despre cele șase scenarii pe care Președintele Comisiei Europene le-a propus în Cartea Albă privind viitorul Europei. Vom aduna gânduri, idei, reflecții proprii despre direcția în care ar trebui sa meargă Europa în următorii ani.
Vă așteptăm alături de noi, pentru a ne transmite opiniile dumneavoastră sau pentru a afla informații despre acțiunile viitoare, contactându-ne la www.edarges.ro

Scriitorul Varujan Vosganian va susține joi, 15 februarie, la ora 13.00, la Colegiul Național „I.C. Brătianu”, conferința cu tema FRUMUSEȚEA RĂNITĂ A POEZIEI.
Conferința face parte din Proiectul Biblioteca Te Citește, proiect gândit de Biblioteca Județeană Argeș, care își propune ca, și anul acesta, să se dueleze în metafore cu generația digitală. Provocarea merită acceptată, pentru că limbii literare i-au dispărut prospețimea și parfumul, pentru că limba română în general - că-i vorbită, că-i scrisă - este bruscată, brutalizată până la epuizare. Colonizarea minții trece și prin colonizarea limbii, iar inocenții sunt primele ei victime entuziaste.
Varujan Vosganian este autorul a 5 volume de poezie și a 3 cărți de proză, traduse în peste 20 de limbi străine. Pentru romanul „Cartea Șoaptelor”, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de Uniunile Scriitorilor din România, Armenia și Israel.

Pagina 1 din 156