# O nouă majorare de salarii în administraţia câmpulungeană

Aşa-zisa stabilire a salariilor conform noii legislaţii s-a transformat la Câmpulung într-o continuă majorare a veniturilor. Trei creşteri consecutive aplicate între februarie 2017 şi ianuarie 2018 au făcut ca indemnizaţiile şi salariile celor din administraţia locală să fie chiar dublate. Şi, în pofida evidenţei, primarul Liviu Ţâroiu susţine că nu e vorba de majorări.

Prima creştere a veniturilor a fost efectuată în februarie anul trecut, atunci când salariile se aflau la un nivel decent, chiar mic în unele cazuri. Boom-ul s-a produs în iulie 2017, după apariţia noii legislaţii a salarizării, saltul fiind imens în comparaţie cu majorarea de 20% din februarie. Aşa s-a făcut că, în doar şapte luni, primarul să treacă de la o indemnizaţie de 5.657 de lei la una de 9.425 de lei. În timp, datorită implementării unui proiect cu finanţare europeană, Liviu Ţâroiu a mai prins un spor de 25%, ajungând la 11.781 lei. Iar noua majorare aprobată la finele lunii decembrie 2017, cu aplicabilitate începând din această lună, l-a dus pe primarul câmpulungenilor la 12.350 de lei.
Bineînţeles că primarul nu este unicul beneficiar al purcoiului cu bani. Creşterile au adus bani mai mulţi în conturile tuturor angajaţilor din Primărie şi instituţiile coordonate de Consiliul Local. Viceprimarul Mărgărin Blidaru şi secretarul Nicolae Ghinea au acum plusuri de venituri importante. Vicele a trecut, pe rând, de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul are acum 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Bani mai mulţi fără evaluarea activităţii

Ţâroiu susţine că a majorat salariile doar la directori şi şefi de servicii, acest lucru fiind de competenţa sa, în rest, spune el, „n-am mărit salariile”. Din nou o susţinere diferită de situaţia reală: majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2018 a provocat creşterea coeficientului corespunzător salariului de bază, astfel că toţi funcţionarii şi angajaţii pe bază de contract s-au ales cu lefuri mai mari. Un director executiv a ajuns la 10.070 de lei (de la circa 7.000), un şef de serviciu ia 7.505 lei, iar un îngrijitor a trecut de la circa 2.500 de lei la aproape 3.300 de lei.
În timpul discuţiilor de la creşterea din iulie, mai mulţi consilieri locali au pus problema identificării şi aplicării unor criterii de performanţă care să susţină majorările salariale, cu consecinţa eliminării acestora în cazurile în care activitatea funcţionarului este îndeplinită în mod deficitar. Până acum, însă, de criterii nu poate fi vorba, astfel că nici competenţa nu intră în discuţie.

 

 

Publicat în Administratie
Joi, 11 Ianuarie 2018 13:33

Chef cu derută la Câmpulung

Anul trecut, ultima şedinţă a consilierilor câmpulungeni a constituit un test pentru câţiva dintre aleşii locali. Galant, ca de obicei, primarul Ţâroiu i-a ţinut după program, invitându-i să îngroape anul cu ceva uischeane, nişte hălci prăjite şi pişcoturi cu şampanie pentru cei cu sensibilitate la carnea de porc şi tăria britanică. Numai că au existat consilieri care au trecut prin întreg meniul, şi cel lichid, şi cel de umflat stomacul, iar la final au avut probleme. Deşi Primăria are două ieşiri disponibile, cele trei cărări care au dus către acestea s-au dovedit a fi insuficiente. Unul dintre aleşii locali a avut nevoie de câteva minute bune să identifice o cale de scăpare, apoi, ajuns în luminile străzii, s-a tras către staţia de taxi şi, în ultimul moment, a realizat faptul că era să se urce într-o maşină a Poliţiei Locale.

Publicat în Culise

A nins la Câmpulung la începutul acestei săptămâni şi zăpada a făcut ca municipiul să arate ca în poveste. Dar de poveste a devenit deja Câmpulungul în acest an, după ce mai multe întâmplări l-au împins în atenţia ironiei tuturor românilor. Şi, ca într-o poveste mai neobişnuită, iată finalul, adică ultima păţanie acceptată de autorităţi pe banii cetăţenilor.

4 01De curând, în marea campanie de asfaltare a primarului Ţâroiu, soldată deseori cu spargerea covorului bituminos pentru introducerea canalizării, s-a finisat carosabilul şi pe o uliţă cu denumirea Fundătura Richard. Lucru fain, mai ales că e şi o pensiune în zonă, iar noroaiele din drum trebuia să fie demult uitate. Numai că executanţii lucrării, şugubăţi precum primarul de la Câmpulung, au ţinut şi cont şi de oameni, nu numai de maşini, aşa că le-au descreţit frunţile realizând un supliment inutil de lucrare. Au trasat strada pentru a fi create două benzi. Regulamentar, veţi zice, numai că strada mai mult uliţă e atât de îngustă încât de-abia se poate strecura un vehicul mic pe ea, darămite două, din sensuri opuse, în acelaşi timp. Noua realizare demnă de faima Caracalului care va fi curând înlocuit de Câmpulung a provocat deja comentarii, oamenii susţinând că a fost realizată prima pistă de biciclete din municipiu sau că artera e destinată promenadei mămicilor cu cărucioare.

2017 în umorul muscelean: stâlp în mijloc de stradă şi târg tradiţional de chiloţi

Notorii au devenit spiritul de glumă şi superficialitatea autorităţilor câmpulungene atunci când un stâlp rămas în mijloc de stradă, după asfaltare, s-a transformat în atracţia mass-media naţionale. Spre final de vară, la intersecţia străzilor Gruiului şi Richard, lângă o troiţă, putea fi zărit un stâlp de medie tensiune. Era fix în mijloc de stradă. După ce povestea a luat amploare, susţinătorul firelor de energie electrică a fost mutat. Pe banii câmpulungenilor, bineînţeles.
Tot cam în aceeaşi perioadă, conducerea Primăriei se lăuda cu amenajarea de parcări în cartierele municipiului. A omis, însă, să precizeze faptul că, pentru a ajunge cu maşina în parcare, era nevoie de escaladarea a trei rânduri de borduri. Şi nu erau deloc joase!
Nu sunt de ignorat nici manifestările denumite „târg tradiţional”. A avut Câmpulungul parte de câteva în 2017, dar două dintre ele au fost de excepţie. În mai, pe Bulevardul „Pardon”, a fost „târg de produse apicole şi tradiţionale”. Şi ce putea găsi musceleanul pe-acolo: chiloţi, inele şi sutiene. Apoi, prin toamnă, în centru a apărut „târgul de bunătăţi”. Chiloţii nu au lipsit, dar nici cartofii cu care locatarii din „Blocul rechinilor” l-au bombardat pe rapsodul care urla ca disperatul sub ferestre.
Minuni au fost multe la Câmpulung şi mai sunt câteva zile din an. Coşuri de gunoi şi bănci de lux – ţinând cont de preţ – au fost montate în cele mai năstruşnice locuri, s-au realizat trotuare cu copaci în mijloc, iar recent a mai fost dezvăluită o glumă. În cartierul Vişoi, în spate de blocuri, ca să ajungi într-o parcare trebuia să ocoleşti un stâlp de iluminat rămas - ghiciţi! - fix în mijlocul drumului de acces.

Publicat în Administratie

După o pauză de un an competiţional, Câmpulungul are din nou reprezentare în domeniul fotbalului, iar acest lucru contează pentru bugetul local. Treizeci şi cinci de mii de lei au fost „donaţi” în acest sfârşit de an Asociaţiei CS Inter Câmpulung, bani care sunt utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu o echipă de fotbal. ACS Inter Câmpulung evoluează în Liga a IV-a, sub patronajul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Argeş. A încheiat turul de campionat pe locul 12, din 16 echipe, cu jumătate de meciuri pierdute şi un golaveraj dezastruos, minus 21. Echipa a intrat în competiţie la momentul când Asociaţia care a înfiinţat-o încă aştepta hotărârea judecătorească de dobândire a personalităţii juridice, iar fondurile disponibile nu au putut asigura finanţarea integrală a cheltuielilor. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, o parte a banilor daţi de la bugetul local va fi folosită pentru acoperirea datoriilor, restul va conta pentru activitatea ulterioară.
Şi în legătură cu acordarea acestui sprijin financiar au apărut suspiciuni. A fost reclamat faptul că nu există asociere între municipalitate şi patronatul echipei, lucru care ar împiedica susţinerea financiară publică. Apoi, alocarea fondurilor s-a făcut fără impunerea unor criterii de performanţă, fapt care, de asemenea, constituie o piedică în efectuarea „donaţiei”.
Consiliul Local Câmpulung a mai sprijinit o echipă de fotbal în anii trecuţi, pe CNDG Muscelul Câmpulung. Sute de mii de lei au fost aruncaţi pe Apa Sâmbetei, în condiţiile în care echipa a dispărut şi nimeni nu a verificat modul în care au fost utilizaţi banii publici.

Publicat în Culise
Miercuri, 20 Decembrie 2017 23:14

La Câmpulung se face o şcoală care nu se face

Episoadele de tragi-comedie servite de aleşii locali din Câmpulung s-au îmbogăţit la ultima şedinţă de consiliu, atunci când a fost aprobată strategia de dezvoltare locală pentru Asociaţia GAL Câmpulung. Propunerea de construire a unei şcoli, inclusă printre măsurile prioritare de rezolvare a problemelor din cartierul Grui, a provocat discuţii în tonul obişnuit, evidenţiind încă o dată neseriozitatea conducerii administraţiei locale. Opoziţia liberală a reclamat faptul că problema şcolii este închisă de mult, în condiţiile în care numărul copiilor scade continuu, iar preferinţele părinţilor se îndreaptă către şcolile din centru, renumite pentru calitatea actului didactic. A fost ocazie pentru primarul Liviu Ţâroiu să spună că gata, nu o să mai facă şcoală în Grui. Dar de ce a fost inclusă în strategie, asta nu a mai explicat, lăsându-se de înţeles ideea că e nevoie de cât mai multe idei pentru a prinde finanţare pentru GAL. Nu contează că sunt justificate sau că vor fi reale, important e să fie hârtia plină cu de toate că, oricum, suportă orice.

Publicat în Culise

# Acum aproape trei ani o avarie a lăsat Muscelul fără apă
În luna martie a anului 2015, o avarie la reţeau de alimentare cu apă a lăsat pe uscat Câmpulungul şi câteva comune limitrofe, criza prelungindu-se mai multe zile din cauza unei erori apărută în procedura de montare a conductei. Problema gravă apărută a determinat atunci şi reacţia Prefecturii Argeş, la mijloc fiind situaţia a zeci de mii de oameni, dispunându-se crearea unei comisii care să impună măsurile necesare rezolvării cazului. Au trecut de atunci aproape trei ani, iar riscul producerii unei noi avarii persistă. În ipoteza unei sistări a furnizării apei din cauză de defecţiune, nu este cert faptul că sistemul de rezervă realizat în anii trecuţi poate funcţiona.

Potrivit notei de constatare întocmită în 13 martie 2015 de către reprezentanţi ai Prefecturii, ISU, DSP, Administraţia Bazinală Argeş Vedea, Primăria Câmpulung şi Edilul CGA Câmpulung, comisia constituită prin ordin al fostului prefect Mihail Oprescu a dispus luarea mai multor măsuri. Printre altele s-a prevăzut crearea unui fond de materiale şi mijloace necesare în caz de intervenţie la avarie şi începerea procedurii pentru realizarea unui nou sistem de alimentare cu apă a Câmpulungului. Până să se ajungă la investiţia într-o nouă conductă magistrală - lucru încă nerealizat - urgenţa o constituia atunci „identificarea şi punerea în funcţiune a unei surse de rezervă de alimentare cu apă în caz de avarii şi a resurselor financiare necesare”.
Consiliul Local Câmpulung a alocat atunci, de urgenţă, aproape o sută de mii de lei pentru studii şi proiectul noii variante de aducţiune a apei. Apoi, cu aproape un milion de lei, au început lucrările de repunere în funcţiune a şapte foraje de mică adâncime la captarea Măgura Lereşti. Puţurile au fost decolmatate, s-a constatat faptul că apa este una conformă uzului casnic, şi s-a realizat sistemul de captare şi furnizare. Deşi termenul de punere în funcţiune a noii surse era finalul lui martie 2015, a trecut mai mult de un an şi instalaţia nu era finalizată. Rând pe rând, primarii interimari Liviu Ţâroiu şi Bogdan David au supravegheat derularea lucrărilor, apoi, după alegerile din 2016, toţi au uitat de rezerva de apă.

Nu se ştie dacă rezerva este funcţională

6 apa magura lerestiLucrările chiar au fost terminate, la un moment dat. Şapte puţuri sunt acum disponibile sub Măgură, pe teritoriul comunei Lereşti, şi pot asigura 30% din necesarul Câmpulungului. „Rezerva de apă e gata şi funcţionează”, ne-a declarat primarul Liviu Ţâroiu. Numai că, potrivit informaţiilor pe care le avem, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Apa este bună, însă nu s-a efectuat nicio probă constând în oprirea alimentării din conducta magistrală şi furnizarea de apă prin intermediul rezervei. Mai mult, potrivit unor surse, trimiterea apei pe conductă a avut consecinţa tulburării acesteia.
Dincolo de toate aceste aspecte, un lucru este sigur. Avariile la reţeaua de apă sunt la ordinea zilei în Muscel, îndeosebi în Câmpulung. Recent au rămas fără apă şi cei din satul Bilceşti, Valea Mare-Pravăţ, tot din cauza unei probleme la reţea.

Se susţine imposibilitatea înlocuirii conductei magistrale

Prestatorul de servicii în domeniul apei şi canalizării la Câmpulung şi în cinci comune este Edilul CGA SA, societate la care sunt acţionari municipalitatea şi firma Financiar Urban Piteşti. Mixul public-privat în acţionariat este considerat o piedică în calea obţinerii de fonduri europene pentru reabilitarea conductei principale de furnizare a apei, astfel că s-a încercat preluarea pachetului de acţiuni de la societatea piteşteană. Nu a fost o mişcare reuşită, în condiţiile în care „specialiştii” din Primăria Câmpulung s-au încurcat în modalităţile de preluare a acţiunilor, astfel că, deocamdată, conducta rămâne în aceeaşi zodie a riscului de avarie. Totuşi, potrivit primarului Ţâroiu, în acest an s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute. Însă, de la staţia de epurare către consumator, reţeaua este aceeaşi: veche şi afectată de diverşi factori.

 

Publicat în Administratie
Joi, 30 Noiembrie 2017 00:39

Târg cu strigături la Câmpulung

De frica opoziţiei liberale şi a presei care ţipă, primarul de la Câmpulung nu a mai organizat „Toamna musceleană” în acest an. Cu toate acestea, câmpulungenii au avut parte de un fel de talcioc pe bulevard – asta în urmă cu câteva săptămâni – şi de un aşa-zis târg de bunătăţi – asta chiar săptămâna trecută. Şi bunătăţile au constat, ca de obicei, în chiloţi, năframe şi cojoace, plus nelipsitul kurtoskalacs. Iar bomboana de pe coliva unui târg organizat de cineva din Braşov a fost un fel de rapsod popular cu nume de moldovean, Ioan Alungulesei, care a urlat ca maneliştii zile întregi sub balcoanele celor din „Blocul rechinilor”. Într-un final a fost potolit chiar de şeful municipiului, Liviu Ţâroiu fiind sesizat asupra zgomotului făcut de cântăreţul care se plimba cu microfonul printre tarabe şi ţinea boxele la putere maximă.

Publicat în Culise

În mod cert nu i-au picat bine primarului de la Câmpulung dezvăluirile noastre despre aruncarea fără număr a banilor în scopul achiziţionării de mobilier stradal, bănci şi coşuri de gunoi la preţuri de crezi că sunt poleite cu aur! Mai ales că a reacţionat şi presa din municipiu, astfel că, atmosfera fiind creată, au apărut şi efecte. În doar o zi s-a umplut localitatea de bănci şi coşuri, unele amplasate în locuri care nu sunt corespunzătoare scopului acelor obiecte. Spre exemplu, bănci de peste o mie de lei au apărut pe Bulevardul I.C. Brătianu, în zone în care, vorba cuiva, dacă te pui pe bancă nu ai de admirat decât tirurile care trec. Coşurile, utile dar şi ele scumpe, au ajuns inclusiv la uşa Judecătoriei, postate ca Themis cu balanţa.

Publicat în Culise

# Dezmăţ pe bani publici la Câmpulung
Anul acesta a fost un adevărat festin bugetar la Câmpulung, după ce conducerea Primăriei a dat iama în rezerva adunată ani de zile, fiind puşi în bătaia licitaţiilor şi achiziţiilor sau atribuţiilor directe aproape 25 de milioane de lei. Modul cum s-au cheltuit banii va fi evidenţiat în urma controlului pe care îl va face la anul Curtea de Conturi, dar suspiciuni legate de acest lucru au apărut de mai mult timp. Fără a da curs vreunei insinuări – aici ar intra problematica atribuirii în mod direct a unor lucrări sau servicii – expunem doar un exemplu al modului în care purcoiul de bani i-a făcut pe cei de la Câmpulung să arunce leii în dreapta şi în stânga. Fără număr... de s-a ajuns la un moment dat – în luna august 2017 – ca visteria municipală să fie aproape goală, cu doar şase mii de lei rămaşi în conturi.

10 taroiuÎn doar un an de zile, în perioada septembrie 2016 - august 2017, municipiul Câmpulung a achiziţionat, prin intermediul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat nu mai puţin de 140 de bănci stradale şi 150 de coşuri de gunoi în valoare totală de 290 de mii de lei, adică aproape trei miliarde de lei vechi! Dezmăţ în toată regula şi fericire pentru furnizor, un furnizor pe care nu am putut să-l aflăm fiindcă primarul Liviu Ţâroiu s-a spălat pe mâini şi în această problemă. „Am luat de trei, nu, de două ori, odată anul trecut, odată anul acesta, că nu avem voie să facem achiziţii de acelaşi fel de două ori pe an. Nu ştiu de la cine le-am luat, cei de la ADP au făcut achiziţia”, ne-a declarat primarul Câmpulungului. Iar pe şeful de la ADP, Liviu Popescu, nu am reuşit să-l contactăm.
Conform celor declarate de primar, e de presupus faptul că, dacă s-ar fi putut, s-ar mai fi luat mobilier urban, că doar banii nu au provenit de la el din buzunar, ci din bugetul public. Iar aici este de menţionat şi atitudinea celor din Consiliul Local care au fost de acord cu risipa banului public. Doar opoziţia liberală a criticat demersul, însă, de regulă, alocarea fondurilor pentru bănci şi coşuri s-a făcut la grămadă cu alte modificări la buget, astfel că a fost imposibilă respingerea propunerilor.

2016: Bănci de 1.500 lei bucata şi coşuri de 400 de lei

În septembrie 2016 s-a propus efectuarea primelor achiziţii, în baza unei adrese a Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Pentru „Bunuri şi servicii” s-au solicitat şi s-au obţinut 120.000 de lei pentru achiziţionare obiecte de inventar constând în 80 de bănci destinate centrului municipiului. Preţul uneia: 1.500 de lei. Apoi, la capitolul „Salubritate”, tot „Bunuri şi servicii” de 20.000 de lei pentru 50 de coşuri de gunoi. Un coş egal 400 de lei.

2017: Banca a scăzut la 1.300 de lei, coşul a ajuns la 700

În august 2017, alte achiziţii, de data aceasta cu bani din fondul de rezervă. Un total de 130.000 de lei împărţiţi după cum urmează: 80.000 de lei pentru 60 de bănci şi 70.000 de lei pentru 100 de coşuri de gunoi. Preţurile? O bancă a costat 1.333 de lei (perioadă 3), iar un coş, 700 de lei. Ţinând cont de faptul că obiectele sunt identice celor luate anul trecut, o primă întrebare se pune legată de diferenţa de preţuri.

Oferte cu preţuri rezonabile

10 03De curiozitate, am încercat să aflăm la ce nivel se situează preţurile la care Câmpulungul a achiziţionat mobilier urban. Pe Internet există diverse oferte de bănci şi coşuri, aşa că s-a putut face uşor o comparaţie cu situaţia din municipiul muscelean. Astfel, o bancă destul de arătoasă şi comodă, cu picioare de aluminiu, se vinde cu puţin peste 900 de lei. Cele de la Câmpulung au fost scumpe şi sunt şi incomode, având nivelul şezutului pe la 30 de cm, numai bun de stat cu genunchii la gură.
Apoi, un coş de gunoi asemănător celor cumpărate de Primăria lui Ţâroiu este la ofertă de 150 de lei. Mult sub preţul achiziţiei din Muscel! Dar asta nu a contat, în condiţiile în care banii au curs gârlă la Câmpulung. Acolo unde, în cadrul proiectului eşuat de reabilitare a centrului istoric, s-au cumpărat în anii anteriori bănci şi lămpi la preţuri care pot da frisoane oricărui primar cu frică de DNA.

Şi alţii au aruncat cu banii

Presa din Câmpulung a asemănat risipa banilor din aceste cazuri cu ceea ce s-a întâmplat în alte localităţi din ţară. Într-o comună din Arad, Primăria a cumpărat 760 de coşuri de gunoi la 670.000 de lei, un total reprezentând triplul veniturilor localităţii. În plus, coşurile nu au încăput toate în comuna cu doar 640 de gospodării.
Apoi, într-o altă localitate rurală, de data aceasta din Brăila, primarul a luat 122 de bănci şi 175 de coşuri doar pentru un singur parc şi le-a montat una lângă unul. La Câmpulung, Ţâroiu e de-abia la început!

 

Publicat în Dezvaluiri

# Edilul Liviu Țâroiu are spor de indemnizație dintr-un proiect de incluziune socială derulat în Muscel
Indemnizaţiile şi salariile celor din administraţia publică din Câmpulung nu doar că sunt printre cele mai mari din ţară - la nivelul municipiilor de rang II - ci cresc fără încetare. Ultima ocazie a fost oferită de derularea unui proiect cu efecte la nivel socio-economic de care vor beneficia nu numai persoane defavorizate, ci şi favorizaţii Primăriei, în frunte cu primarul Țâroiu.

Noul proiect cu finanţare europeană se încadrează în ideea de a folosi fonduri externe doar pe ce nu se vede. Asta după ce fostul primar Călin Andrei a insistat cu dorinţa de reabilitare a centrului istoric şi s-a ajuns în situaţia ca municipiul Câmpulung să returneze circa opt milioane de lei către Ministerul Dezvoltării, bani veniţi tot pe filiera Uniunii Europene. Acum, actualul primar investeşte în infrastructură doar prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iar banii din afară sunt atraşi prin proiecte fără rezultate palpabile. Sau cel puţin aşa sunt considerate la acest moment, ţinând cont de antecedentele cazuri.
Proiectul este denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea socială şi economică a persoanelor defavorizate din zona de nord a Municipiului Câmpulung” şi este încadrat în Programul Operaţional Capital Uman, fiind cofinanţat din Fondul Social European. Valoarea totală a cheltuieilor eligibile pentru proiectul care va fi derulat pe 34 de luni este de 16.867.983,53 lei, repartizată pe cei cinci parteneri ai proiectului: Municipiul Câmpulung, Serviciul Public de Asistenţă Socială Câmpulung, Şcoala Gimnazială „CD Aricescu” Câmpulung şi firmele Agrafics Communication SRL Bucureşti şi Profi Jobs Consulting SRL Piteşti. Potrivit presei naţionale, societatea din Bucureşti care va administra peste patru milioane de lei este abonată la banul public, în special prin intermediul Ministerului Mediului.
In extenso, proiectul va avea - se spune - ca rezultat reducerea cu 565 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunitatea marginalizată (non romă) situată în anumite zone ale Câmpulungului. Este prinsă aici şi celebra „Şerpărie”, adică mini-cartierul de blocuri care au aparţinut fostei uzine ARO. Toate aceste persoane - copii şi majori - vor beneficia, după caz, de consiliere profesională, cursuri de calificare, sprijin pentru demararea de afaceri, servicii medicale şi juridice, tabere gratuite şi altele. Lucruri des întâlnite în cadrul unor asemenea proiecte în care beneficiarii primesc bani pentru a fi prezenţi la cursuri sau la alte activităţi şi după care nu rămâne mai nimic. Cu excepţia banilor primiţi de cei care implementează proiectul.

Expertului Ţâroiu i-a crescut indemnizaţia cu 25%

Şi sunt persoane care se aleg cu ceva, printre aceştia aflându-se inclusiv primarul Câmpulungului, Liviu Ţâroiu. Cum derularea proiectului a fost demarată, în lista de funcţii pe octombrie 2017 a administraţiei câmpulungene Ţâroiu apare cu un asterisc: primeşte 25% în plus la indemnizaţie pentru implicarea în „Schimbă-ţi viitorul!”. Un viitor fain pentru Ţâroiu, acesta ajungând de la 9.425 de lei lunar la 11.781 de lei. „Sunt patru persoane din administraţie implicate, managerul de proiect, doi experţi de monitorizare şi un responsabil reglementări, dar cred că ar trebui să vorbim despre ce antrenăm noi în acest proiect, cui ne adresăm, nu despre altceva”, spune primarul Câmpulungului.
Din câte am aflat, manager de proiect este directorul economic al Primăriei, Violeta Iarca, şi ea cu o creştere salarială de la 7.974 la 11.961 lei. Ceilalţi implicaţi sunt Ramona Simion, consilier superior în Primărie, şi Cătălin Bădiţă, şeful Serviciului de Asistenţă Socială.

 

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 5