# Despre dubla măsură a lui Don Armando Chiriloiu # Precedentul e deja creat prin recuperarea de către stat, prin Direcția Silvică Argeș, a celor 32,8 ha „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale

Salutară inițiativa Direcției Silvice Argeș de a cere și a obține în instanță (după o campanie susținută a Jurnalului de Argeș, să nu uitați acest lucru!) anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale și ajunse în final la omul de afaceri Nicolae Ivănescu. A apărut însă în spațiul public o  altă întrebare. De ce Direcția Silvică Argeș nu are o asemenea inițiativă și în cazul altor terenuri transferate cu dedicație, din sudul județului sau din țară, de unde se agață harta în cui, în zone foarte atractive din punct de vedere imobiliar, pe Transfăgărășan, între Capra și Barajul Vidraru? Că doar și aceste terenuri, ca și Pădurea Trivale, au aparținut tot statului, mai exact Casei Autonome a Pădurilor Statului, însă au fost înstrăinate cu generozitate și cu încălcarea legilor țării  de către funcționari, tot ai... statului. Din pură curiozitate, am inițiat un demers jurnalistic care începe să ne releve și răspunsul. Am intrat în posesia mai multor documente, printre care și două titluri de proprietate (din 2003 și 2004), grație cărora două hălci de pădure, una de 1,81 de hectare și cealaltă de 10 hectare sunt mutate una de la Ciofrângeni și alta de la...Rădăuți, via Arefu (pe motiv de... amplasamente ocupate), cu punct terminus Vidraru.

Cuscrul și nevasta lui Armand Chiriloiu, implicați în două transferuri cu dedicație în zona Capra-Barajul Vidrau

În ambele situații, firele conduc către familia șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Astfel, în speța legată de o anume Rodica Trelea, în care o suprafață de 10 hectare este transferată tocmai de la Rădăuți, apare Alina Chiriloiu. Aceasta e nimeni alta decât soția șefului DSA, cercetată pentru abuz în serviciu și condamnată în 2007, în prima instanță, de Judecătoria Curtea de Argeș că a semnat în calitate de membru al comisiei locale de fond funciar Arefu, fără să aibă delegație din partea Ocolului Silvic Arefu, pentru retrocedarea  celor 10 hectare de teren respectivei Rodica Trelea.  În a  doua speță, Gheorghe Manole, fost preot la Capul Dealului din Curtea de Argeș, este o altă persoană care primește, în condiții stranii, 1,81, hectare, în aceeași zonă binecuvântată de Dumnezeu de la Vidraru. Când spunem condiții stranii, ne referim la faptul  că în  actele pe care le avem la dispoziție   se găsesc  erori grosolane, cum ar fi faptul că dreptul de proprietate pentru 0,81 hectare se dă în baza unui document al Comisiei Locale de fond funciar al Primăriei Ciofrângeni, act care nu conține și data înregistrării. Apare în schimb o dată, respectiv 13.10.2004, pe un document similar emis de aceeași comisie, dar în care figurează ca validată suprafața de 1 hectar. Și, ce să vezi, în data de 14.10.2004, cu maximă operativitate,  Comisia județeană de fond funciar se întrunește și  hotărăște să dea 1,81 hectare  în aceleași poienițe de la Vidraru. În 22 octombrie se emite și titlul de proprietate. Minuni peste minuni, numai că ceva ne face să credem că nu calitatea de om al bisericii a părintelui Manole a făcut ca acestea să se întâmple, ci poate calitatea de... cuscru al lui Armand Chiriloiu, fost mare șef cu vânătoarea pe la Regia Națională a Pădurii, la acea dată. Ca și în cazul Trelea, autorul de titlu, adică părintele Manole - socrul surorii lui Armand Chiriloiu, primește  mai multe parcele dispersate de la Capra până la barajul Vidraru.
Cum spuneam, este vorba despre minuni în acte publice, cum ar fi date și semnături lipsă, dar hectare în plus atribuite ilegal și pe care Direcția Silvică Argeș, condusă de același Armand Chiriloiu, ar trebuie să se bată, la fel ca și în cazul Pădurii Trivale, să le recupereze. Și cine să inițieze aceste demersuri, dacă nu domnul Chiriloiu? Sau poate că DNA ar trebui să se sesizeze de ce nu se sesizează, totuși, domnul director Chiriloiu...? Am încercat să luăm un punct de vedere și domnului director Chiriloiu și, deși i-am transmis un sms cu ce dorim să-l întrebăm, nu ne-a răspuns în timp util, cerându-ne să revenim cu întrebările pe faxul sau e-mailul Direcţiei Silvice Argeş, ceea ce am şi făcut.

Publicat în Administratie

# Afirmă Gheorghe Davidescu, care mai spune că, pe vremea când era prefect, a sesizat Parchetul pentru schimbul de terenuri dintre Răteşti şi Piteşti

Direcția Silvică Argeș a obținut în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de Ileana Brătianu, (nepoata lui Ion C. Brătianu) lui Nicolae Ivănescu.  Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa. Gheorghe Davidescu reamintește faptul că aceste procese au fost inițiate încă din 2009, pe vremea când era prefect și a găsit puneri în posesie suspecte, printre care și aceste terenuri, aduse de la Rătești în Pădurea Trivale. Motiv pentru care a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. Este vorba despre o suprafață totală de 143 de hectare. În plus, Gheorghe Davidescu, se miră că nimeni nu își mai amintește că un alt prefect, și anume Iani Popa este cel care a facilitat schimburile de terenuri, respectiv schimbarea amplasamentelor, fără a mai fi validate de comisia județeană. „Când am venit, în februarie 2009 (n.red. la Prefectura Argeș), am găsit puneri în posesie, între care și aceste suprafețe către Brătianu, recte Ivănescu. Era pe vremea când director la Direcția Silvică Argeș era Valerian Jinga, iar prefectul de atunci, Iani Popa, a dat un ordin prin care anula obligativitatea ca, în cazul amplasamentelor de pe raza aceluiași ocol silvic, să se mai ceară viza celor de la primării. Am făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, pentru că DNA nu exista, iar procesul a fost declanșat în martie 2009. Am destituit atunci și mai mulți șefi de ocoale silvice, pentru neregulile găsite. Eu am însă o solicitare către domnul Armand Chiriloiu, actualul director al Direcției Silvice Argeș, și anume: dacă tot îl doare și ține la proprietatea statului, să facă plângere și pentru suprafața de 1,81 hectare mutată de la Ciofrângeni la Vidraru, ca și pentru cele  de 10 hectare «teleportate» de la Rădăuți(!) tot la Vidraru”.
Gheorghe Davidescu face referire la două titluri de proprietate, primul pe numele lui Gheorghe Manole și celălalt pe numele Rodica Trelea, cei doi primind mai multe suprafețe forestiere generoase și strategic amplasate, numai bune pentru ridicarea unor pensiuni în zone atractive pentru turiști.

Publicat în Actualitate
Miercuri, 07 Martie 2018 20:49

Don Armando a dat gerul pe... Thailanda

În timp ce Argeșul gemea sub un ger de crăpau pietrele și nămeții mai aveau puțin și depășeau Vârful Moldoveanu, șeful de la Silvic se bucura de o binemeritată vacanță cu prietenii în Thailanda. E logic, nu? Ce rost mai are să rămâi prin județ, dacă tot nu poți folosi drujba din cauza frigului?  Mai bine la mare, la soare, scăldându-ți ochii în ochii oblici ai thailandezelor. Acu’, nu că don Armando n-ar avea voie să plece în concediu oriunde în lume asta, că doar are parale în tolbă și dor de ducă, însă am vrut să-i demonstrăm încă o data că suntem informați. Poate prea bine informați față de cât își dorește el. Și, așa cum au teleportat unii pădurea de la Bârla sau de la Rădăuți pe la Vidraru, așa suntem și noi capabili să ne teleportăm oriunde putem afla ceva interesant despre dânsul. Care, om cu un dezvoltat simț al umorului fiind, va gusta cu siguranță toate știrile noastre cu și despre el.

 

Publicat în Culise

Pentru a nu i se mai reproșa de către partidul de la guvernare că nu a adus niciun om în PSD, când, de fapt, chiar și propria apartenență este pusă sub semnul întrebării, directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, s-a prezentat la ședința Biroului Municipal al PSD Pitești, din 20 februarie, cu doi subalterni. Este vorba despre Sorin Balaci, șeful Ocolului Silvic Pitești și Cătălin Vișan, cel care conduce Ocolul Silvic Cotmeana. Nu se știe dacă cei doi au devenit membri de partid sau erau pe post de bodyguard. Șeful lor, Chiriloiu, însă, a obținut transferul la Pitești, de la organizația Albota a PSD, la sfârșitul lunii noiembrie, anul trecut. Asta, deși spun unii, având domiciliul pe Strada Aleea Pădurii, care face parte din comuna Moșoaia, directorul Direcției Silvice Argeș ar fi trebuit să fie membru al PSD Moșoaia, transferul său fiind deci nestatutar.

Publicat în Culise

# Un fost prefect şi director al direcţiei Silvice Argeş rupe tăcerea # Dar și cum naufragiază echipele de control venite de la București în mijloc de codru verde, la chefuri și mese organizate la cabanele DS Argeș

Controlul de astă toamnă, de la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final, mai ales după ce deținătoarea portofoliului de la Păduri, Doina Pană, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie și noul ministru de abia acum își intră în pâine. Jurnalul de Argeș a scris pe larg despre sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care se atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului cu fonduri UE „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota și pe care Direcția Silvică trebuia să o reîmpădurească cu o suprafață echivalentă cu cea defrișată în Lunca Argeșului. Ei bine, după respectiva sesizare a inginerului silvic de la Ocolul Silvic Pitești, Carol Puiulescu, mai apar și altele. Iar petenții își doresc ca noul ministru să își îndrepte atenția către ce se întâmplă în ograda lui Don Armando Chiriloiu, mai ales că sunt sesizate fapte extrem de grave, care, dacă s-ar adeveri în urma unui control „pe bune”, ar trebui să atragă de urgență răspunderea penală a persoanelor vinovate. O astfel de petiție  ne-a parvenit și nouă, după ce, în prealabil i-a fost înmânată fostului director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu, motiv pentru care am realizat cu acesta din urmă un interviu.

# Cum v-a parvenit această sesizare?
- Este o sesizare pe care am primit-o, după cum se observă şi de pe ștampila de poştă, la adresa mea din Aleea Stejarului, comuna Moşoaia.
# Ce cuprinde această sesizare?
- Cuprinde o înşiruire a unor fapte care, dacă ar putea fi dovedite, sunt foarte grave. Această sesizare, aşa cum se observă, cuprinde foarte multe aspecte legate de activitatea Direcţiei Silvice şi probabil cea mai bună variantă ar fi ca, de la conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, să se dispună un control de fond al Direcţiei Silvice Argeş. Iar în urma acestui control să se constate faptele care au caracter penal și să fie deferite Parchetului persoanele vinovate. Fie Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, fie DNA-ului, pentru că sunt anumite criterii de competenţă care pot fi stabilite de către cei care vor efectua controlul.

Dintr-un un hectar de pădure, poţi să furi un miliard

# Să vorbim, mai concret, despre faptele care sunt menţionate aici, dacă ne puteţi spune ce ştiţi. În primul rând, chiar la începutul sesizării se vorbeşte despre licitaţii frauduloase, evident, de masă lemnoasă și sunt menţionate nişte firme. Le cunoaşteţi, aţi lucrat cu ele pe vremea când eraţi director?
- Vă daţi seama că, din 2012 şi până la sfârşitul lui 2016, când am primit această sesizare, s-au schimbat multe lucruri în cadrul Direcţiei. În plus, eu, faţă de alţi directori care s-au implicat în licitaţii, nu am făcut-o. Nu era absolut deloc treaba unui director decât de a semna componenţa comisiei de licitaţie. Din istoricul Direcţiei Silvice s-a constatat că directorii care s-au implicat în licitaţii de masă lemnoasă au avut probleme penale. Deci lucrurile astea se pot constata. Se pare că cel care a scis sesizarea este un cunoscător al problemelor de regim silvic, foloseşte termeni consacraţi de specialitate şi ştie foarte bine la ce se referă. Aceste probleme din sesizare se pot verifica.
# În sesizare se face referire la partiziile exploatate în 2015, despre partiziile luate la licitație în 2016 și despre faptul că exista masă lemnoasă în plus față de actul de punere în valoare... Mai exact cum se poate fura în urma unei astfel de licitații de masă lemnoasă? Care ar fi modul de operare, să  spunem așa?!
- Adică diametrele arborilor de 50 de cm, dacă le diminuezi şi faci 48 de cm, deja ai luat cel puţin un metru cub. Un hectar de pădure are între 350 şi 500 de metri cubi. Deci la fiecare hectar se pot lua 500 de metri cubi. Asta în bani, 500 de metri cubi ori 300 de lei, cât este acum, vorbind de  metri cubi pe picior, dar hai să zicem 200 de lei, este vorba de un miliard la hectar. Atât se poate fura din doi centimetri care sunt luaţi. Aceste diferenţe reprezintă pagubă adusă averii statului pentru că, aşa cum am spus mai devreme, dacă dintr-un condei, la un hectar  poţi să furi un miliard, banii ăia trebuie să se regăsească undeva. Deci cineva i-a luat. Nu ştiu dacă i-a luat ca mită sau ca foloase necuvenite, însă un control riguros, un control profesional, poate dovedi aceste diferenţe. Deci sunt chestiuni care pot fi verificate în teren, dacă de la conducerea ministerului se dispune un control. Însă, atenție, aşa cum se menţionează în mod repetat în sesizare, nu cu Garda Forestieră Ploieşti, pentru că acolo sunt probleme, au mai făcut controale, şi Chiriloiu a ieşit bine... Să vină control de la minister! Ministerul are suficiente cadre sau pot fi atrase cadre de la alte Gărzi Forestiere, din alte zone, care să facă această verificare pe bune.
# Spuneți-ne despre documentele din care poate să reiasă această diferenţă...
- Deci calculele sunt făcute după nişte tabele dendrometrice pe care le folosim noi şi terenul este cel care confirmă datele din acte. Deci verificarea se poate face în teren. De exemplu, avem o suprafață de un hectar de pe care s-a tăiat un număr de 100-200 de arbori. Un arbore la tăierea efectivă are circa 3-4 mc. Se măsoară diametrul pe cioată și cioata, de regulă, se taie la o treime din diametru iar tabelele respective iau în calcul diametrul la 1,30m. Deci cioatele au un diametru în teren (revenindu-i un anumit diametru la 1,30m, conform regulamentului de marcare) și altul mult mai mic în caietul de inventar. În plus, pot să fie 100 de arbori marcaţi, însă tăiaţi găseşti 150. Sunt diverse metode...
# Şi aşa ajungi la un miliard furat la un hectar de pădure!
- Şi aşa ajungi, grosso-modo, la un miliard în plus faţă de realitate. Valoarea reală este asta pe care v-o zic eu, cu un miliard în plus, valoarea de vânzare este cu un miliard mai puţin. Depinde cum se împarte... În final, pierde statul.
# Aici, în sesizare, scrie că şeful Corpului de Control al primului ministru a trimis controale la ocoalele de la Costeşti, Aninoasa, Cotmeana, Vidraru...
- Da, dar s-au soldat, aşa cum s-a spus în material, cu un chef de pomină la cabana de la Nucşoara a Direcţiei Silvice. Nu trebuie uitat că domnul Chiriloiu a lucrat în aparatul Regiei Naţionale şi a fost coleg de serviciu cu cei care au coordonat controlul.

Se câștigă și 200 de euro la un metru cub de cherestea vândut în China

# Se face referire în sesizare și la fabrica de la Domneşti a Direcției Silvice...
- Da, și aici este vizibil, corpul de control care ar face controlulul are la îndemână o comparaţie foarte clară. Este vorba despre o societate comercială care vinde aceleaşi produse, aceleaşi sortimente ca şi fabrica Domneşti. Pentru a putea să ocolească relaţia directă dintre fabrică şi importatorul chinez, au creat o firmă căpuşă între fabrică şi chinez. Pe firma căpuşă probabil că este preţul ăsta, însă firma care vinde  mai departe practică alt preț. Este o diferenţă foarte mare. Deci asta înseamnă o diferență între preţul pe care îl primeşte fabrica de la interpus, de la căpuşă, şi preţul pe care îl dă chinezul. Diferenţa aia se regăseşte undeva. De la fabrică la firma căpuşă este o diferenţă la cantitatea de buştean vândută. Se poate constata foarte uşor. E aritmetică. Se poate vedea clar cât se fură la un metru cub de cherestea. La firma căpușă - 1000 de euro metru cub, la fabrica de la Domneşti se vinde cu 800 de euro pe metru cub. Şi 200 de euro se împart, nu ştiu eu, între cine şi cine.
# Este un mod de operare...
- Da, se fac partizi preferenţiale şi este bine să se verifice şi la Direcţia Fond Forestier din cadrul Direcţiei Silvice pentru că este un parcurs mai lung de la cioată şi până în China.
# Firmele din China sunt cele tradiţionale sau s-au schimbat?
- Sunt şi tradiţionale, dar s-au mai şi schimbat. Eu nu îmi aduc aminte să fi făcut aşa ceva, dar este o boală la români. Când se schimbă conducerea, cel care vine trebuie să taie tot ce a fost înainte, ca să şteargă orice urmă. Din păcate, conducerea de astăzi a Direcției Silvice taie şi capete, nu numai arbori şi cherestea.
# La ce vă referiți?
- Spre surprinderea mea, am văzut, după cinci ani de zile, un coleg de breaslă care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume despre ce se întâmplă în politica de cadre a Direcţiei Silvice. Este vorba despre inginerul Mărăşoiu, care, aşa cum ştiţi, este consilier judeţean şi coleg de partid în PSD cu actualul director al Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu. Însă, subliniez, deși este PSD-ist, Mărășoiu a avut curaj să spună și să vorbească deschis despre teroarea de la Direcţia Silvică Argeş. În plus, am văzut că aţi avut şi alte articole cu nişte colegi, ingineri silvici, care au trecut prin nişte perioade absolut incredibile, de ev mediu sau de sclavie, ca la Berevoeşti. Că asta se întâmplă acum. În Direcţia Silvică este o atmosferă de înmormântare. Dacă te duci acolo, nimeni un are curaj să ridice capul. Este ceva de neimaginat.

La Direcţia Silvică Argeş a început Jihadul

# Sunt nereguli la achiziția de echipamente, uniforme pentru pădurari... se mai arată în reclamație...
- Nu mai sunt în sistem, dar lucrurile sunt foarte simple se pot verifica prin comparaţie. Să se verifice dacă achiziţiile publice s-au făcut cu procedurile de rigoare, adică cu SEAP, cu minim trei oferte, cu preţurile care sunt comparabile... Sunt societăţi care vând la un anumit preţ şi atunci ar trebui să fie, comparativ, cam aceleaşi valori. Dar corpul de control poate compara foarte clar dacă la Argeş s-a cumpărat un costum cu 100 de lei şi la Vâlcea cu 50 de lei. Indiferent de echipamente sau de construcţii, preţurile nu pot să difere foarte mult. Aici, dacă vă aduceţi aminte, pe vremea directorului general Dumitru de la Regia Națională, iar domnul în cauzăm (Armand Chiriloiu, n.red) era şeful compartimentului de vânătoare, s-au vândut cravate şi cartuşe tranchilizante cu preţuri de zece ori mai mari decât în piaţă. A fost un dosar penal, până la urmă a fost cu achitare pentru Dumitru, iar Chiriloiu a fost martor în dosar... Acolo a învăţat Chiriloiu această practică. E specialist în... şi atunci corpul de control poate să vadă, fără echivoc, diferenţa între un costum cumpărat de la Bacău şi un costum cumpărat de la Sighişoara pentru că sunt puţine firme care fac aceste uniforme. Se vede din avion.
# Ştiţi ceva mai în detaliu?
- Nu ştiu, pentru că am evitat orice contact cu personalul din Direcţia Silvică Argeș. Ştiu sigur că domnul Chiriloiu îi urmăreşte pe toţi colegii care ar avea curajul să stea de vorbă cu mine. Ca să nu le fac rău, am preferat să tac. Dar s-a ajuns într-un stadiu de teroare... Și văd că au trecut trei luni de la control şi încă nu se dă un rezultat.
# Pentru că vorbeam despre persoane care au avut de suferit, de când la conducerea Direcţiei Silvice a venit actuala conducere, respectiv domnul Chiriloiu. Dumneavoastră vă numărați printre ele?  
- Păi cu mine s-a început. Eu am fost prima victimă, ca să spun aşa. Este o chestie total lipsită de colegialitate față de mine, de asta nici un vreau să aud nici măcar pronunţat acest nume. Pentru că el nu a ştiut să facă drcât rău din prima zi când a venit. A fost atunci Adam Crăciunescu, şeful dumnealui de la Regia Pădurilor, la mine în birou. Ştiam că a câştigat PSD-ul alegerile, ştiam că trebuie să plecăm foştii... A venit, am discutat omeneşte şi am convenit să se respecte cutuma, cum s-a făcut şi până atunci când s-au schimbat alţi directori. Adică  vine el director şi merg eu şef de ocol la Piteşti. Crăciunescu a venit de la Regie cu decizia de numire a lui Chiriloiu scrisă. Investidu-l pe el, el trebuia să îmi dea mie decizie... A doua zi ce s-a întâmplat? Mi-a dat decizie de inginer silvic tocmai la granița județului, la Ocolul Silvic Şuici. Deci ăsta a fost cuvântul şi respectul lui. Ulterior am ieșit la pensie anticipat, însă nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu şi prin ceea ce trec colegii mei. De asta m-am hotărât să vorbesc. Acel  inginer (Carol Puiulescu, n.red), care a avut curajul să facă acea sesizare privind Lunca Argeșului, stă numai în concedii medicale. Iar pe cel de la Curtea de Argeş, inginerul obligat să stea în țarc cu mistreţii, la Mozacu (Florin Urluiescu, n.red), despre care de asemenea ați scris și dumneavoastră în ziar, e umilit în continuare. Pur şi simplu îi umileşte, îi dezumanizează. Care a fost prima acţiune pe care a început-o Armand Chiriloiu, imediat ce s-a instalat ca director? I-a luat la rând, începând de la secretară, întrebându-i de mine. Dacă au spus ceva au rămas, dacă  nu au spus nimic, a urmat ori desfacerea contractului de muncă, ori mutarea în altă parte. Deci, vorbim de un Jihad efectiv al lui Chiriloiu, jihad care a început în 2012. Dar e mult prea mult ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în continuare. Noua conducere a ministerului poate să dispună acum un control pe bune, mai ales că se va dovedi, fără putință de tăgadă, că acea sesizare cu parcul Lunca Argeșului este o încălcare flagrantă a cheltuirii banului public şi mai ales a fondurilor europene. Iar cu banii europeni chiar nu se poate glumi.

Publicat în Dezvaluiri

Nici nu a „împlinit” 60.000 de kilometri, practic doar vreo 56.000, că  mașina Alinei Chiriloiu... ă... ă... ă, ne scuzați, a Direcției Silvice Argeș, a fost trimisă la Ocolul Silvic Șuici. În locul autovehicolului fabricat în 2014, prima doamnă a pădurilor din Argeș a primit unul nou - nouț. Dusterul, de culoare gri-șobolan și având numere de rodaj - AG 063381 - poate fi admirat, de la începutul lunii ianuarie, în fiecare zi, adică de dimineață de pe la 8,30-9,00, când doamna angajată a Ocolului Silvic Pitești pleacă la job, conducând tacticos pe Aleea Pădurii (cum altfel?!), din Trivale, spre serviciu, tot în Trivale, un pic mai jos însă, acolo unde dânsa își are biroul. Mașina proaspăt achiziționată de direcția cu onor condusă de domnul soț, adică Armand Chiriloiu, mai poate fi admirată și începând de la întoarcerea acasă, adică în jurul amiezii, locul unde stă parcată până a doua zi dimineață. Asta, în caz că stăpâna nu trebuie să meargă la shopping. Cineva mai priceput în materie are însă și niște ponturi pentru organele de control, în caz că ar vrea să știe: ANAF să verifice toate foile de parcurs ale autoturismelor, documente care trebuie să aibă atașate delegațiile de serviciu cu raport de justificare; ITM să verifice dacă mașinile instituției sunt conduse de către persoane respectându-se Legea 319/2006 de sănătate și securitate în muncă, precum și cele prevăzute de instrucțiunile proprii ale Direcției Silvice Argeș. În plus, alte lucruri interesante le mai pot afla inspectorii curioși care ar dori să vadă deciziile scrise ale conducerii DS, privind personalul care are dreptul de a se deplasa cu mașinile instituției (de la serviciu la domiciliu și invers), registrul de evidență al parcării autoturismelor la sediul instituției, respectiv Direcția Silvică Argeș și Ocolul Silvic Pitești și, de asemenea, de văzut cine este persoana care eliberează foile de parcurs și... de ce nu, chiar și imaginile surprinse de camerele video instalate.

Publicat în Culise
Joi, 14 Decembrie 2017 14:56

Autodenunţ la Direcţia Silvică Argeş

Cu puțin timp în urmă, Jurnalul de Argeș a scris despre o sesizare a inginerului silvic Carol Puiulescu la ministerul de resort, în urma căreia a fost un control, încă nedefinitivat, la Direcția Silvică Argeș. Ca o paranteză, există multă înțelepciune în motivarea dlui inginer silvic de a spune adevărul: „Faptul că unii angajați de la stat nu au emoții, iar alții au, ține de structura personalității fiecăruia”! Astfel de oameni ar trebui să conducă destinele silviculturii argeșene. Ei bine, pentru ca articolul să fie bine documentat, s-au cerut mai multe date de la respectiva instituție publică, în baza legii informațiilor publice. Și am primit informarea nr. 13624/2017, prin care „Conducerea Direcției Silvice Argeș” recunoaște că nu știe foarte multe lucruri despre rostul ei pe lume.
Mai întâi, confundă săptămânalul Jurnal de Argeș cu „cotidianul...”. Este o eroare minoră, indiscutabil, însă asemănătoare cu diferența lexicală între exploatare forestieră și jaf forestier. Apoi trece la lucruri mai serioase, recunoscând fapta că „deși informațiile solicitate nu reprezintă documente de interes public, pentru o informare corectă a cititorilor (mulțumim de grijă) vă informăm...”. Grav, foarte grav dacă D.S. Argeș ne comunică date care „nu reprezintă documente de interes public”. Adică dintre cele cuprinse în art. 12 din lege, cum ar fi „informaţii din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice” sau „informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”! Grav, dacă ar fi așa, însă noroc că s-au înșelat, datele solicitate și comunicate au fost de interes public. Au făcut doar o aroganță, scuzabilă într-un fel, că e ușor să crezi că ești foarte inteligent când ai pușcă în dotare iar ceilalți doar pix.
Dar greul autodenunțului vine abia acum, când Direcția Silvică recunoaște că a selectat firma S.C. Terra Silva srl după cum a vrut mușchiul ei, întrucât, deși legea achizițiilor publice este obligatorie mereu și pentru toate instituțiile publice, tocmai „pentru promovarea concurenței între operatorii economici”, în acest caz nu se pune! Că le-ar fi spus lor cineva chestia asta despre lege, pe undeva, într-un „răspuns de consiliere metodologică”. Astfel, „contractul încheiat între contractant și subcontractanții săi, în condițiile prevăzute la art.45 din OUG 34/2006, coroborat cu art.96 din HG 925/2006, nu intră sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun”. Tranc, Marițo! Degeaba faci legi, parlamentule, pentru instituțiile publice din România, dacă acestea primesc „consiliere metodologică” pentru a nu le respecta.
Stimați cititori, Conducerea Direcției Silvice Argeș putea să nu recunoască încălcarea legii, că nu i-a întrebat nimeni. Dar așa e când ai pușcă în dotare și bani mulți, publici, de împrăștiat către firmele private atestate „în execuția lucrărilor de silvicultură și alte activități forestiere”. Doar amestecul de aroganță și inteligență pură determină recunoașterea încălcării legii, însă fără regrete, de către instituția publică numită Direcția Silvică Argeș. Cu mare curiozitate, așteptăm raportul Corpului de Control, care se preconizează a fi dezastruos, având în vedere că dl Sever Stanciu, de la Garda Forestieră Ploiești, un bun cunoscător al silvicului argeșean, se spală pe mâini și se leapădă de Satana: „Din punct de vedere juridic, nu mă pot eu exprima. În niciun caz”.

P.S. Așa cum, de regulă, primarul de la Albota, cunoscut pentru pușca lui, sare în apărarea lui don Armando, mă aștept și acum.

 

Publicat în Opinii

# Un inginer silvic povesteşte drama pe care o trăieşte de când Armand Chiriloiu a venit şef la Direcţia Silvică Argeş # Inginerul Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru: „Trebuia să stau de la ora 8,00 la ora 16,30, să fiu prezent acolo, în complex, în țarc. Pădurarul Ion Sârbu îmi descuia poarta, intram, la 16,30 același pădurar îmi descuia poarta ca să ies. (...) Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți, muncă de muncitor necalificat”. # Aşa înţelege să se răzbune directorul Chiriloiu pe inginerii care nu i se supun necondiţionat. Nu l-a interesat că în 2016 Urluescu a câştigat procesul şi l-a dat din nou afară peste o lună.

În numărul anterior al Jurnalului de Argeș am publicat declarațiile unui angajat al Ocolului Silvic Pitești, inginerul Carol Puiulescu, cel care într-o sesizare de aproape 700 de pagini a adus la cunoștința Corpului de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor despre existența unor nereguli la Direcția Silvică Argeș. Dar Carol Puiulescu nu este singurul care a scris împotriva directorului Armand Chiriloiu. Mai sunt și alții. Un alt silvicultor, inginerul Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, Doina Pană, despre nedreptățile îndurate din partea aceluiași Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță.  Magistrații i-au dat câștig de cauză și a obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția noastră, unde ne-a relatat calvarul  prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

„Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți”

5 01„Vă aduc la cunoștință situația mea începând cu anul 2012, de când am început să fiu hârțuit în permanență de către domnul director Chiriloiu Armand prin șefii de ocoale pe care îi are în subordine. Pînă în luna iunie 2012 am fost ing. șef district la O.S. Vidraru și începând cu 16 iunie 2012, prin decizia d-lui director, am fost delegat pe o perioadă de 60 de zile la O.S. Costești, pe o funcție fictivă, care până la acea dată nu a existat și nici în prezent nu există. Scopul d-lui director era acela de a mă obliga să demisionez din serviciu întrucât locul de muncă unde am fost repartizat (Complex Vânătoare Mozacu), se afla la o distanță de circa 150 de kilometri de locuința mea”, i-a scris silvicultorul ministrei, în plângerea sa. Însă din ceea ce ne-a povestit că s-a întâmplat în perioada exilării  sale la Complexul de Vănătoare de la Mozacu, dar și ulterior, pare însăși definiția umilinței la care poate fi supus un angajat, un om.  „M-am trezit că mi-a dat delegare două luni la Complexul de Vânătoare Mozacu la Ocolul Silvic Costești. Din senin. Habar nu aveam de ce. Aveam gestiune și a trebuit să predau mărcile  înainte de a pleca la noul loc de muncă. Dar din prima zi m-am ales cu patru ore tăiate. Locul de muncă era un țarc, în mijlocul pădurii, la 12 kilometri de cazare. Un canton pustiu, pentru care mi-a cerut bani, 10 lei pe noapte, deși trebuia să fie gratuit pentru că era al Direcției Silvice, fără   frigider, fără curent, fără apă curentă, fără baie. Era vară. Erau 40 de grade la sol. Nu puteai să stai îmbrăcat. La lucru, mi-a impus program normat deși noi, personalul de teren avem program nenormat, flexibil. Trebuia să stau de la ora 8,00 la ora 16,30, să fiu prezent acolo, în complex, în țarc. Pădurarul Ion Sârbu îmi descuia poarta, intram, la 16,30 același pădurar îmi descuia poarta ca să ies. Eram sechestrat, exact ca sclavii de la Berevoești. Mai trebuia  să fiu legat. Nicio sarcină tehnică nu am avut, în această perioadă, eu fiind personal tehnic. Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți, muncă de muncitor necalificat. Acolo este complex de vânătoare și creștere a mistreților. Îi crește și îi împușcă.  Este un țarc de vânătoare. Mă punea să fac curat, dădeam cu grebla, de două ori pe  săptămână. Stăteam toată ziua și mă uitam la mistreți și ei la mine. Ei nu aveau  nicio vină. Eu nici nu puteam să le administrez hrană pentru că hrana era în gestiunea pădurarului. Hrana se aducea în lipsa mea, nu trebuia nici să să cântăresc hrana,  era treaba pădurarului, eu doar trebuia să fiu prezent de la 8,00 la 16,30. Vă poate confirma domnul Ion Ionescu, fostul șef al Ocolului de la Costești că l-a forțat domnul director să mă hărțuiască permanent, să îmi însceneze sancțiuni, pentru a putea să îmi desfacă contractul de muncă. Am fost 60 de zile acolo și mi-a mai dat  încă șase luni detașare. Am făcut  proces și  în noiembrie am câștigat procesul și s-a suspendat detașarea. La revenirea  la O.S. Vidraru, hărțuirea mea a început început din nou. De data asta era sarcina șefului ocolului, de la acea vreme, inginerul Daniel Șerbănoiu, care mi-a spus clar că trebuie să îmi dau demisia și că, în caz contrar, îmi desface contractul de muncă. În urma unui fals referat întocmit de O.S. Vidraru și a celor întocmite de către șeful ocolului Costești, Ion Ionescu, pe data de 25 martie 2013 mi s-a desfăcut contractul de muncă în mod abuziv întrucât aveam deja pe rol, în instanță proces cu O.S. Vidraru și am și câștigat. În baza referatului  și ce mai aveam făcut de la Ocolul Silvic Costești de Ionescu-care acum recunoaște că a fost pus de Chiriloiu. Erau trecute ca abateri: că nu am făcut bine țarcul, că nu am bătut bine cuiul, că nu știu ce... Penalizare după penalizare pentru  ca în 2013 să urmeze desfacerea contractului de muncă, în luna martie, de Buna Vestire. Am contestat în instanță și în trei luni am reușit să obțin suspendarea deciziei și m-am întors la serviciu. Apoi în cursul anului, am făcut contestație la sancțiuni, am câștigat. În urma sancțiunilor mă dăduse afară. Apoi în 2016 mi-a venit sentință definitivă și irevocabilă de la Curtea de Apel cu anularea desfacerii contractului de muncă. Mă duc la serviciu, stau șase luni sau șapte, pentru ca în martie (nu știu de ce se împiedicau de mine pe acolo, erau exploatări forestiere, se fac manevre, nu  se fac, nu știu, nu pot să confirm așa ceva), m-au delegat la Obștea Moșnenilor Arefeni care erau cu un contract provizoriu cu noi, crezând că pleacă ăia, plec și eu. La 1 decembrie a plecat Obștea, și nu a mai stat la noi cu contractul. M-am întors la serviciu înapoi pe postul meu pe care băgaseră deja pe altul. În martie iar am fost trimis la Costești, la Mozacu. Am fost și bolnav în această perioadă, am avut o intervenție chirurgicală. Iar pe 15 martie-2016 mi s-a desfăcut din nou în mod abuziv contractul de muncă.  A urmat un nou proces. Pe 26 mai 2017 am câștigat irevocabil, definitiv la Curtea de Apel anularea deciziei 101 prin care mi s-a desfăcut contractul de muncă și plata drepturilor salariale - 320 de milioane bani  pe care mi i-au dat”.

Sumele de bani câştigate de angajaţi în urma proceselor cu instituţia reprezintă o pagubă a Direcţiei Silvice ce ar trebui suportată de Armand Chiriloiu

„Menționez că plata drepturilor salariale mi s-a făcut de către O.S. Vidraru dar consider că Direcția Silvică, respectiv Regia Națională, nu trebuie să plătească pentru nemărginita lăcomie de putere a d-lui director, care de nenumărate ori a afirmat că face ce vrea în instituție”, i-a scris Florin Urluescu ministrei atrăgând atenția astfel asupra faptului că, pentru greșelile făcute de directorul Armand Chiriloiu în relația cu angajații, plătește statul. Și aici mai trebuie spus, mai este un proces al inginerului Florin Urluescu în care este vorba tot despre drepturi salariale în valoare de vreo 80 de milioane și care se află încă pe fond, la instanță și că în Direcția Silvică Argeș sunt mai mulți angajați care considerându-se nedreptățiți s-au judecat cu instituția și au câștigat sume mari de bani.
„Aceste sume reprezintă o pagubă a Direcției Silvice care ar trebui suportate de către cel vinovat, respectiv directorul Direcției”, o spune și Florin Urlescu.
Am încercat să luăm legătura şi cu directorul Armand Chiriloiu, însă acesta avea telefonul închis.

Publicat în Dezvaluiri

Joi 30 noiembrie, într-o ședință a Biroului Executiv al PSD Albota, s-a aprobat transferul lui Armand Chiriloiu, membru al acestei organizații la cea a municipiului Pitești. Primarul Ion Dumitru, lider social democrat în comunitatea pe care o conduce ne-a confirmat acest lucru dar nu a dat prea multe detalii ci ne-a oferit un răspuns diplomatic: „A făcut o cerere și nu puteam să îl refuz. Joi am avut Birou Executiv și am aprobat transferul. Motivul este că, deși era membru al organizației noastre nu își avea domiciliul aici. Pentru același motiv am aprobat și transferul președintei organizației de femei de la Albota, care a divorțat și s-a mutat și ea la Pitești.” Acesta a fost declarația președintelui PSD Albota, Ion Dumitru, foarte corectă, de altfel, din punct de vedere politic, acesta nedorind să facă vreun comentariu pe marginea subiectului. Noi am aflat însă că, în ceea ce îl privește pe directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, lucrurile sunt un pic mai nuanțate în condițiile  apropierii sale de tabăra lui Ponta. Asta, dar și valurile pe care au început să le facă angajații și foștii angajați au ajuns până la București și este pe punctul de a se transforma într-un tsunami. În aceste condiții, impresia este că directorul peste pădurile Argeșului a devenit indezirabil până și pentru organizația de la Albota. Iar explicația cu mutatul la organizația de la Pitești pe motiv de domiciliu  nu stă în picioare pentru simplul motiv că Aleea Pădurii, strada pe care locuiește șeful Direcției Silvice Argeș, ține de... comuna Moșoaia.

Publicat în Politic

# Inginerul Carol Puiulescu de la Ocolul Silvic Pitești este autorul sesizării de 700 de pagini care a adus corpul de control al ministerului pe capul directorului de la Silvic # Inginerul Carol Puiulescu: „Sesizarea subsemnatului are legitimitate și este benefică. (...) Am sesizat că există aspecte în neconcordanță cu legea”

Controlul de la jumătatea lunii octombrie la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final. Până atunci, vă facem cunoscut cine este angajatul care s-a luat la trântă cu conducerea și cu directorul Armand Chiriloiu și ce anume l-a determinat să aștearnă pe hârtie și să își fundamenteze sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota. Este vorba despre  inginerul silvic  Carol Puiulescu, absolvent al  Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea Transilvania  Brașov promoția 1998. Din februarie 1999 este angajat în cadrul Direcției Silvice Argeș, unde a lucrat la Ocolul Silvic Mușătești și Ocolul Silvic Pitești. Din martie 2012 și până în iulie 2013, Puiulescu a lucrat în cadrul Biroului Tehnic al DS Argeș pentru ca, în prezent, locul său de muncă să fie OS Pitești-fond forestier. Inginerul a acceptat să ne dea, punctual, câteva lămuriri legate de sesizarea sa.

„Personalului Romsilva RA îi revine obligația să sesizeze forurile ierarhice când legea ar fi încălcată”

„Prin prezenta îmi arăt disponibilitatea de a vă da unele lămuriri pe care mi le-ați solicitat în legătură cu sesizarea adresată ministerului, privind realizarea obiectivului de investiții  privind împădurirea terenului proprietate a municipiului Pitești, cumpărat în compensare, ca urmare a defrișării în scopul implementării proiectului «Parcul Lunca Argeșului»:
Am fost obligat să formulez sesizarea către minister, deoarece fiind implicat în realizarea obiectivului de investiții privind împădurirea terenului proprietate a Mun. Pitești, adus în compensare ca urmare a defrișării terenului forestier pe care s-a realizat «Parcul Lunca Argeșului», am apreciat că există aspecte în neconcordanță cu legea, sens în care am refuzat să urmez unele proceduri promovate, deoarece le-am considerat riscante și respectiv că ar fi putut prejudicia atât pe subsemnatul, cât și pe alți colegi, dar și angajatorul subsemnatului - RNP  - Romsilva RA;
Pe de altă parte, cadrul contractual în baza căruia s-au derulat lucrările la obiectivul de investiții are inserată o clauză care prevede că: „serviciile silvice efectuate conform prevederilor prezentului contract, sub raportul respectării prescripțiilor tehnice și a prevederilor legale, sunt supuse controlului statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură”; astfel, rog a se oberva că sesizarea subsemnatului are legitimitate și este benefică; de altfel, personalului contractual din cadrul RNP Romsilva RA, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, îi revine obligația să sesizeze forurile ierarhice superioare atunci când legea ar fi încălcată;
Menționez că în urma refuzului de a executa anumite acte administrative emise în legătură cu obiectivul de investiții, am fost sancționat disciplinar pentru insubordonare, dar în urma contestării sancțiunii, Curtea de Apel Pitești prin emiterea hotărârii 1087/2017 mi-a dat definitiv câștig de cauză (Dosar 6174/109/2016 ); în mod special, țin să precizez că mai întâi am depus toate eforturile și bunele diligențe la nivel local, pentru a-mi justifica punctele de vedere în legătură cu obiectivul de investiții, dar din cauză că nu mi-au fost aduse contraargumente temeinice, după peste 4 ani de divergențe am fost nevoit să sesizez și să solicit sprijin de la ministerul de resort, cel care emisese OM nr.1067/2012 privind defrișarea și împădurirea;    
În legătură cu sesizarea subsemnatului, Ministerul Apelor și Pădurilor are autoritatea conferită de lege pentru a face lumină în legătură cu procedurile/lucrările desfășurate în legătură cu derularea proiectului de împădurire:   
Faptul că unii angajați de la stat nu au emoții, iar alții au, ține de structura personalității fiecăruia; în ceea ce privește faptul că anumiți salariați sunt mai circumspecți, aspectul îl apreciez ca unul pozitiv; în ceea ce mă privește, vă aduc la cunoștință că mă situez de partea celor circumspecți;   
Pe cale de consecință, până  la finalizarea și comunicarea Raportului de către Corpul de Control, consider că nu se pot trage concluzii pertinente”.
Cu stimă, Carol Puiulescu
27.11.2017

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 4