Administratie (2846)

Pentru a onora valorile județului, Consiliul Județean Argeș a organizat pe 8 decembrie la Hotel Ramada Pitești, cea de-a doua ediție a Galei „10 pentru Argeș”. Zece argeșeni, din diverse domenii de activitate, au primit recunoașterea comunității argeșene, în baza nominalizărilor Comitetului de Excelență.
Gala de excelență „10 pentru Argeș” în acest an s-a desfăşurat sub egida „Respect pentru Valorile Naționale”, un proiect inițiat în 2017 de Consiliul Județean Argeș, Academia Română și DACIN SARA cu scopul de a redescoperi și readuce în atenția publică valorile naționale, din domenii precum știință, istorie, literatură, cinematografie, teatru, muzică etc.
Peste 200 de invitaţi, parlamentari, oameni de afaceri, sportivi şi artişti au fost prezenţi. Printre ei s-au numărat Iulian Romaşcanu-ministrul Culturii şi fostul ministru Ionuţ Vulpescu (ambii premiaţi la categoria „Respect pentru Valorile Naţionale”), Ionuţ Butoi-premiat cu aur şi argint la Jocurile Invictus, tenismenul Flavian Crăciun, alpinistul Teo Vlad, ÎPS Calinic-arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului (premiat la categoria „Cultură”) şi jurnalistul Bogdan Ficeac.
Partea artistică a fost şi ea una specială, printre cei care au susţinut recitaluri numărându-se Nicu Alifantis, Nico şi Marius Bălan.
Iată şi cele 10 domenii pentru care s-au acordat premiile: Mediu de afaceri, Educație, Sport, Sănătate, Administrație, Cultură, Cercetare, Social, Protecția mediului - turism, Promovarea Argeșului.

Pe 28 noiembrie, Curtea de Apel Pitești s-a pronunțat în dosarul în care Cristian Dică Hristu, fostul primar de la Vlădești, era acuzat de conflict de interese. Fostul primar a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, sentința fiind definitivă. Pe 12 noiembrie, Ștefan Benonie, actualul primar de la Aninoasa, a pierdut la Înalta Curte procesul pe care îl avea cu ANI, după ce inspectorii de la Integritate l-ar fi găsit în incompatibilitate, pentru că ar fi deținut, simultan, atât funcţia de primar al comunei Aninoasa, cât şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul Întreprinderii Individuale Ştefan Benonie. Inițial, în primă instanță, Ștefan Benonie câștigase procesul cu ANI.
Am discutat atât cu Cristian Dică Hristu, cât și cu Ștefan Benonie despre aceste procese, ambii fiind deciși să continue lupta cu ANI prin căile extraordinare de atac legale pe care le au la dispoziție.

Cristian Dică Hristu, primar Vlădeşti: „Sunt bulversat. Începând cu 1 decembrie a.c., nu mai lucrez pe nicio funcţie”

În cazul lui Cristian Dică Hristu, ANI a constatat că există conflictul de interese de natură administrativă, după ce, în perioada când a fost consilier local, a participat la deliberări şi a votat pentru aprobarea hotărârii Consiliului Local al Comunei Vlădeşti, prin care acesta a încheiat un contract de furnizare de lemne de foc, în valoare de 20.000 de lei, cu firma Hristo Unico SRL (societate comercială al cărei asociat unic şi administrator era cumnata sa). Agenţia Naţională de Integritate, după evaluarea primarului Dică Hristu, a ajuns la concluzia că acesta a încălcat şi regimul juridic al conflictelor de interese în materie penală.
Asta după ce Primăria Vlădeşti a încheiat şi derulat contracte comerciale de executare de lucrări şi de furnizare de produse cu firmele Hristo Unico SRL (al cărei asociat unic şi administrator era cumnata sa) şi Decor Com Design SRL (la care asociatul unic şi administratorul era soţia sa), iar Cristian Dică Hristu a participat la aprobarea hotărârilor de Consiliu, votând favorabil aprobării acestora.
Am discutat cu fostul primar de la Vlădești legat de acest proces: „Mai am o cale de atac. Nu comentez decizia instanței, însă mi se pare foarte ciudat tot ce s-a întâmplat, mai ales că conflictul de interese a fost dezincriminat. În 2010 eram consilier local și n-am semnat nimic, n-am votat nimic în favoarea acelor firme. Eu am participat la o ședință la care Primăria Vlădești a luat act de încheierea unui contract cu o firmă. A fost un contract cu încredințare directă. Sunt bulversat. Începând cu 1 decembrie a.c., nu mai lucrez în cadrul Primăriei Vlădești pe nicio funcție”.

Ştefan Benonie, primar Aninoasa: „Am făcut deja cerere de revizuire la Înalta Curte de Casaţie”

Am stat de vorbă și cu Ștefan Benonie, actualul primar de la Aninoasa, legat de procesul pierdut cu ANI luna trecută.
„Voi continua să mă lupt în instanță. Am făcut deja cerere de revizuire la Înalta Curte. La mine nu a fost conflict de interese. Până să candidez la Primărie în 2012 aveam o Întreprindere Individuală. În 2010, trecusem această Întreprindere Individuală pe numele soției. Fata mea era singurul angajat. La scurt timp după alegeri - eu nu știam că o să câștig Primăria -  mi-a născut fata. La două luni după ce am câștigat alegerile, s-au sesizat cei de la ANI. Eu nu puteam să îi desfac contractul de muncă fiicei mele imediat după ce a născut. După vreo cinci luni de la alegeri am radiat firma. Eu n-am făcut nicio afacere cu acea firmă, n-am fost nici remunerat. Eu și cu Laurențiu Soare suntem singurii primari care am câștigat la Curtea de Apel. Sunt în continuare la Primărie. Și vreau să vă mai spun ceva. Nu e nicio lege la ANI, niciun act normativ prin care să poată să te demită. Vedem ce se va întâmpla mai departe”, ne-a declarat Ștefan Benonie, primarul de la Aninoasa.

Luni 4 decembrie, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului a avut loc dezbaterea „Toleranţa şi acceptarea persoaneler cu dizabilităţi”.
Evenimentul a urmărit să promoveze o imagine pozitivă a persoanelor cu dizabilităţi, să pună în lumină capacitățile deosebite ale acestora, să reducă prejudecățile şi să informeze corect opinia publică asupra abilităților sau limitărilor pe care le implică dizabilitatea.
Au participat primarul Ion Georgescu, viceprimarul Aurel Costache, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Argeş - Rodica Ciucă, Ana Maria Badea şi Lucreţia Neacşu-reprezentanţi ai  Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Argeş, reprezentantul ISJ Argeş- Petre Livezeanu, directori ai şcolilor din oraş, directorul Casei Sindicatelor- Elisabeta Panait şi preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Handicap „Speranţa Vieţii”- Alexandru Zidaru.
Dezbaterea a fost urmată şi de o defilare simbolică cu baloane pe platoul din Centrul Civic.
Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități.

Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a avut și în 2017 un an extrem de dens, cu foarte multe lucrări importante finalizate. Principalele lucrări de întreținere și reparații realizate în acest an de către Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea au fost următoarele:
# recalibrarea râului Vâlsan, în comuna Merișani; recalibrarea râului Doamnei, în comuna Coșești;
# recalibrarea râului Toplița, în comuna Mălureni; recalibrarea râului Doamnei, în comuna Micești, sat Purcăreni; regularizare  și  apărare  de  mal,  pârâu  Cicănești;
# reprofilarea râului Târgului la Câmpulung, aval pod DN 73; reprofilarea râului Bratia în comuna Bălilești; recalibrare și apărare de mal râul Bratia la Vlădești; reprofilare pârâu Neajlovel, comuna Căteasca, sat Catanele; decolmatare valea Păuleasca - aval tabară și zona școală (în parteneriat cu primăria); decolmatare pârâu Berivoaia, comuna  Negrași, județul Argeș (parteneriat cu primăria); decolmatare râu  Teleorman și văi locale în zona de confluență la Popești,  județul Argeș (parteneriat cu primaria);     
# decolmatare râu Cotmeana, comuna Poiana Lacului, județul Argeș; decolmatare mecanică râu Teleorman, zona Podu Broșteni, oraș Costești, jud. Argeș; consolidare biologică mal stâng râu Cotmeana aval pod DN 65, comuna Lunca Corbului; consolidare biologică mal stâng râu Teleorman în satul  Mareș, comuna Albota.
Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea are în administrare 58 de acumulări/baraje,  70 de km de derivații, 89 km de apărări  și consolidări de maluri, 439  km de regularizări de albii,  450 km de îndiguiri și 7.227 km de cursuri de apă neamenajate, pe teritoriile județelor Argeș, Dâmbovița, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ilfov și București.
Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, aflată în subordonarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, își desfășoară activitatea în spațiile hidrografice ale subbazinelor Argeș, Vedea, Călmățui și Dunăre, prin șase subunități de gospodărire a apelor. 

Una dintre condițiile acordării de gratuități persoanelor cu vârste peste 65 de ani, la transportul cu autobuzele Publitrans este ca beneficiarii să depună, lunar, o copie a actului de identitate și o declarație de consimțământ privind utilizarea și prelucrarea datelor personale. Un motiv de îngrijorare pentru unii pensionari, care consideră prevederea drept una abuzivă.
„Mi se pare în neregulă ca, lună de lună, să ne ceară să aducem copie după buletin și să semnăm o declarație în care să fim de acord să ne folosească datele personale. Nu este posibil. În alte orașe e suficient să te duci cu buletinul, să arăți că ai 70 de ani și nu-ţi mai cere nimeni, nimic. De ce trebuie să dăm acea declarație? Ce să facă cu datele noastre personale? Asta m-a deranjat cel mai mult. Se întâmplă atâtea lucruri. Dacă face cineva un abonament, un împrumut?  Dacă le bagă la alegeri? Nu se poate așa aceva!” spune ing. Ion Șerbănică, pensionar.
Conducerea Publitrans asigură că nu există motive întemeiate de îngrijorare. „Dumnealui nu are cum să înțeleagă pentru că acest lucru s-a făcut în urma unui control al Curții de Conturi și eu n-am cum să țin evidența beneficiarilor acestui tip de abonament, decât în baza documentelor pe care le ridic de la dânșii. Noi suntem operator autorizat de prelucrare a datelor cu caracter personal, deci nu are de ce să se îngrijoreze”, a declarat directorul Publitrans, Manuel Rotaru, contactat de Jurnal de Argeș.

# Niciun constructor nu s-a arătat interesat de sumă

Printr-o hotărâre din acest an, Consiliul Local Pitești a aprobat construirea unei săli de ceremonii funerare și grup sanitar pentru Cimitirul Sf Gheorghe investiție cu o valoare totală estimată inițial la 174.474 lei. Pentru atribuirea contractului de lucrări au fost postate pe SEAP două anunțuri de publicitate, însă nu s-a depus nicio ofertă. Considerând că motivul a fost subevaluarea lucrărilor, primarul Cornel Ionică a depus un proiect de hotărâre, votat în unanimitate, ieri, într-o ședință extraordinară a Legislativului piteștean care prevede un deviz actualizat de proiectant în valoare de 242.671 lei. Rămâne de văzut dacă firmele de construcții se vor arăta interesate de această nouă propunere.

Marți seara, pe 5 decembrie, pentru al doilea an consecutiv, Consiliul Județean Argeș l-a adus pe Moș Nicolae în Piața Vasile Milea. Sute de copii, părinți și bunici din întreg județul au venit să-l întâlnească pe Moș Nicolae și pe spiridușii săi, să urmărească momentele artistice pregătite de organizatori și să se fotografieze lângă trăsura Moșului, lângă bradul de Crăciun frumos împodobit sau lângă Omulețul de turtă dulce. Nu au lipsit nici cadourile, spiriduşii împărţind bomboane, mere şi covrigi tuturor copiilor prezenți în Piață. 

4 zurli02Evenimentul a debutat cu o mini-conferință de presă organizată la sediul Consiliului Județean, la care au participat reprezentanții mass-media însoțiți de copii. Apoi, trăsura Moșului a plecat de pe esplanada Teatrului Al. Davila către Piața Milea, spiridușii oferind micuților întâlniți în cale, după caz, dulciuri sau nuielușe. Pe scena amenajată în Piața Milea, actorii Teatrului „Așchiuță” și magicianul Marian Râlea au spus copiilor Povestea lui Moș Nicolae. 

4 zurli03Apoi, micuții ce poartă numele Sfântului sărbătorit pe 6 decembrie au fost invitați pe scenă, au fost plimbați pe „covorul magic” al magicianului Râlea și au primit daruri. Trupa de copii „Musicals” a oferit puiblicului un spectacol de colinde, iar în încheierea evenimentului prilejuit de venirea lui Moș Nicolae a evoluat Gașca Zurli, momentul cel mai așteptat al serii. Peste 5.000 de piteșteni au asistat la concert.

În urma unei sesizări primite la redacție, am descoperit că pe Aleea stadionului, mai exact, chiar în spatele terenurilor de antrenament din incinta arenei Nicolae Dobrin, din cauza unui canal de scurgere a apelor pluviale, canal construit în anul 2009 de firma Zeus, în zonă s-au adunat numeroase gunoaie, iar mirosul este unul insuportabil. Din câte se pare, canalul nu este construit tocmai la standarde adecvate, motiv pentru care în zonă se strâng întotdeauna gunoaie. După ce am luat legătura și cu autoritățile locale în această privință, ni s-a comunicat că situația se va remedia. Iată în cele ce urmează ce spune Sorin Apostoliceanu, viceprimarul municipiului Pitești.

„Vom face curat și vom pune canalul în funcțiune așa cum trebuie ca totul să fie în regulă”

4 apostoliceanuSorin Apostoliceanu, viceprimarul municipiului Pitești: „Ne-am uitat în arhivă și pot spune că este adevărat că acel canal a fost făcut în anul 2009. A fost vorba de un proiect cu canalizarea din toată zona Turcești, printre care și acest canal. Colegii mei din Primărie au vorbit cu cetățenii din zonă și într-adevăr trebuie făcută curățenie. S-a luat legătura cu Salubritatea pentru a face curățenie, dar cei din zonă de acolo au spus că sunt foarte mulți legați la canalizare. Deci, canalizarea menajeră este dată drumul pe acel canal și nu prea ar fi normal. Oricum, noi am preluat subiectul... La noi la primărie nu a venit nicio reclamație, dar, așa cum am spus, am preluat subiectul. Este un proiect mai mare și de aceea am cerut toate datele din arhivă pentru că la 5 ani documentele se duc în arhivă. Vă dați seama că este un proiect din 2009! Eu personal nu am putut să merg în zonă din motive de sănătate, dar colegii mi-au arătat poze de acolo. Este destul de multă mizerie... Am vorbit și la Apă Canal și ne-am dat seama că sunt foarte mulți care deversează și astfel apar aceste mirosuri neplăcute. Nu ar trebui să fie descoperit pentru că e canalizare acolo. Este neplăcut să avem această situație chiar în spatele stadionului, dar, vom vedea ce putem face. Am vorbit cu toți factorii și vom face curățenie. Trebuie să vedem dacă sunt branșamente ilegale la canalizarea menajeră. Acel canal este doar pentru apă pluvială... Vom vedea ce este scris în proiect, cum să funcționeze... Garanție nu mai e, dar vom face curat și îl vom pune în funcțiune așa cum trebuie ca totul să fie în regulă”.

# Acum aproape trei ani o avarie a lăsat Muscelul fără apă
În luna martie a anului 2015, o avarie la reţeau de alimentare cu apă a lăsat pe uscat Câmpulungul şi câteva comune limitrofe, criza prelungindu-se mai multe zile din cauza unei erori apărută în procedura de montare a conductei. Problema gravă apărută a determinat atunci şi reacţia Prefecturii Argeş, la mijloc fiind situaţia a zeci de mii de oameni, dispunându-se crearea unei comisii care să impună măsurile necesare rezolvării cazului. Au trecut de atunci aproape trei ani, iar riscul producerii unei noi avarii persistă. În ipoteza unei sistări a furnizării apei din cauză de defecţiune, nu este cert faptul că sistemul de rezervă realizat în anii trecuţi poate funcţiona.

Potrivit notei de constatare întocmită în 13 martie 2015 de către reprezentanţi ai Prefecturii, ISU, DSP, Administraţia Bazinală Argeş Vedea, Primăria Câmpulung şi Edilul CGA Câmpulung, comisia constituită prin ordin al fostului prefect Mihail Oprescu a dispus luarea mai multor măsuri. Printre altele s-a prevăzut crearea unui fond de materiale şi mijloace necesare în caz de intervenţie la avarie şi începerea procedurii pentru realizarea unui nou sistem de alimentare cu apă a Câmpulungului. Până să se ajungă la investiţia într-o nouă conductă magistrală - lucru încă nerealizat - urgenţa o constituia atunci „identificarea şi punerea în funcţiune a unei surse de rezervă de alimentare cu apă în caz de avarii şi a resurselor financiare necesare”.
Consiliul Local Câmpulung a alocat atunci, de urgenţă, aproape o sută de mii de lei pentru studii şi proiectul noii variante de aducţiune a apei. Apoi, cu aproape un milion de lei, au început lucrările de repunere în funcţiune a şapte foraje de mică adâncime la captarea Măgura Lereşti. Puţurile au fost decolmatate, s-a constatat faptul că apa este una conformă uzului casnic, şi s-a realizat sistemul de captare şi furnizare. Deşi termenul de punere în funcţiune a noii surse era finalul lui martie 2015, a trecut mai mult de un an şi instalaţia nu era finalizată. Rând pe rând, primarii interimari Liviu Ţâroiu şi Bogdan David au supravegheat derularea lucrărilor, apoi, după alegerile din 2016, toţi au uitat de rezerva de apă.

Nu se ştie dacă rezerva este funcţională

6 apa magura lerestiLucrările chiar au fost terminate, la un moment dat. Şapte puţuri sunt acum disponibile sub Măgură, pe teritoriul comunei Lereşti, şi pot asigura 30% din necesarul Câmpulungului. „Rezerva de apă e gata şi funcţionează”, ne-a declarat primarul Liviu Ţâroiu. Numai că, potrivit informaţiilor pe care le avem, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Apa este bună, însă nu s-a efectuat nicio probă constând în oprirea alimentării din conducta magistrală şi furnizarea de apă prin intermediul rezervei. Mai mult, potrivit unor surse, trimiterea apei pe conductă a avut consecinţa tulburării acesteia.
Dincolo de toate aceste aspecte, un lucru este sigur. Avariile la reţeaua de apă sunt la ordinea zilei în Muscel, îndeosebi în Câmpulung. Recent au rămas fără apă şi cei din satul Bilceşti, Valea Mare-Pravăţ, tot din cauza unei probleme la reţea.

Se susţine imposibilitatea înlocuirii conductei magistrale

Prestatorul de servicii în domeniul apei şi canalizării la Câmpulung şi în cinci comune este Edilul CGA SA, societate la care sunt acţionari municipalitatea şi firma Financiar Urban Piteşti. Mixul public-privat în acţionariat este considerat o piedică în calea obţinerii de fonduri europene pentru reabilitarea conductei principale de furnizare a apei, astfel că s-a încercat preluarea pachetului de acţiuni de la societatea piteşteană. Nu a fost o mişcare reuşită, în condiţiile în care „specialiştii” din Primăria Câmpulung s-au încurcat în modalităţile de preluare a acţiunilor, astfel că, deocamdată, conducta rămâne în aceeaşi zodie a riscului de avarie. Totuşi, potrivit primarului Ţâroiu, în acest an s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute. Însă, de la staţia de epurare către consumator, reţeaua este aceeaşi: veche şi afectată de diverşi factori.

 

Cea mai veche mănăstire din sudul Argeșului, ctitorie datând de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, a fost dotată săptămâna trecută cu o modernă centrală în valoare de 18.000 lei. Supranumită  și „Candela Sudului” pentru focarul de credință ortodoxă care s-a încăpățânat să lumineze în această parte de lume de mai bine de șase secole, mănăstirea Glavacioc e încălzită acum nu doar la figurat, de dragostea arhierească a starețului Casian Crețu, ci și la propriu, de o modernă centrală austriacă marca Viessman. Astfel, mai mulți argeșeni cu credință în Dumnezeu și dragoste de biserică au pus mână de la mână și au făcut o donație consistentă pentru achiziționarea acestei centrale.

20 glavacioc02S-a finalizat astfel un proiect de suflet prin care să se ofere condiții civilizate și confortabile de rugăciune pentru pelerinii, în număr din ce în ce mai mare, care trec pragul acestui important monument de cult ortodox, unic în sudul județului Argeș. Dar despre această bijuterie arhitecturală și ecleziastică, numită Mănăstirea Glavacioc, promitem o pagină întreagă de prezentare într-o ediție viitoare a ziarului nostru, la rubrica de tradiție „Discovery Argeș”.
20 glavacioc03În cuvântul său, cu emoție și elocință, starețul Casian Crețu a mulțumit celor care au făcut donațiile și i-au împlinit visul (în foarte mare parte prezenți), rugându-se pentru ei și familiile lor. Evenimentul s-a încheiat cu o masă de post într-una din chiliile mănăstirii, acolo unde preoți cu har au delectat invitații cu cântece populare și cu mare fior patriotic. 

Pagina 1 din 204