Administratie (2924)

# Declară Sevastian Pupăză Roşu, primarul comunei Stolnici

Sevastian Pupăză Roșu, primarul comunei Stolnici ne-a declarat că taxele și impozitele locale nu se vor mări la Stolnici în anul 2018: „În urma hotărârii Consiliului Local în ceea ce privește stabilirea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2018 s-a stabilit ca acestea să nu fie majorate și să rămână ca anul anterior. Deci, nu survine nicio modificare în ceea ce privește taxele și impozitele care se vor încasa de la populație, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. De reținut că în perioada care s-a scurs și care va urma fiecare cetățean, fiecare gospodărie va primi într-un pliculeț declarații care vor fi întocmite pe propria răspundere în ceea ce privește terenurile deținute în intravilan și extravilan pentru completarea registrului agricol și o declarație pentru construcțiile deținute. Aceste declarații care se vor întocmi pe propria răspundere vor fi aduse la Primăria Stolnici până la data de 31 martie, iar acest lucru este necesar pentru completarea bazei de informații a sistemului electronic pentru a putea vedea cât mai bine starea de fapt în comună și se vor încasa taxe și impozite conform declarației și conform realității din teren”.

 

În prima săptămână a acestui an, 2.139 de contribuabili şi-au achitat impozitele și taxele aferentele anului în curs, la ghișeele Primăriei Mioveni. Dintre aceștia 1.995 au fost persoane fizice, 114 persoane juridice şi 30 plătitori online. Plata se face mai simplu online, utilizând cardul bancar, accesând site-ul www.ghiseul.ro, secţiunea „Plata fără autentificare” şi selectând „Primăria oraşului Mioveni” din lista de instituţii. Plata taxelor și a impozitelor, dar şi a amenzilor folosind cardul bancar prin Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP) este disponibilă 7 zile din 7. Cetățenii nu plătesc comision pentru tranzacțiile efectuate online! Amintim că persoanele fizice şi juridice din orașul Mioveni beneficiază de bonificaţie la plata integrală şi cu anticipaţie până pe data de 31 martie 2018 a tuturor obligaţiilor datorate bugetului local. Reducerea la impozitul pentru clădiri, terenuri şi mijloace de transport este de 10% pentru persoanele fizice și de 5% pentru persoanele juridice. Informaţii suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0348/455.666 sau pe e-mail, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În perioada 24 februarie - 9 martie 2018, Primăria oraşului Mioveni va organiza cea de-a doua ediţie a Târgului de Mărţişor - Mioveni 2018.

Târgul, care se va desfășura pe Platoul Pieţei Agroalimenare Dacia, își propune să aducă în atenția publicului cumpărător și alte categorii de mărțișoare față de cele obișnuite: mărțișorul de oraș, mărțișorul rustic, mărțișorul croșetat sau mărțișorul de tip floral. Fiecărui participant îi va fi repartizat un amplasament cu suprafaţa de 3 mp, iar taxa de amplasare va fi de 5 lei/mp/zi (cf.HCL nr.104). Cei care doresc să participe sunt rugaţi să completeze fişa de înscriere (ce se poate descărca de pe adresa www. emioveni.ro) şi să o depună la Registratura Primăriei Mioveni sau prin fax, la numărul 0248/260.500, până pe data de 16 februarie 2018. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a repartiza locurile de comercializare a produselor și de a selecta participanţii.
Participanţii sunt aşteptaţi vineri, 23 februarie 2017, începând de la ora 9, pentru repartizarea locurilor de comercializare a produselor. Informaţii suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0348/455.444 (interior 111).

Joi, 18 Ianuarie 2018 13:33

Investiţii importante în comuna Oarja

Scris de

Contract important de asfaltare în comuna Oarja. Primăria anunță că a fost semnat un contract de maxim interes pentru comună. Mai exact, a fost parafat contractul pentru asfaltarea străzii Valea Găinii. Ţinând cont însă că suntem într-o lună de iarnă, asfaltarea va începe imediat ce vremea o va permite. De asemenea, Primăria Oarja beneficiază de investiții importante și pe PNDL. Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de alimentări cu apă, canalizări, infrastructură rutieră, grădinițe, școli și unități sanitare. Așadar, în ceea ce privește Unitatea Administrativ Teritorială Oarja, în perioada următoare se va investi în rețeaua de alimentare cu apă, proiect ce se ridică la suma de 7.319.440 lei.
De asemenea, o altă investiție semnificativă în localitatea Oarja este podul din beton armat de peste pârâul Neajlov, investiție de 483.565 lei.

Într-o conferinţă de presă organizată la sediul instituţiei, directoarea Casei Judeţene de Pensii Argeş, Aida Enache, a adus la cunoştinţa argeşenilor  modificările la sistemul public de pensii. Astfel, începând cu data de 6 ianuarie 2018, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 4.162 lei în timp ce  salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 1.900 lei. În perioada 1 ianuarie - 1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei. Tot în aceeaşi perioadă, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor în cazul pensionarilor de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate este de 800 lei (80% din valoarea unui punct de pensie), iar indemnizaţia socială pentru pensionari este de 520 lei în cazul pensionarilor al căror cuantum al pensiei se situează sub acest nivel, după cum a menţionat Aida Enache.
De asemenea, începând cu data de 01.01.2018, cotele de contribuții de asigurări sociale se modifică după cum urmeaza: 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora şi 8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă,  de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, se reduce impozitul pe venitul din pensii la 10%. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei, persoanele cu handicap grav sau accentuat fiind scutite de la plata impozitului pe venitul din pensii.

Completarea pensiei se poate face prin încheierea contractelor de asigurare socială

Demn de reţinut este şi că începând cu data de 01.01.2018, Contractele de asigurare socială care pot fi încheiate la casele teritoriale de pensii, se încheie doar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
Venitul la care se poate asigura o persoană cu contract de asigurare nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din căştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv 1.457 lei. La venitul asigurat se aplică contribuţia de asigurări sociale de 25%, cuantumul rezultat fiind suma pe care aceştia o vor plăti lunar. De exemplu, o persoana care se asigură la venitul minim prevăzut de lege, 1.457 lei, va plăti o contribuţie de asigurări sociale de 364 lei. O altă noutate în domeniul pensiilor este că au fost eliminate unele îngrădiri cu privire la cumulul pensiei anticipate/anticipate parţial, pensiei de invaliditate gradul I şi gradul II cu venituri realizate din activităţi dependente.
Astfel, persoanele care beneficiază de pensie anticipată/anticipată parţială şi pensie de invaliditate gradul I şi gradul II pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente indiferent de nivelul acestora, venituri provenite din drepturile de autor, contracte şi convenţii civile etc. În schimb, tot beneficiarii pensiei anticipate/anticipate parţiale, invaliditate gradul I şi II nu pot cumula pensia cu venituri realizate în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau din funcţii elective. În Argeş, numărul pensionarilor cu pensii sub 2.000 lei este de  143.981, dintr-un total de circa 160.000 pensionari, 21.978 fiind beneficiari indemnizaţie socială.

 

# Subprefectul dă de pământ cu directorul interimar al AJPIS Argeș# Cazul mămicii plimbate aiurea între Piteşti şi Bucureşti pentru o alocaţie şi o amărâtă de indemnizaţie

În ultimul număr din decembrie al ziarului nostru, Jurnal de Argeș relata despre bătaia de joc la care a fost supusă o mămică plimbată degeaba între Piteşti şi Bucureşti. După scuzele penibile potrivit cărora „Noi n-avem site-ul actualizat” și după puținele coversații lapidare (pentru că, de obicei, la telefonul instituției nu răspunde nimeni), în care funcționarele institituției nici n-au catadicsit să se prezinte, mămica a înregistrat discuțiile care dovedesc bătaia de joc a angajatelor de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială și le-a trimis redacției noastre.  Articolul publicat n-a rămas fără ecou. Subprefectul Gabriel Stoian, care l-a rândul său a făcut un test cu telefonul fix, la care, desigur, nu i-a răspuns nimeni, a efectuat o verificare inopinată la AJPIS, în urma căreia a tras o concluzie amară: „Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș”.

3 visanPe scurt, povestea este următoarea: Cristina Vișan, o tânără mămică din Argeş, jurist de profesie, care de nouă ani locuieşte în Bucureşti, dar a cărei adresă a rămas, până în mai anul acesta, la Piteşti a avut nevoie de serviciile Agenției Județeane pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș, instituție care a pus-o pe drumuri inutil, pentru o procedură care se putea rezolva și online. Un an mai târziu, în vara lui 2017, când femeia și-a mutat domiciliul în București, aceeași agenție n-a fost în stare să-i ofere telefonic informațiile necesare pentru încasarea indemnizației la noua adresă, pe motiv că la AJPIS, informațiile se oferă doar la fața locului. În secolul 21, femeia a bătut din nou drumul la Pitești, la ora stabilită telefonic, prin secretariat, doar ca să afle ce are de făcut. În fața agenției, stupoare: o ușă larg închisă o anunţa în direct că a bătut drumul inutil. Conducerea AJPIS Pitești i-a explicat, culmea, că documentele ar fi trebuit trimise online, așa cum încercase inițial femeia, când s-a lovit de reticenţa funcţionarelor. În decembrie 2017, AJPIS i-a pus din nou la încercare răbdarea, închizându-i, pur și simplu, în nas telefonul. A avut inspiraţia să înregistreze conversaţiile din care reiese lehamitea cu care sunt trataţi cei care încearcă să ia legătura cu personalul acestei instituţii. Iată o parte din această discuţie (mai mult, în varianta online):
Cristina Vișan: Bună ziua! Doamna Moldoveanu?
Angajata AJPIS: Nu!
Cristina Vișan: Cine este la telefon? Eu sunt Cristina Vișan. Dumneavoastră cine sunteți?
Angajata AJPIS: Ce problemă aveți dumneavoastră?
Cristina Vișan: Mi se pare normal să vă prezentați, într-o instituție de stat. Reprezentați interesele cetăţenilor. Vă rog să-mi spuneți numele dvs!
Angajata AJPIS: Dar de ce vă interesează numele meu?
Cristina Vișan: Pentru că mi se pare normal ca atunci când sun într-o instituție de stat să știu cu cine discut. Pentru că sunt contribuabil la stat, în primul rând. Ăsta e argumentul suprem!
Angajata AJPIS: Şi eu sunt contribuabil la stat.
Cristina Vișan: Eu sunt Cristina Vișan. Dvs cine sunteți?
Angajata AJPIS: Rămâneți!
A urmat un ton de ocupat și telefonul i-a fost închis.

Ce spune subprefectul: „Acești funcționari trebuie să înțeleagă că oamenii nu vin la plimbare”

Subprefectul Gabriel Stoian, care în urma articolului nostru a efectuat o vizită inopinantă la AJPIS, a concluzionat: „Eu sunt convins că cele relatate acolo sunt reale. Nu am niciun dubiu. Să fim corecți și să recunoaștem că sunt probleme de genul ăsta în relația personalului instituției cu persoanele deservite. Trebuie să înțeleagă acești funcționari că oamenii nu vin la plimbare, nu vin la distracție, ci vin să-și rezolve problemele și trebuie să adoptăm o poziție corectă. Am făcut și eu câteva probe cu telefonul, degeaba. M-am dus personal acolo...  Am citit ziarul la ora 8, iar la ora 8.30 - 9.00, eram deja acolo, împreună cu o altă persoană de la Prefectură pentru a face unele verificări. Explicațiile pe care au încercat să mi le dea n-au fost suficiente. Nu mi se pare că există scuze pentru așa ceva”.
Subprefectul i-a cerut personal scuze mămicii puse pe drumuri de angajatele AJPIS.
„Am sunat-o pe doamna Cristina Vișan din două motive. În primul rând, ca să-mi cer scuze pentru că angajații instituției s-au purtat așa cum nu trebuia, iar în al doilea rând, pentru a o întreba dacă și-a rezolvat problema. Este o mamă... Mamele au și așa au destule probleme în zilele noastre. Le mai punem și noi câte o piedică, câte o frână, fiindcă ne trezim noi că suntem mai altfel? Această mămică mi-a explicat cum au stat lucrurile și i-am dat dreptate. Eram convins de la început că nu este nicio fabulație, nicio dezinformare. Este real ce s-a întâmplat acolo”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, subprefectul Gabriel Stoian.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că, din păcate, instituția pe care o conduce nu are autoritatea de a sancționa un astfel de comportament, dar precizează că va anunța Ministerul Muncii.
„Eu sunt convins că aceste lucruri se vor schimba, pentru că zilele acestea chiar le-am cerut niște situații. Dacă acest cadru administrativ care se discută și se rediscută de atâta timp va înlocui acea pevedere potrivit căreia Prefectura are relații de colaborare cu instituțiile, iar în loc de colaborare, va apărea subordonare, astfel de situații nu vor mai apărea”, mai spune subprefectul.

„Când semnezi statul de plată, nu te mustră conștiința?”

Subprefectul are și un mesaj pentru directorul interimar Daniela Moldoveanu: „Dacă te-ai înhămat la un lucru  ca ăsta, fă-o cum trebuie. Dacă nu, lasă-i pe alții care au înclinații de genul ăsta s-o facă așa cum trebuie! Mi-am cules suficiente date, suficiente impresii ca să-mi dau seama, la nivel general, cum stau lucrurile. Și să știți, nu stau bine. Din păcate nu stau deloc bine... Când spunem că instituția merge bine, de fapt, băgăm gunoiul sub preș. Dacă vrei, într-adevăr, un post, trebuie să-ți iei în serios atribuțiile din fișa postului. Ce dacă ești doar interimar? Când semnezi statul de plată, nu te mustră conștiința? Statul te plătește ca să ai grijă de niște oameni, care nu te caută că vor ei. Te caută pentru că-i împing și pe ei greutățile. Pune-te în locul acelei mămici! Cum ți s-ar părea să te plimbe cineva, așa, de la București, la Piteşti şi înapoi?”
Deși încă din decembrie am încercat să obținem un punct de vedere al conducerii interimarare a AJPIS față de cele reclamate de mămică, nici măcar acum, la două săptămâni distanță, Daniela Moldoveanu nu ni-l poate oferi. Asta, în condițiile în care, anterior, s-a arătat deranjată că plângerea femeii a apărut în publicația noastră fără opinia sa de director. „Eu, fără avizul şefilor mei, nu pot să vă dau un punct de vedere. Atâta vreme cât noi avem procedura de a trece informaţiile prin Agenţia Naţională şi Ministerul Muncii, eu nu pot să nu-mi respect procedura”, a explicat Daniela Moldoveanu, directorul AJPIS Argeș.

Update 12 ianuarie 2018, ora 14.20

AJPIS Argeș ne-a transmis, în sfârșit, un punct de vedere cu privire la cele semnalate de Cristina Vișan.

Click AICI pentru a vizualiza punctul de vedere al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș

# O nouă majorare de salarii în administraţia câmpulungeană

Aşa-zisa stabilire a salariilor conform noii legislaţii s-a transformat la Câmpulung într-o continuă majorare a veniturilor. Trei creşteri consecutive aplicate între februarie 2017 şi ianuarie 2018 au făcut ca indemnizaţiile şi salariile celor din administraţia locală să fie chiar dublate. Şi, în pofida evidenţei, primarul Liviu Ţâroiu susţine că nu e vorba de majorări.

Prima creştere a veniturilor a fost efectuată în februarie anul trecut, atunci când salariile se aflau la un nivel decent, chiar mic în unele cazuri. Boom-ul s-a produs în iulie 2017, după apariţia noii legislaţii a salarizării, saltul fiind imens în comparaţie cu majorarea de 20% din februarie. Aşa s-a făcut că, în doar şapte luni, primarul să treacă de la o indemnizaţie de 5.657 de lei la una de 9.425 de lei. În timp, datorită implementării unui proiect cu finanţare europeană, Liviu Ţâroiu a mai prins un spor de 25%, ajungând la 11.781 lei. Iar noua majorare aprobată la finele lunii decembrie 2017, cu aplicabilitate începând din această lună, l-a dus pe primarul câmpulungenilor la 12.350 de lei.
Bineînţeles că primarul nu este unicul beneficiar al purcoiului cu bani. Creşterile au adus bani mai mulţi în conturile tuturor angajaţilor din Primărie şi instituţiile coordonate de Consiliul Local. Viceprimarul Mărgărin Blidaru şi secretarul Nicolae Ghinea au acum plusuri de venituri importante. Vicele a trecut, pe rând, de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul are acum 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Bani mai mulţi fără evaluarea activităţii

Ţâroiu susţine că a majorat salariile doar la directori şi şefi de servicii, acest lucru fiind de competenţa sa, în rest, spune el, „n-am mărit salariile”. Din nou o susţinere diferită de situaţia reală: majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2018 a provocat creşterea coeficientului corespunzător salariului de bază, astfel că toţi funcţionarii şi angajaţii pe bază de contract s-au ales cu lefuri mai mari. Un director executiv a ajuns la 10.070 de lei (de la circa 7.000), un şef de serviciu ia 7.505 lei, iar un îngrijitor a trecut de la circa 2.500 de lei la aproape 3.300 de lei.
În timpul discuţiilor de la creşterea din iulie, mai mulţi consilieri locali au pus problema identificării şi aplicării unor criterii de performanţă care să susţină majorările salariale, cu consecinţa eliminării acestora în cazurile în care activitatea funcţionarului este îndeplinită în mod deficitar. Până acum, însă, de criterii nu poate fi vorba, astfel că nici competenţa nu intră în discuţie.

 

 

Autoritățile județene își fac deja planuri pentru omolgarea ca pârtie de schi a derdelușului de la Molivișu, asta în condițiile în care zona nu dispune de infrastructura necesară. Șoseaua care urcă spre domeniul schiabil din nordul județului pare mai degrabă un drum forestier, fiind îngustă și neasfaltată. Ca să nu mai vorbim de lipsa unei telegondole care să urce turiștii în vârful pârtiei, instalația de transport pe cablu zăcând și astăzi într-un depozit din comuna Arefu.

Reconfigurare a pârtiei pentru evitarea suprapunerii cu proprietatea familiei Bârlă

La finele anului trecut, în cadrul unei conferințe de presă, vicele CJ Argeș-Simona Brătulescu anunța cu surle și trâmbițe că se fac demersuri pentru omologarea pârtiei de schi de la Molivișu. Numai că pârtia există mai mult pe hârtie, în teren fiind realizată doar în proporție de 38%. În realitate, la Molivișu e doar un derdeluș pe care s-au făcut demonstrații de schiat, cu câțiva ani în urmă, în mandatul fostului președinte Florin Tecău, cu mult înainte de returnarea finanțării europene în valoare de 400.000 de euro din cauza nefinalizării la termen a investiției. De atunci și până acum, proiectul schiabil Ghițu-Molivișu s-a confruntat, pe rând, cu numeroase probleme care au blocat finalizarea lui, cum ar fi lipsa finanțării, datoriile mari către furnizori, constatarea unor defrișări ilegale pe o suprafață de 9.000 mp, urmate de reîmpăduriri la fel de suspecte sau montarea unuia dintre stâlpii telegondolei pe un teren privat aparținând familiei fostului președinte al ADI Molivișu, Pavel Bârlă. De altfel, aceste ultime aspecte constituie și obiectul unei plângeri penale înaintate  Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș de către actuala conducere a CJ Argeș. Cert este că, proiectul a fost stopat pentru o perioadă, continuarea lui necesitând o reconfigurare a pârtiei de schi pentru ocolirea terenurilor aflate în proprietatea familiei Bârlă.

Președintele ADI Molivișu: „Pârtia nu a fost niciodată finalizată. La ce facem omologare?”

18 GabiDicaPentru a afla mai multe amănunte despre demersurile făcute pentru omologarea pârtiei de schi l-am contactat pe Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu. Acesta spune însă că nu se poate vorbi de o omologare atâta timp cât pârtia a fost realizată doar în proporție de 38% și nu i s-a făcut recepția finală. „Eu nu știu de nicio omologare. Omologarea se poate face după ce există cu adevărat pârtia, după ce se face recepția ei. Nu avem pârtie, dar facem omologare! La ce facem omologare? Pârtia este acum într-un stadiu de conservare și facem un studiu de fezabilitate pentru reconfigurarea ei. Din cauza problemelor de acolo au fost niște blocaje care nu ne-au permis să facem alți pași până nu am cerut documente la toate forurile decizionale, că pe vorbe, așa, nu mai face nimeni nicio treabă. Trebuie să existe documente. Această reconfigurare înseamnă să evităm zona care este sub aspectul dosarelor penale. Pârtia nu a fost niciodată finalizată și în momentul de față încercăm să redăm o viață proiectului inițial, având în vedere că s-au investit niște bani și județul Argeș pierde niște bani prin faptul că nu are proiectul ăsta terminat”, ne-a declarat Gabriel Dică (foto). Acesta mai spune că asfaltarea drumului de acces către pârtia de schi „înseamnă bani foarte mulți” și că, pentru moment, prioritară este montarea instalației de transport pe cablu. Ne-am interesat și de ce nu a fost construit mai întâi drumul de acces și abia apoi executate lucrările la pârtia de schi. „Întrebați-l pe dl Dârzan (n.red. - fostul manager de proiect), că poate știe dânsul mai bine ce-au gândit când au fost cumpărate instalațiile? Cumpărăm mobilă și o lăsăm în ploaie... Haideți să facem mai întâi acoperișul și apoi restul!”, e de părere Gabriel Dică.

Datorii de aproape 500.000 de lei

L-am mai întrebat pe președintele ADI Molivișu și la ce anume au fost utilizate sumele uriașe alocate de Consiliul Județean Argeș, anul trecut, proiectului schiabil. „Pentru deblocarea situației financiare, pentru că am preluat ADI cu datorii de câteva sute de mii de lei. ADI Molivișu ajunsese în impas, avea datorii de aproape 500.000 de lei. Alocarea de 600.000 lei de la Consiliul Județean a venit pentru deblocarea situației, ca să putem să facem în continuare proiectul. Au fost bani de funcționare. S-a mai scris în presă că am luat bani de deplasări și bani de plimbări pe la București. Da, m-am dus la București, dar la Tribunal, la proces. ADI avea vreo 7-8 procese pe rol cu toți furnizorii care nu au mai fost plătiți și trebuia să țin piept la toți, printre care și dl Dârzan, care avea și el niște procese. Și el acuză că nu a primit suficienți bani. Cei 600.000 lei au fost alocați de CJ pentru a nu pierde o investiție care se dorește a fi promițătoare și pentru că oameni de bună credință au încercat să facă un proiect și, din păcate, uite că nu toată lumea a vrut acest proiect. O parte au vrut proiectul, o parte au vrut doar bani pe proiectare”, mai spune Gabriel Dică.

Lucrările ar putea fi reluate în cursul acestui an

Ne-am mai interesat și în ce stare se află instalațiile de transport pe cablu achiziționate în urmă cu aproape trei ani și depozitate la Arefu. „Mda! Ce să vă zic? Sunt în condiții foarte bune și avem și un act adițional prin care Doppelmayr, furnizorul de echipamente, o să ne permită prelungirea garanției. Imediat după ce va fi pusă în funcțiune o să ne dea un nou termen de garanție. Instalația este depozitată la Arefu, într-o zonă îngrădită, ca să fie în continuare sub observația noastră”, susține președintele ADI Molivișu. Acesta ne-a mărturisit că în cursul acestui an lucrările ar putea fi reluate pe șantierul de la Molivișu. „Intenționez ca, până în prima jumătate a anului, să fac licitația pentru montarea instalației de transport pe cablu. Dar totul ține și de alți factori: de buget, de finanțare, avize, acorduri, tot ce înseamnă autorizarea șantierului. În stadiul actual, toate primăriile și-au plătit cotizația la zi. Există o seriozitate din partea tuturor asociaților și de-asta mă bazez pe termenele acestea de licitație”, ne-a mai declarat Gabriel Dică.

Maria Dinu, administratorul judeţului: „Punerea în funcţiune a instalaţiei va dura mult mai puţin decât obţinerea avizelor”

18 maria dinuAm solicitat un punct de vedere și administratorului Județului Argeș referitor la demersurile inițiate de CJ Argeș pentru omologarea pârtiei de la Molivișu, deși aceasta e departe de a fi finalizată. Maria Dinu ne-a explicat că se fac pași pentru ca pârtia de schi să poată fi pusă în funcțiune imediat ce va fi gata. „Ca să omologăm pârtia trebuie să îndeplinim niște condiții: să existe pârtia, să ai oameni, curent electric, toalete. Pentru omologarea ei - că pârtia de la Molivișu se va face - unul din pași este să ai acolo două echipe de salvamontiști, adică patru oameni. Noi putem să o facem mâine, dar nu îi putem da drumul dacă nu îi avem. Instalația nu a fost încă montată pentru că a trebuit regândit proiectul din cauza problemei penale cu o bucată de teren. A trebuit să refacem proiectul și să o luăm de la capăt cu obținerea avizelor și a autorizațiilor. Punerea în funcțiune a instalației de transport pe cablu va dura mult mai puțin decât obținerea avizelor”, ne-a declarat Maria Dinu.

 

Marți, 9 ianuarie, în județul Argeș a avut loc vizita Ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vicepremierul Paul Stănescu, a Ministrului Delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica și a Secretarilor de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Adrian Gâdea și Nicolae Tudose.

Cu această ocazie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, ministrul Marius Nica și directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, au semnat contractul de finanțare a proiectului privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”.
Investiţia presupune restaurarea şi conservarea clădirii - monument istoric de categorie A, precum şi digitalizarea Galeriei pentru creşterea gradului de expunere.
19 01Consiliul Judeţean Argeş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sunt beneficiarii proiectului şi estimează că, după finalizarea lucrărilor, numărul vizitatorilor va depăşi 12.000 pe an.
Proiectul „Restaurarea Galeriei de artă Rudolf Schweitzer - Cumpăna - consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural” este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii  5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Galeria de Artă se află într-o clădire construită de arhitectul Ion N. Socolescu în anul 1886 care a adăpostit Primăria oraşului Piteşti. În prezent, galeria deţine un patrimoniu de peste 1.000 de lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană, semnate de autori precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu şi Corneliu Baba. La etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.
Este al doilea contract semnat de Consiliul Județean Argeș cu Ministerul Fondurilor Europene, primul contract semnat vizând finanțarea proiectului de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Lucrările vor dura trei ani și jumătate și includ modernizarea a 25.976 km de drum județean, reabilitarea și modernizarea a patru poduri, construirea și modernizarea unor trotuare și trasee pietonale în suprafață totală de 36.663 mp, construirea și modernizarea a 21 de stații și alveole de transport public, precum și montarea de elemente suplimentare destinate siguranței circulației.
De asemenea, până acum, Consiliul Județean Argeș a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene și cele nouă proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2017 - 2020, proiecte a căror valoare depășește 135 de milioane de lei.
În plus, în sala mare a Consiliului Județean Argeș a avut loc și o întâlnire cu primarii din județ, consilierii județeni și parlamentarii. Discuțiile au fost legate, în special, de proiectele pentru care administrațiile locale din Argeș au obținut finanțare, atât pe PNDL II cât și fonduri europene.

Joi, 11 ianuarie, de la ora 11.00, la Primăria Mioveni va avea loc o întâlnire în care se va propune identificarea nevoilor de formare profesională a elevilor prin învăţământul dual, cifra de școlarizare și implicit sprijinirea acţiunilor de promovare a acestui tip de învăţământ. Întâlnirea este organizată de primăria orașului Mioveni, Asociația Constructorilor de Automobile din România și Inspectoratul Școlar Județean Argeș, în parteneriat cu o serie de importanți agenți economici din zonă. La eveniment vor participa reprezentanți ai guvernului, ai administrației județene și locale, conducerile unităților de învățământ vizate, parlamentari, oameni de afaceri direct interesați de dezvoltarea și implementarea la Mioveni a acestui proiect. Discuțiile vor fi conduse de către doi reprezentanți ai ministerului prin Victor Stelian Fedorca-consilier de stat al premierului Mihai Tudose pe probleme de învățământ și Cornel Bertea Hanganu-consilier în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului.
Lipsa specialiștilor creată în piața forței de muncă, dar și un slab interes al tinerilor față de școlile profesionale au determinat mai multe companii să se implice în sistemul educațional creând aceste școli profesionale în sistem dual, unde au posibilitatea de a-și crește viitorii angajați după propriile preferințe.
Învățământul profesional dual permite accesul gratuit la programe de pregătire tuturor absolvenților de gimnaziu care doresc să urmeze cursurile, până la vârsta de 26 de ani.
Scopul acestui proiect este de a îmbunătăți corelarea dintre oferta învățământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel județean sau local, prin implicarea materială a agenților econimici în realizarea învățământului dual.

Pagina 4 din 209