Administratie (2985)

Miercuri, 21 Martie 2018 22:34

Mioveniul, reprezentat la Roma

Scris de

Mioveniul este singurul oraş din ţara noastră care a participat la proiectul „Inovând şi consolidând Europa”, implementat printr-un parteneriat extins între 16 ţări europene: România, Franţa, Italia, Slovenia, Muntenegru, Albania, Portugalia, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Spania, Olanda, Macedonia, Serbia, Grecia şi Republica Cehă. La 15 ianuarie a avut loc prima activitate – webinarul online de prezentare a oraşelor participante şi a activităţilor de promovare a valorilor europene întreprinse de fiecare echipă în parte.
Cea de a doua activitate  s-a desfășurat la Roma, începând cu 19 martie, urmând să se încheie azi, 21 martie 2018.  La evenimentul internațional pentru lansarea la nivel european a proiectului s-a celebrat și cea de a 61-a aniversare a Tratatului de la Roma.
Reprezentanți ai echipei de implementare din fiecare țară se vor întâlni pentru a discuta și dezbate teme precum: traseul istoric și amintirea momentelor-cheie ale întemeierii Uniunii Europene, Uniunea Europeană de astăzi - provocări și subiecte de actualitate, rolul societății civile în conturarea unei Uniuni Europene mai puternice, mai apropiate cetățenilor, instrumente și metode de promovare a dezbaterii civice pe parcursul acțiunilor locale ulterioare, alegerile europene din 2019.
O delegație din Mioveni s-a deplasat  la Roma pentru a face schimb de experiență și bune practici cu reprezentanții celorlalte echipe din țările partenere.
Este vorba de Iuliana Iordache - managerul de proiect, Sorana Bratu - responsabil cu vizibilitatea proiectului, Nela Bărbuță - responsabil Achiziții, și Dănuț Proca - responsabil cu organizarea activităților.
Proiectul este finanţat prin Programul „Europa pentru cetăţeni”, a fost lansat în luna decembrie a anului trecut şi va fi finalizat în luna mai a anului 2019.

 

# Imobilele monument sunt fasonate de ADP-iști sub supravegherea autorităţilor

La Câmpulung sunt străzi şi trotuare pe care deszăpezirea s-a făcut cu piciorul omului şi anvelopa maşinii, iar mormanele de zăpadă vor dispărea când vor apărea trufandalele lui Cristi Edu. Iar spiritul gospodăresc al autorităţilor locale se manifestă dând cu târnăcopul în ancadramentele clădirilor monument. Este o situaţie pe care v-o prezentăm pentru a evidenţia încă o dată ghinionul municipiului muscelean de a (nu) avea primari în ultimele două decenii.

7 cladireSunt peste o sută de clădiri monumentale în Câmpulung, care ar trebui să fie protejate, începând cu restaurarea şi consolidarea lor. Unele se află în proprietate privată, altele aparţin statului sau Consiliului Judeţean, dar cele mai multe sunt ale municipalităţii. Iar dacă există cazuri fericite, precum cel al Vilei Golescu, majoritatea clădirilor sunt oribile, prezentând şi pericol pentru integritatea oamenilor şi a bunurilor. A devenit obişnuinţă ca în jurul unui imobil de pe Bulevardul „Pardon” să apară panglică împrejmuitoare şi un afiş care să atenţioneze asupra pericolului căderii bucăţilor de tencuială sau a cărămizilor. Tocmai pentru a înlătura un asemenea risc, la finele lunii trecute, cei de la ADP au intervenit la o clădire în cel mai brutal mod: cu târnăcopul. Un muncitor urcat la nivel, într-o nacelă, a spart ornamentul care încadra fereastra unei clădiri a Primăriei şi a curăţat faţada de tencuială. Lucrarea de dispreţ faţă de artă şi monument a fost supravegheată de viceprimarul Câmpulungului, Mărgărin Blidaru. „Clădirea prezenta pericol, iar ceea ce facem noi e parţial. Avem un proiect de restaurare. Va fi renovată şi va reveni la stadiul iniţial”, a declarat acesta. În rest, lucrarea nu a fost nici documentată, nici supravegheată de un specialist.

Caz sesizat la 112 şi la Ministerul Culturii

7 hotel regal01Ceea ce s-a întâmplat la Câmpulung nu a rămas fără ecou. Scânteia a fost aprinsă chiar în timpul intervenţiei hei-rupiste, acţiunea Primăriei fiind sesizată la 112. Apoi s-a sesizat Fundaţia „Pro Patrimonio”, cea care deţine în Câmpulung splendoarea denumită Vila Golescu, clădire monument în care s-au organizat şi anul acesta ateliere educative şi de creaţie, mai ales că ne aflăm în Anul European al Patrimoniului Cultural. „Fundaţia «Pro Patrimonio» îşi exprimă îngrijorarea în privinţa modului neadecvat în care Primăria Municipiului Câmpulung a decis să intervină asupra unor clădiri de patrimoniu din centrul oraşului pentru prevenirea accidentelor cauzate de desprinderea elementelor de decoraţie şi a tencuielii de pe faţadă. (...) Starea clădirilor de patrimoniu din Câmpulung este îngrijorătoare, iar exemplul dat de Primărie este ilegal şi demoralizator pentru cetăţeni. Câmpulung este unul din puţinele oraşe din ţară care şi-a păstrat centrul istoric în stare bună, fiind un exemplu remarcabil de arhitectură şi peisaj urban”, au precizat cei de la fundaţie.
Şi s-a mers mai departe! Cazul a fost adus la cunoştinţa celor de la Ministerul Culturii şi se aşteaptă acum reacţia autorităţilor centrale. În plus, a fost iniţiată o petiţie on-line cu un apel la cetăţenii Câmpulungului care doresc să se implice pentru salvarea patrimoniului oraşului.

Pe hârtie, totul este protejat

7 casa de culturaProtejarea patrimoniului construit la Câmpulung este un lait-motiv similar celui cu dezvoltarea prin turism. Adică se vorbeşte, dar nu se realizează nimic. Şi asta în condiţiile în care perioada de domnie a lui Călin Andrei a fost marcată de diverse evenimente sau intenţii destinate scopului. Dacă vă vine sau nu să credeţi, iată care sunt exemplele.
În anul 2011, Primăria a implementat proiectul „Regenerare urbană pornind de la patrimoniul construit pentru municipiul Câmpulung”. Atunci au fost inventariate nu mai puţin de 422 de clădiri din situl urban, doar în cazurile a 12 dintre acestea constatându-se faptul că se află în stare foarte bună. În rest s-au acordat calificative seci de „bună”, „medie”, „rea” şi „foarte rea”. Ca situaţia să devină, în timp, ironică, au apărut „Codul patrimoniului construit al municipiului Câmpulung” şi „Ghid de bune practici pentru reabilitarea clădirilor din centrul istoric al municipiului Câmpulung”. Aşa s-a dovedit, încă o dată, faptul că proiectele sunt implementate în municipiul muscelean doar pentru că cei prinşi în derularea acestora se aleg cu nişte bani. Şi are Câmpulungul şi acum un asemenea proiect!
Apoi, ani de-a rândul, la Câmpulung au fost organizate o tabără, un atelier de arhitectură cu studenţi din Spania. Aceştia au întocmit dese proiecte de reabilitare a centrului şi a clădirilor monument, însă totul a rămas pe hârtie. De câţiva ani, spaniolii nu au mai venit...

Probleme de coproprietate şi de finanţare

Toţi primarii Câmpulungului au recunoscut că se impune reabilitarea clădirilor din centrul municipiului, în zona protejată. Niciunul nu a întărit mortarul! Iar printre scuze au apărut lipsa fondurilor, imposibilitatea obligării proprietarilor (acolo unde sunt clădiri private) şi promisiunea reabilitării in corpore a centrului. Este adevărat că sunt şi cazuri în care, dincolo de penibilul justificărilor amintite anterior, intervenţia este aproape imposibilă. Spre exemplu, Hotelul „Regal„ din care curg continuu cărămizi şi tencuială, este deţinut în parte de Primărie, în parte de proprietari particulari. Adică un stăpân are parterul, celălalt etajul, iar procesele curg fără niciun rezultat.
Viceprimarul Blidaru vorbea de un proiect de restaurare. Într-adevăr, pe lista de investiţii din acest an există propunerile de amenajare urbanistică între Bulevard şi „Dinicu Golescu”, plus reabilitarea Pieţei Primăriei. Numai că nu se ştie dacă şi când vor începe lucrările, iar acestea nu includ reabilitarea tuturor clădirilor monumentale. În rest, în buget nu există niciun ban destinat renovării sutelor de imobile (care ar trebui să fie) protejate.

Încercările anterioare au produs dezastru

7 tencuialaFatalitatea face ca, şi atunci când se intervine pentru reabilitarea unor monumente istorice şi/sau de arhitectură, să apară eşecul, chiar dezastrul. Imobilul care adăposteşte Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, edificat în 1917, fost sediu al Primăriei Câmpulung, a intrat în reabilitare în anul 2003, cu fonduri guvernamentale, şi acum zace inutilizabil parţial. Este un dezastru pentru care s-a întocmit şi un dosar penal de distrugere, dar nimeni nu a fost tras la răspundere.
Apoi mai este binecunoscutul caz al proiectului „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex «Parc Kretzulescu»”. În urma eşecului acestuia nu a apărut doar pagubă de opt milioane în buget, din cauza returnării fondurilor europene, ci şi părăginirea clădirii complexului băilor care poartă numele fostului medic şi premier român Nicolae Kretzulescu, cel care a iniţiat construirea acestuia.

Apel la o ultimă încercare

Ce se poate face? Dincolo de sancţionarea faptului petrecut recent, cei de la „Pro Patrimonio” au nişte recomandări. „Solicităm Primăriei un plan coerent şi corect de punere în siguranţă a patrimoniului şi centrului istoric. Ne oferim sprijinul pentru realizarea acestuia, în baza experienţei fundaţiei şi a exemplelor de bună practică pe care fundaţia le-a realizat deja în oraşul Câmpulung Muscel şi nu numai. Considerăm că acest plan trebuie realizat împreună cu cetăţenii, pe care dorim să-i implicaţi în mod activ. Ar fi necesară o cartare de urgenţă a degradării clădirilor, realizarea unei liste de priorităţi, definirea intervenţiilor de urgenţă cu ajutorul specialiştilor, realizarea acestor intervenţii în mod profesionist”, propune fundaţia.

 

Numărul mașinilor abandonate în cartierele Piteștiului a crescut dramatic în ultimii ani, ajungând la câteva mii. Iar pentru a eradica acest fenomen - astfel sunt blocate mii de locuri de parcare -  Primăria Pitești a realizat un proiect de regulament pentru ridicarea de pe domeniul public a mașinilor abandonate. Proiectul va fi supus dezbaterii și votului în următoarea ședință de Consiliu Local și va intra în vigoare cel mai probabil până la începutul verii.

Concret, iată care vor fi pașii ce vor fi urmați după intrarea în vigoare a regulamentului.
Mai întâi, polițiștii locali vor afişa o somaţie pe caroseria autovehiculului, prin care se va solicita ridicarea acestuia de către proprietar în termen de 10 zile. După cele 10 zile, polițiștii locali vor reveni în teren și vor verifica dacă proprietarul s-a conformat. Dacă proprietarul nu s-a conformat, polițiștii locali vor face un proces-verbal de constatare.
Dacă nu se va reuși identificarea proprietarului sau deținătorului legal al autovehiculului, Poliția Locală Pitești va aduce la cunoștința publică, în termen de 5 zile de la întocmirea procesului-verbal, caracteristicile tehnice ale vehiculului și locul în care a fost găsit.
După expirarea celor 5 zile, directorul Poliției Locale va înainta primarului o informare detaliată referitoare la demersurile făcute cu privire la vehicul, cu propunerea de a se emite o dispoziție prin care vehiculul se declară fără stăpân și de ridicare de pe domeniul public, de transport și depozitare a acestuia într-un loc special amenajat prin grija Administrației Domeniului Public (un spațiu din incinta Târgului Săptămânal).
Operațiunile de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor fără stăpân vor fi realizate de Administrația Domeniului Public (a fost cumpărat un autovehicul pentru aceste operațiuni), în colaborare cu agenții Poliției Locale. În momentul ridicării, agenții constatatori ai Poliției Locale vor efectua sigilarea și fotografierea și vor întocmi un proces-verbal detaliat privind starea fizică a mașinii, document care va cuprinde, dacă este posibil, și un inventar al bunurilor din interior, document prin care mașina va fi predată Administrației Domeniului Public
Vehiculul declarat fără stăpân va fi depozitat timp de 30 de zile calendaristice. Dacă proprietarul se prezintă în 30 de zile și face dovada deținerii legale a vehiculului, acesta va fi restituit de către ADP. Proprietarul va plăti suma de 2.000 de lei cu titlu de amendă, aplicabilă de către agenții Poliției Locale Pitești, și sumele prilejuite de inventarierea, ridicarea, transportul, depozitarea și paza vehiculului.
În situația în care vehiculul nu va fi revendicat de proprietar sau deținătorul legal, după expirarea termenului de 30 de zile Administrația Domeniului Public va solicita, în scris, primarului emiterea unei dispoziții prin care autovehiculul va fi trecut în domeniul privat al municipiului Pitești, liber de orice sarcini, urmând a fi valorificat de ADP prin vânzare, în condițiile legii, sau predat unei unități de colectare și valorificare a deșeurilor, în funcție de starea vehiculului.

La invitația  APIA Argeș, Marius Stroescu, subprefectul Gabriel Stoian, directorul CCIA, George Caval, dar și reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare, Direcției Agricole, AFIR și ai altor instituții din domeniu s-au întâlnit vineri, 9 martie, cu fermierii din județ, în sala de conferințe a Muzeului Județean Argeș. Potrivit directorului executiv Marius Stroescu, gazda evenimentului,  scopul ședinței de lucru a fost clarificarea tuturor problemelor fermierilor aflați deja în cursa de înregistrare a cererilor pentru subvențiile acordate de Uniunea Europeană, prin APIA, pe anul 2018, campanie care a demarat la data de 1 martie și care se va finaliza la 15 mai.
„Am o rugăminte la dumneavoastră. Colegii mei vă stau la dispoziție cu tot ceea ce este necesar, să ne mobilizăm și să respectăm calendarul. În 4 iunie trebuie să începem controlul administrativ, verificarea datelor, urmate de controlul pe teren și controlul prin teledenție astfel, încât la 16 octombrie să începem plata în avans iar cu 1 decembrie să facem plata finală. Dacă dumneavoastră vă veți ține de acest program și eu vă promit că mă țin de cuvânt”, le-a spus directorul Marius  Stroescu fermierilor care au umplut până la refuz sala.
Subprefectul Gabriel Stoian l-a felicitat pe șeful APIA Argeș pentru procesul de absorbție a fondurilor, de peste 99%, și i-a anunțat pe participanți că funcționarii Prefecturii Argeș se vor deplasa în teritoriu, acolo unde sunt solicitați, pentru a le facilita fermierilor rezolvarea problemelor cu care se confruntă și care țin de Instituția Prefectului.

Nu mai puţin de 17 comune contribuie financiar la susţinerea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor din Câmpulung. Iar dacă tariful din ultimii ani a fost de 0,20 lei per locuitor pe lună, în 2018 taxa a fost majorată la 0,30 lei, existând şi o propunere de 50 de bani. Astfel, în douăsprezece luni, Câmpulungul va încasa peste două sute de mii de lei. Cel mai puţin îi revine comunei Dâmbovicioara, în jur de trei mii de lei, iar cel mai mult se va încasa de la Rucăr, peste douăzeci de mii de lei. Discuţiile pe marginea propunerii de majorare a tarifului au evidenţiat şi posibilitatea ca localităţi precum Boteni sau Bălileşti să apeleze la serviciile comunitare prestate de oraşul Mioveni, mai ales că acolo nu se percepe niciun tarif.

Rămasă în suspans de aproape un an, problema răscumpărării de către Consiliul Local Câmpulung a pachetului de acţiuni pe care Financiar Urban le deţine la Edilul CGA a ajuns şi obiect de litigiu în contencios administrativ. Edilul CGA SA, operatorul de apă din Muscel, este o societate comercială deţinută de Consiliul Local Câmpulung (69%) şi Financiar Urban Piteşti (31%), iar faptul că autoritatea administrativă nu deţine 100% societatea constituie un impediment în concretizarea asocierii cu ADI APĂ-Canal Constanţa şi în dorinţa de a implementa proiecte cu fonduri europene.
Anul trecut s-au efectuat mişcări în sensul recuperării acţiunilor ajunse în portofoliul Financiar Urban în 2007, în schimbul salvării Edilul CGA de la executarea silită iniţiată de Fisc. Consiliul Local a aprobat efectuarea tranzacţiei, s-a stabilit şi preţul - 3.340.046,25 lei - apoi s-a decis transferul banilor din bugetul local către Edilul, pentru ca însăşi societatea să efectueze plata către firma lui Gheorghe Văsîi. A fost o manevră inexplicabilă a aleşilor locali, care a fost blocată de Edilul, prin directoarea Melania Voinescu (foto). Cei din conducerea societăţii au acţionat în judecată atât Consiliul Local şi Municipiul Câmpulung, cât şi Financiar Urban, cerând anularea actului prin care s-a decis ca tranzacţia acţiunilor să fie făcută între cele două societăţi, nu între administraţia câmpulungeană şi firma din Piteşti. Litigiul a intrat recent pe rolul Tribunalului Argeş.

# „O consiliez pe probleme de criză, la asta mă pricep cel mai bine”, ne-a declarat bucureșteanca Sarmiza Andronic, cea pe care edilul Jenica Dumitru spune că vrea să o angajeze consilier personal

Acum două săptămâni, primărița Ștefăneștiului ne declara că în aprilie, când li se termină contractul de muncă, își va schimba consilierii personali. Iar primul la care va renunța, din informațiile noastre,  este un pensionar din localitate, Alexandru Nicolae. În locul acestuia se pregătește să vină Sarmiza Andronic, fost director de comunicare al lui  Sebastian Ghiță, în timpul campaniei pentru parlamentare a Partidului România Unită. Întâmplător sau nu, am găsit-o pe respectiva doamnă chiar în biroul primăriței Ioana Dumitru, luni, 12 martie, asistând în liniște la întâlnirile edilului. Cum informațiile noastre erau că doamna Sarmiza a mai venit și cu alte ocazii în primărie, în ultimul an, am întrebat-o dacă și când va intra, oficial, în pâine. Iar răspunsul a fost: „Nu pot eu să confirm, sau nu. Doamna primar ar putea ști. Încă nu am discutat cu dânsa despre asta, dar, da, așa îmi propusesem, dacă îmi asum chestia asta o fac, fără doar și poate.  Voi veni de două-trei ori pe săptămână sau ori de câte ori este nevoie. Este vorba despre consiliere pe problemele la care mă pricep cel mai bine: comunicare, imagine, criză... Eu vorbesc de ce se pliază pe Ștefănești. Că așa, dacă ați văzut CV-ul meu, ați văzut că am și diplomație acolo”.
Sarmiza Andronic ne-a mai spus că a cunoscut-o pe Ioana Dumitru la grupul PUNR, pe când când aceasta din urmă era parlamentar. Și tot din perioada de deputăție a actualei primărițe, Sarmiza Andronic îl cunoaște și pe viceprimarul Ion Mihalcea.
Cât despre modul în care vede ea rezolvarea situației de Afganistan de la Ștefănești, bucureșteanca a opinat: „Este nevoie cumva de o părere obiectivă, pentru că oamenii din primărie, oamenii din Ștefănești, în general, sunt legați afectiv, într-o formă sau alta, fie de primar, fie de viceprimar. Fie din interes, nu are importanță asta, dar sigur că există un subiectivism. Cred că e nevoie de liniște și de o abordare nu diplomatică, ci extrem de directă. Nu sunt părtinitoare, eu văd lucrurile din afară și, dacă e vorba de interes, și nu vorbim de interesul meu personal, ci de ceea ce trebuie să reprezinte în continuare Ștefăneștiul pentru România, trebuie spus totuși că vorbim de un  oraș important, care trebuie să nu mai fie asociat cu o problemă de conflict, ci cu istoria și ceea ce ar putea să devină Ștefăneștiul. Dacă aici ar fi liniște...”, a concluzionat gânditoare Sarmiza Andronic.
Acum depinde și la ce fel de liniște se gândește doamna Sarmiza, la una aducătoare de progres pentru comunitate sau la una în care afacerile oneroase cu banul public să meargă pe burtă, ca și până acum. Oricum,  având în vedere că doamna Sarmiza e la început de relație cu presa și cu Ștefăneștiul în general, am lăsat-o să se desfășoare puțin și să ne spună câte ceva despre proiectul de peticire a imaginii primăriței. Vom vedea pe parcurs dacă vrea să facă treabă sau doar să se afle în treabă.  

# Foaie verde de mărar, diva ia distanţă de primar

După ce, la sfârşitul săptămânii trecute, primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, a recunoscut că s-a euforizat când i-a îndemnat pe angajaţii Primăriei să dea SMS-uri de pe telefoanele de serviciu ca să susţină ansamblul folcloric Doina Bascovului în concursul organizat la emisiunea de la PRO TV „La Măruţă”, iată că Lorena Toma, directorul Casei de Cultură Bascov, îşi apără ansamblul şi i-o taie edilului, arătând că putea să-i ajute pe copii altfel. Mai mult, spune că e vorba de un scandal cu iz politic, chir dacă primarul şi-a asumat vina.

„Noi suntem prinși din nou la mijloc. Mi se pare regretabil pentru că, atât eu cât și colegele mele de la Casa de Cultură, nu mai zic și de dansatori, ne confruntăm cu aşa ceva. Mi se pare un mare păcat ca acest succes să fie umbrit de un scandal cu iz politic. Mi se pare un real păcat. Bineînțeles că îi mulțumim domnului primar că a dorit să ne ajute, însă nu știu dacă acesta era modul potrivit de a ne ajuta. Nu știu între cine și cine (au fost prinşi la mijloc - n.red.), eu nu fac politică, dar înțeleg că aceste declarații au apărut, inițial, într-o conferință a unui partid politic. Probabil că existau și alte modalități, sponsorizări, mobilizarea unor oameni, să voteze ansamblul comunității, oameni de aici, din Bascov”, a declarat Lorena Toma.

„Am fi câștigat și fără aceste voturi”

Lorena Toma sugerează că cele peste 60.000 lei cheltuite de angajații administrației publice locale din Bascov n-au influențat cu nimic rezultatul final şi că, oricum, dansatorii săi ar fi plecat acasă cu marele premiu.
„Ideea este că nouă ne pare foarte rău, pentru că înțeleg că numărul de voturi care a venit din Primărie e de aproape 25 de mii. În economia sumei totale a numărului de voturi pe care le-am avut în cele 4 dueluri, de 140 de mii, cred că toată lumea își poate da seama că am fi câștigat și fără aceste voturi. De asta spun că este regretabil. Dar probabil și faptul că Priboieniul s-a aflat în această competiție, fiind  un alt ansamblu din județ care a intrat în semifinale și, ulterior, în finală, l-a ambiționat un pic pe domnul primar, care a vrut să demonstreze că, totuși, Bascovul este mai puternic”, este de părere Lorena Toma.

O sponsorizare de 4.000 de voturi

Lorena Toma spune că au existat și sponsorizări. „Noi, înainte de finală, am fost ajutați de o companie din Bascov cu patru mii de voturi pentru finală. În plus, am fost votați masiv de oameni din exterior. Eu asta vreau să subliniez. Nu mă interesează acest scandal, nu este scandalul nostru. Este regretabil pebntru că noi suntem niște oameni care chiar au muncit și cred că este un mare  păcat ca succesul acesta să fie umbrit de un scandal de genul acesta (...).Nouă nici n-ar avea ce să ni se reproșeze pentru că noi suntem cei care au muncit.Noi am avut și sprijinul consilierilor locali, știm că toată lumea a votat de pe telefoanele proprii”, mai spune Lorena Toma.

„Am votat de pe telefonul meu de 6 milioane de lei”

Șefa Casei de Cultură Bascov spune că, prin acest scandal, ansamblul a fost atacat colateral. „Eu, personal, am votat de pe telefonul meu de 6 milioane de lei (n.red. - lei vechi)... Adică oamenii ne-au votat masiv din exterior. Sigur că domnul primar și-a dorit să ne ajute. Este de înțeles, pentru că, până la urmă, nu este ansamblul meu. Este ansamblul unei comunității, incluziv al autorității locale,  ansamblul care reprezintă comuna Bascov. Este normal că și-au dorit să ne ajute, dar probabil existau și alte variante. Este păcat să atacăm, acum, colateral, niște oameni care, efectiv, au muncit.  Mie îmi pare rău, sper ca lucrurile să se termine cu bine. Dacă se consideră că cineva a abuzat de un buget, cred că lucrurile aceste le va rezolva domnul primar. Am această certitudine, dar cred că se face prea mult tam-tam și, până la urmă, e o pată neagră și asupra ansamblului nostru. Noi am vrut să demonstrăm că putem apărea la acest niverl, deși suntem doar de cinci ani pe piața culturală, că putem concura cu ansambluri profesioniste și așa mai departe”, încheie Lorena Toma.
Una peste alta, angajaţii Primăriei Bascov trebuie să plătească circa 62.000 lei unui furnizor de telefonie mobilă după ce au trimis SMS-uri de pe telefoanele de serviciu, la îndemnul primarului Gheorghe Stancu, pentru a susţine ansamblul folcloric Doina Bascovului al Casei de Cultură din localitate la concursul organizat de Pro TV prin emisiunea La Măruţă. Asta pentru că, spune primarul, domnia sa nu i-a obligat, ci doar le-ar fi sugerat angajaţilor să voteze.

 

Articolul nostru în care am dezvăluit că sms-urile date la emisiunea lui Măruță, pentru a vota Ansamblul Doina Bascovului, au fost date de pe telefoanele Primăriei Bascov și riscă să fie plătite din banul public au bătut toate recordurile de audiență ale presei on line din județ.  În nici 24 de ore de la publicare, 30.000 de vizitatori unici intraseră pe site-ul  ziarului nostru pentru ca,  la nici 40 de ore, articolul de pe www.jurnaluldearges.ro să ajungă la 70.000 de vizitatori unici.

Jurista Mariana Pușcașu le-a spus consilierilor că încalcă legea

„Aproape un miliard de lei au cheltuit angajații Primăriei Bascov pe SMS-uri”, a susținut purtătorul de cuvânt al liberalilor argeșeni, Gelu Tofan, în conferința de presă a partidului, de joia trecută. Așa a început totul. După cum știți, la competiția națională „Duelul Ansamblurilor”, produsă de Cătălin Măruță la Pro TV, ansamblul „Doina Bascovului” a obținut peste 60.000 de voturi, învingând ansamblul „Zestrea Buduresii” din Bihor și „Doina Cârcinovului” de la Priboieni.
Scandalul a izbucnit  în ședința Consiliului Local Bascov, atunci când  primarul Gheorghe Stancu a introdus pe ordinea de zi o propunere de proiect prin care solicita ca facturile uriașe la serviciile de telefonie mobilă să fie suportate de Primărie.  Potrivit lui Gelu Tofan, prima factură, pentru SMS-urile din semifinală, de 230 de milioane de lei vechi, deja a ajuns la Bascov și vor urma și altele. Cum spuneam, acest punct de pe ordinea de zi a generat discuții aprinse în plenul Consiliului Local Bascov, iar proiectul a picat după ce chiar  consilierul juridic al Primăriei, Mariana Pușcașu, le-a atras atenția consilierilor  că, dacă votează respectiva hotărâre, încalcă legea.
Cum proiectul promovat de primarul Gheorghe Stancu a picat, rămâne de văzut cine va da banii. Mai trebuie spus că angajații Primăriei Bascov au trimis mesaje la Pro TV de pe telefoanele de serviciu pentru a vota ansamblul Doina Bascovului, ba se spune că au avut chiar normă de sms-uri. La prețul de 40 eurocenți, cu TVA, fiecare. 

Consilierul local Dorin Vlăsceanu: „Primarul Stancu ar trebui să ne mulțumească pentru că l-am tras de mânecă, iar fapta nu s-a săvârșit”

Primul consilier care s-a împotrivit a fost Dorin Vlăsceanu, președintele PNL Bascov, care ne-a declarat: „În mod ipocrit, în spațiul public, se induce ideea că are cineva ceva cu Casa de Cultură. Trebuie să reamintesc că, la ședința în care s-a votat bugetul, consilierii au aprobat alocarea a 12 miliarde de lei pentru acest an pentru Casa de Cultură «Adriana Trandafir». Noi îi sprijinim pe acei copii și îi vom sprijini întotdeauna. Nu am nimic nici cu directoarea, fata aia face treabă bună acolo. Dar să nu uităm care este fondul problemei, este vorba despre bani publici!  Noi l-am oprit (n.red. pe primarul Gheorghe Stancu) să facă o greșeală. L-am tras de mânecă. Ar trebui să ne mulțumească pentru că fapta nu s-a săvârșit. Toți consilierii locali au trimis s.m.s-uri de pe telefoanele lor personale. Eu am dat 45 la prețul de 0,40 de euro cu TVA. Când îmi vine factura, mă duc și plătesc. Am votat pentru comuna mea, acolo m-am născut, acolo trăiesc.”
Despre desfășurarea ședinței de consiliu, Dorin Vlăsceanu relatează: „A fost vorba despre punctul 15, ultimul pe ordinea de zi.  S-a propus să se treacă pe costuri suportate de Primărie valoarea sms-urilor trimise de salariați de pe telefoanele de serviciu pentru concursul Duelul Ansamblurilor de la Pro Tv. Doamna Pușcașu, consilierul juridic al Primăriei s-a pronunțat cu privire la acest proiect și a spus «vă sfătuiesc să nu votați pentru că este ilegal» Din 11 consilieri ai PSD, doar unul, Sorescu, a votat pentru, zece s-au abținut, nu au fost de acord. La fel și cei 6 ai opoziției, care au votat împotrivă. Consilierii au fost responsabili”.  Referindu-se la ce se va întâmpla după ce facturile în valoare de sute de milioane vor ajunge la Primărie, iar administrația nu are acordul legislativului să achite, consilierul spune: „Ce o să facă Stancu? Facturile vin la Primărie, asta este clar. Le plătește și apoi dă o decizie internă, că le impută salariaților. Altă soluție nu este. Dacă era contract de sponsorizare, era înainte, nu după eveniment”.

Ansamblul „Zestrea Budureșii”: „Suntem împăcați cu gândul că am jucat corect până la final și nu am mituit pe nimeni pentru a câștiga trofeul”

Iată ce au postat administratorii  paginii  „Ansamblul Zestrea Budureșii”, (ansamblul care a câștigat locul II), în data de 26 februarie:
„În primul rând, vrem să vă mulțumim din tot sufletul pentru susținerea voastră, pentru toate voturile, pentru emoțiile pe care le-ați trăit împreună cu noi. Chiar dacă azi nu am ieșit învingători, noi nu suntem supărați, ci suntem mândri pentru ceea ce am făcut și pentru faptul că am ieșit până aici și am reprezentat cu mândrie Bihorul și tradiția din România și suntem împăcați cu gândul că am jucat corect până la final și nu am mituit pe nimeni pentru a câștiga trofeul. toate meritele vă aparțin, fără voi nu am fi ajuns până aici!!! Vă iubim enorm de mult!!!”. Apoi au curs și mai curg încă mesajele, susținătorii felicitându-i pe artiștii ansamblului bihorean nu doar pentru talent, ci și pentru corectitudine. Cei mai mulți au criticat sistemul de vot care le-a trezit suspiciunile, neezitând să vorbească despre fraudă, furt și sabotaj.

Instructorul copiilor de la „Zestrea Budureșii”: „S-a fraudat”

L-am căutat și pe instructorul copiilor de la Ansamblul Zestrea Budureșii din Bihor, Ioan Popa, pentru a-i cere un punct de vedere și acesta ne-a declarat: „S-a fraudat. În primul rând că cei care ne-au susținut nu au putut vota. Ne-au votat și din Ardeal, din Moldova și cei din Dobrogea... Este vorba despre zeci, poate sute de mii de voturi pierdute. Lumea de aici, din Bihor, e foarte nemulțumită. Îl înjură pe Măruță. Nu știu eu ce s-a întâmplat acolo. Dar mi s-a părut ciudat că cei de la Bascov nu au făcut Dansul Făgărașului, obligatoriu în concurs, Noi l-am făcut. Și cei de la Cârcinov l-au făcut. De altfel, cu cei de la Doina Cârcinovului ne-am împrietenit. Cei de la Bascov au fost foarte reticenți față de noi, nu înțeleg de ce. Dar nu vorbesc despre copii, ci despre conducătorii lor. Asta este problema, că au fost niște chestii ciudate în concurs. Că poate ei câștigau, dar să nu fi fost aceste suspiciuni. Eram și noi cu sufletul împăcat, era ok. Dar, așa, suferă copiii. Și ai noștri și ai lor. Copiii sunt nevinovați. Repet, conducătorii sunt vinovați și sistemul”.

Primarul comunei Priboieni, Sorin Lupu: „Noi am fost cei mai buni, dar nu am avut bani...”

Pe locul trei s-a plasat Ansamblul Doina Cârcinovului, de la Priboieni. Și iată care a fost reacția primarului Sorin Lupu: „Am pierdut. Asta e! Am câștigat locul III. Ce? Avem noi bani să dăm sms-uri ca Bascov? Important este că am ajuns acolo. Ce? Eram nebuni să dăm sms-uri? Mai bine dacă străngeam bani îi dădeam la copii. Noi ieri am sărbătorit. Am tăiat un porc... Am pus mână de la mână, am cumpărat un porc și l-am tăiat profitând de vremea aceasta frumoasă. Am avut și un invitat de onoare în persoana lui Gelu Voicu de la București.  Am fost invitați la Etno TV și au recunoscut că noi am fost cei mai buni, dar nu am avut bani... Suntem o comună săracă, avem taxe și impozite încasate pe an de 5,5 miliarde de lei vechi, iar iluminatul public este un miliard pe an. Ăștia sunt banii!”.

Primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu: „E o greşeală pe care o regret toată viaţa”

Cât despre primarul comunei Bascov, Gheorghe Stancu, întrebat de reporterii Jurnalului de Argeș, în legătură cu scandalul sms-urilor, acesta a declarat: „Eu le-am sugerat angajaţilor să dea mesaje ca să susţină ansamblul, mai mult în semifinale şi finală. N-am obligat pe nimeni. Plătim diferenţa noi, ne-o însuşim. Este o greşeală, vom plăti cu toţii. Prima factură, ce a venit deja, este de 22.000 lei. Factura următoare va fi undeva de aproximativ 40.000 lei. Fiecare angajat din Primărie va plăti partea lui, practic pentru mesajele pe care le-a dat de pe telefoanele de serviciu. Ne-am euforizat puţin, ce să spun? E o greşeală pe care o regret toată viaţa. Bugetul local nu va fi afectat cu niciun leu”, ne-a declarat Gheorghe Stancu, primarul comunei Bascov.

 

Aprobat pe 16 februarie, bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Câmpulung pe acest an a suferit primele modificări în doar două săptămâni de la adoptare. Şi a fost pentru prima dată când s-a întâmplat un asemenea lucru, în condiţiile în care nu a fost vorba de o rectificare normală, ci de o intervenţie cauzată de observaţiile transmise de la Fisc. Altfel spus, bugetul municipiului a fost transmis, în termen de cinci zile de la votul consilierilor, către autoritatea fiscală, iar de acolo s-au primit indicaţii de corectare a actului fiscal. Per ansamblu, veniturile totale prognozate au fost majorate cu valoarea de 49 de mii de lei, iar cheltuielile cu 233 mii lei.

 

Pagina 4 din 214