Administratie (2915)

Grulen a ajuns cea mai impunătoare ruină a Muscelului. Ajunsă pe mâna unui turc ce a cumpărat 98,2% din acţiunile deţinute de APAPS, Grulen Câmpulung a ajuns în patrimoniul  Grupului Deba Holding INC din Turcia pentru preţul de 2,8 milioane de euro, şi aceştia daţi în mai multe rate. Investiţia turcului a fost scoasă destul de repede din valorificarea fierului vechi, care, potrivit unor cunoscători, numai la prima strigare ar fi valorat peste 7 milioane de euro. Recent, patronul turc de la Grulen a solicitat primăriei Câmpulung avizele necesare ca să înceapă  demolarea fostului combinat, numai că o datorie la bugetul local, de circa un miliard de lei, îi pune beţe în roate. Potrivit zvonurilor, actualul proprietar a tot încercat să scape de „mort”, dar n-a găsit soluţii şi a ajuns la concluzia că e mai simplu să demoleze ruina şi să cureţe terenul, în ideea că aşa ar găsi mai repede un cumpărător.      (I.Ş.)

# Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş a făcut parte din delegaţia oamenilor de afaceri români care s-au întâlnit cu şeful statului sirian, Bashar Al-Assad. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Ion Brănescu, a făcut parte din delegaţia oamenilor de afaceri care s-au întâlnit cu preşedintele Siriei,  Bashar Al-Assad, în timpul recentei vizite a acestuia în România.  Evenimentul s-a petrecut pe 11 noiembrie, la Vila Lac 1 din cartierul Primăverii, unde a fost organizată o secţiune specială cu mediul de afaceri reprezentat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de preşedinţii a 15 Camere judeţene. Preşedintele Al Assad a venit însoţit de ministrul economiei, o femeie pragmatică şi foarte convingătoare şi de ambasadorul Siriei în România, în timp ce delegaţia oamenilor de business din ţara noastră  fost condusă de Mihai Vlasov, preşedintele CCIR. Singurul argeşean prezent la briefing, Ion Brănescu, ne-a spus că a fost impresionat de simplitatea şi modul colocvial, lipsit de barierele rigide ale protocolului, în care s-a prezentat şeful statului sirian.

Speach-ul a fost simplu şi direct

Preşedintele Bashar Al Assad a ţinut să dea mâna cu fiecare participant, la începutul recepţiei, iar la fnal a vorbit din nou cu fiecare, adresând invitaţia de a vizita Siria. „Speach-ul Excelenţei Sale a fost foarte simplu şi cu trimiteri directe la rădăcina subiectelor abordate. Preşedintele Al Assad a prezentat un inventar al marilor proiecte economice demarate de Siria în ultimii ani, insistând pe ritmul de creştere economică al ţării şi pe deschiderea ei fără precedent către Europa şi lume. A prezentat în detaliu proiectele în domeniul transportului de gaze şi al petrolului, insistând pe modernizarea infrastructurii, dar şi pe rolul activ pe care îl are economia siriană în reconstrucţia ţărilor vecine, în mod special a Irakului. Chiar a subliniat că o parte importantă din graniţa Siriei e cu Irakul, iar ţara sa va avea un rol cheie în reconstrucţia acestui stat vecin şi implicit în derularea celor mai importante proiecte din domeniul petrochimiei, al energiei, al transportului de gaze şi petrol, şi, de altfel, în tot ceea ce înseamnă industrie orizontală”.  L-am întrebat pe preşedintele Ion Brănescu şi cu ce concluzie a plecat de la această întălnire cu şeful statului sirian: “Impresia a fost una excelentă pentru că şi semnalul dat de Excelenţa Sa, preşedintele Bashar Al Assad, către investitorii din România a fost unul de deschidere maximă. Ne-a spus foarte direct că într-o ţară în care proiectele derulate sunt de ordinul zecilor de miliarde de dolari şi profitul firmelor care vin să investească în economia siriană nu poate fi decât unul pe măsură, de  milioane sau zeci de milioane de dolari. A subliniat, de asemenea, că relaţia cu România a fost şi va fi întotdeauna una specială datorită tradiţiei relaţiilor economice dintre statele noastre, dar şi pentru faptul că mii de studenţi sirieni s-au şcolarizat, în timp, în ţara noastră. Ca să concluzionez, această întâlnire a fost un privilegiu  pentru mine, atât pentru informaţiile obţinute, cât şi pentru faptul că am cunoscut un lider autentic şi charismatic, un model de preşedinte în ceea ce priveşte dechiderea către lume, dar şi un om preocupat de soarta şi prosperitatea naţiunii pe care o conduce”.     (G.G.)

# Marea deschidere va fi pe 1 Decembrie. Hanul Românesc, care va lua locul începând cu 1 decembrie defunctului Haiducu, se anunţă încă de pe acum un restaurant de mare succes. Meticulos cum îl ştim, managerul Daniel Otobâcu vrea să-şi facă o revenire triumfală în locaţia pe care tot el a construit-o cu mai mulţi ani în urmă, astfel ca la deschiderea oficială, Hanul Românesc să fie o ţintă preferată pentru toţi cei care îşi doresc o mâncare bună, gătită curat, în specificul tradiţional românesc şi la un preţ pentru toate buzunarele. În sala mică de la intrare, Hanul Românesc va avea o rotiserie expres, care va conţine un bogat sortiment de mâncăruri aflate la vedere şi servite, la preţ fix şi atractiv, atât în incinta restaurantului, cât şi la pachet. Ceea ce va reprezenta ceva unic în Piteşti. Nu este singura surpriză pregătită clienţilor de Daniel Otobâcu. În sala mare, care cuprinde 700 de locuri, sunt în plină amenajare mai multe separeuri, concepute în specificul tradiţional al principalelor zone geografice din România: Muntenia, Oltenia, Banat-Crişana, Transilvania, Maramureş, Moldova-Bucovina şi Dobrogea. Fiecare separeu având în meniu şi preparate tradiţionale zonei respective. La Hanul Românesc se pregăteşte intens şi seara de Revelion 2010-2011. Pentru care meniul va fi unul cu totul special, cu preparate şi băuturi din cele mai alese, şi un program artistic de efect susţinut de Ansamblul folcloric Doina Oltului, care va interpreta piese din toate zonele etno-folclorice ale ţării, sub bagheta dirijorului Marin Constantin şi în regia artistică a lui Costinel Alecsandrescu. Totul sub deviza Hanului Românesc: „Să mănânci bine! Bun, curat şi sănătos!”.    (M.B.)

# Noul proprietar este omul de afaceri Laurenţiu Mocanu de la Modec Center. Una din tranzacţiile financiare cele mai consistente din ultima vreme s-a finalizat recent şi are ca ţintă o clădire binecunoscută în Piteşti, de mari dimensiuni, situată în zona ultracentrală. Este vorba despre Institutul de Proiectări Argeş, pe care îl ştie toată lumea ca una dintre cele mai înalte clădiri din Piteşti. Nu s-a bătut deloc toba în legătură cu tratativele duse pentru preluarea acesteia, fapt care ne-a îngreunat mult misiunea de a afla amănuntele complete. Totuşi, am reuşit să desluşim în linii mari despre ce este vorba în această operaţiune economică spectaculoasă.
Institutul de Proiectări Argeş s-a privatizat în anul 1994, prin celebra metodă MEBO, astfel că grosul acţiunilor a intrat în posesia salariaţilor, în cea mai mare parte arhitecţi şi proiectanţi. Unii cu mai multe acţiuni, iar alţii cu mai puţine. Cert este că, undeva prin primăvara acestui an, posesorii acţiunilor au început să vândă, stimulaţi poate şi de greutăţile crizei economice, concretizate prin rezultate economice nesatisfăcătoare ale Institutului. Iar cumpărările s-au făcut treptat, până s-a ajuns la dobândirea majorităţii acţiunilor de către o societate de investiţii, al cărui nume n-am reuşit încă să-l aflăm, dar din care fac parte mai mulţi oameni cu bani, capabili să bage adânc mâna în buzunar pentru a obţine controlul asupra uneia dintre cele mai râvnite clădiri din Piteşti. Ştim cu siguranţă că din grupul de investitori face parte Laurenţiu Mocanu, patronul de la Modec, un om de afaceri pe cât de discret, pe atât de abil, mai ales în speculaţiile imobiliare, a cărui avere, constând în lichidităţi ori în imobile, este de ordinul milioanelor de euro. Iar prin oraş se vorbeşte că preţul total plătit pentru controlul asupra Institutului de Proiectări se ridică undeva la 1,2 milioane de euro.

Director de marketing este Vali Ţurlea, fiul adjunctului de la Finanţe

Noii patroni ai Institutului îşi pregătesc o echipă managerială din care face parte un alt personaj cunoscut în oraş, Valentin Ţurlea, nimeni altul decât fiul directorului adjunct de la Finanţe, Marin Ţurlea. La rândul său om de afaceri, Vali Ţurlea este de mai mulţi ani într-o relaţie strânsă cu Laurenţiu Mocanu, astfel că i s-a oferit un post de director, pe marketing, la IPJ. Surprins că am aflat informaţia, mai de voie, mai de nevoie, el ne-a dat câteva amănunte în ce priveşte strategia de viitor pentru Institut. Apreciind că acesta beneficiază de cea mai numeroasă şi profesionistă echipă de arhitecţi şi proiectanţi din judeţ, Vali Ţurlea spune că firma se va dezvolta pe această linie, ţinta fiind să devină cel mai mare operator de profil nu numai în judeţ, ci pe o zonă mult mai largă. Sunt prevăzute pachete de lucru pentru viitoare zone rezidenţiale, micro-cartiere de locuinţe, dar şi o participare la obiective de mari dimensiuni în întreaga ţară, fie că sunt finanţate public, fie din zona privată. Este gândită şi o schimbare la faţă, la modul propriu a IPJ, fiind prevăzută o parcare supraterană în apropiere, o refacere modernă a faţadei şi în interior, plus, dacă necesităţile financiare o vor impune, chiar adăugarea a două etaje suplimentare.

Noul sediu al Tribunalului, o oportunitate majoră pentru IPJ

Pe de altă parte, operaţiunea IPJ este pusă de unii în strânsă concordanţă cu construirea noului sediu al Tribunalului, care se ridică în imediata apropiere, chiar vizavi de IPJ, şi la care firma Conarg a lui Vali Vişoiu lucrează de zor. Nu este greu de intuit că după finalizarea Tribunalului, clădirea IPJ va deveni o ţintă foarte atractivă de închiriere a spaţiilor pentru lumea care are tangenţă cu justiţia. Şi ne referim aici în special la avocaţi, lichidatori judiciari, executori judecătoreşti etc, care vor dori să aibă cabinete cât mai aproape de Tribunal.
(Mihai BĂDESCU)

# Investitorii au devenit rezervaţi după ce Cătălin Chelu, interpusul lui SOV, a cumpărat aproape 35 % din acţiunile societăţii. După  listarea la categoria a II-a a Bursei, acţiunile Electroargeş s-au prăbuşit, încă din prima zi, cu 12,3 %. Iar intrarea lui Cătălin Chelu, interpusul lui Sorin Ovidiu Vântu, în acţionariatul companiei  nu a fost una de bun augur, dovadă că investitorii pe bursă şi-au diminuat brusc interesul pentru acţiunile producătorului de componente electronice şi electrocasnice de la Curtea de Argeş. De altfel, Chelu a cumpărat, într-o primă fază, 18,5% de la GM Invest, o societate care avea acţionar principal un off shore din Cipru-Comac Limited- devoalat recent de către Parchet ca fiind controlat de Sorin Ovidiu Vântu. După efectuarea unor transferuri pe piaţa RASDAQ, Chelu a devenit, de săptămâna trecută, acţionarul principal al SC Eletroargeş. Omul de afaceri a cumpărat 29,6% din acţiuni prin intermediul societăţii Portavon Galaţi şi 5,79% prin firma Materra Com, controlată tot de el. Reacţia investitorilor nu s-a lăsat deloc aşteptată,  semnalul fiind unul negativ.  Directorul general al Electroargeş Curtea de Argeş, Ion Gavrilă, care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie e şi el contrariat: “Nu ştiu din ce cauză au scăzut acţiunile pe Bursă. Sincer, mă aşteptam la o creştere, aşa cum au avut şi alte societăţi, odată cu intrarea la categoria a doua de pe Bursă. Probabil că investitorii au primit un semnal negativ, de undeva”.

Cuplul Chelu-Vântu versus Ion Gavrilă - Dumitru Tudor

Pe 27 noiembrie este convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar termenul limită până la care se mai poate modifica ordinea de zi este 9 noiembrie.  Dacă, până acum,  pe ordinea de zi era înscrisă doar revocarea a doi administratori, odată cu recenta modificare în acţionariatul societăţii se aşteaptă ca şi Ion Gavrilă, preşedinte al CA şi director general să fie revocat. Mai mult ca sigur, noul acţionar principal Cătălin Chelu va încerca să îşi impună propriul om la conducerea societăţii, după cum a procedat şi la Alprom. Asta dacă nu va reuşi să-l cumpere pe Gavrilă, cu tot cu pachetul de 12,2 % acţiuni pe care acesta îl deţine. De altfel, dl. Ion Gavrilă ne-a spus că planificase o deplasare în Italia, pentru a încheia noi contracte pentru compania sa şi pe care, dată fiind noua conjunctură, şi-a amânat-o. Pe lângă Ion Gavrilă, alt acţionar important şi nucă tare la Electroargeş, cu un pachet de 11%, este bucureşteanul Dumitru Tudor, cel care a devenit recent şi proprietarul SC Vidraru SA Curtea de Argeş. Şi pe acesta, cuplul Vântu-Chelu va trebui fie să îl cumpere, fie să îl înfrunte. 
(Adriana Gândilă)

Comuna Dâmbovicioara a dat lovitura în materie de inedit în ale turismului, prin câştigarea unui proiect ce prevede construirea unei stâne ecologice, deschisă tuturor celor ce vor să fie baci de vacanţă sau weekend. Săptămâna trecută, patru firme s-au bătut pentru a construi stâna din Dealul Sasului, o lucrare cât se poate de bănoasă, estimată la maximum 37,6 miliarde lei. Cele patru firme interesate să obţină contractul sunt SC Cornea Ind Construct SRL – Câmpulung (preţ licitaţie 32,05 miliarde lei), SC And Secom Intexim SRL – Câmpulung (cu un preţ de 30,35 miliarde lei), SC Marsilva Com SRL – Slatina (cu 31,21 miliarde lei) şi SC Ida Alex Plast SRL - Piteşti (cu preţul de 25,26 miliarde lei). Ultima firmă, Ida Alex Plast a avut unele probleme la documentaţie, pe care comisia de evaluare a ofertelor le va analiza, mai ales că şi preţul mult sub nivelul estimat al proiectului lasă loc unor speculaţii. Rămâne de văzut cine va efectua lucrarea, mai ales că în zona construcţiilor lupta pentru obţinerea de contracte este una acerba, firmele înghesuindu-se să cam prindă orice, numai pe ban public să fie.
(I.Ş.)

Joi, 11 Noiembrie 2010 17:23

Bursa licitaţiilor

Scris de

Licitaţie de trei milioane de dolari la Şuici

Cea mai zdravănă licitaţie din aceste zile se pregăteşte în comuna Şuici. Acolo unde, în urma aprobării unui proiect integrat pe măsura 3.2.2., urmează să se înfiinţeze o reţea de canalizare, să se îmbunătăţească reţeaua de apă şi drumurile locale, să se doteze căminul cultural şi să se construiască un centru de asistenţă după program şcolar. O sumă întreagă de investiţii, a căror valoare totală este estimată la 9,7 milioane lei, fără TVA, deci peste 3 milioane de dolari. Sigur, la aşa bănet, se aşteaptă o concurenţă îndrăcită la licitaţie, astfel că este foarte posibil ca preţul total al lucrărilor să scadă simţitor. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 25 noiembrie.

La Curtea de Argeş se face consultanţă pentru drumuri de peste patru miliarde

Or fi, n-or fi bune drumurile din Curtea de Argeş, cert este că Primăria a luat decizia să încheie un contract foarte bănos pe vreme de criză, care vizează consultanţa managementului de proiect pentru „Creşterea calităţii infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeş”. Municipalitatea s-a arătat dispusă iniţial să ofere chiar vreo 6 miliarde lei vechi pentru toată consultanţa, dar ca să nu bată prea tare la ochi, unica firmă care a prezentat o ofertă a mai lăsat un pic din preţ, ajungându-se astfel la o valoare de 4,3 miliarde fără TVA. Fericita câştigătoare este SC European Project Consulting Bucureşti, cu sediul într-un apartament din strada Ştirbei Vodă.

4 miliarde pentru trotuare la Ştefăneşti

Şi la Primăria Ştefăneşti s-a încheiat recent un contract bănos, pentru execuţia de trotuare în zona Primăriei şi a cartierului de blocuri. La licitaţie s-au prezentat două firme şi în final a câştigat SC Consult Topo Proiect Piteşti, care a lăsat la preţ vreo două miliarde şi urmează să încaseze în final pentru trotuare 4,1 miliarde, fără TVA.

Se sistematizează dealul nărăvaş de la Colegiul Brătianu

După cum aveau să constate cu groază profesorii Colegiului Naţional IC Brătianu, în ultima vreme dealul care străjuieşte instituţia în zona terenului şi a sălii de sport a început s-o ia la vale, fapt care ar putea produce pagube consistente. Aşa stând lucrurile, şefii Colegiului n-au stat cu mâinile în sân, ci au iniţiat o procedură de cerere de oferte, în vederea alegerii constructorului care să sistematizeze dealul nărăvaş. Valoarea estimată a lucrării este de 3 miliarde lei vechi fără TVA, iar data limită pentru depunerea ofertelor este 15 noiembrie.   
(Rubrică realizată de M. BĂDESCU)

Magnatul Dan Săndulescu, fost poliţist şi actual om de afaceri de succes în industria hotelieră, a exploatării de agregate şi în tranzacţiile imobiliare, este lichidator cu acte în regulă sau, oficial spus, practician în insolvenţă. Săndulescu nu este numai tobă de bani, ci şi tobă de carte, câtă vreme la examenul organizat recent de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă, el a luat cea mai mare notă, 8,85, fiind chiar în primii 10 din cei peste 100 de participanţi din întreaga ţară. În plus, magnatul a salvat şi onoarea celorlalţi cinci candidaţi argeşeni, ale căror note n-au depăşit 6,10. Recordul negativ în materie de note l-a înregistrat un anume Marin Bădulescu, a cărui „evoluţie” a primit 3,65. Aşadar, Dan Săndulescu se poate considera deja lichidator, pornind ca un copoi pe urma banilor încasaţi din insolvenţe şi falimente.

Ideea primăriei Câmpulung de a concesiona parcările municipiului, firmei Agromec, deţinută de Gigi Geantă, a avut ca efect un proces de  „divorţ” cu surle şi trâmbiţe. Ca scurt istoric, parcările au fost scoase la licitaţie în 2008, într-o primă fază, fără a se face o documentaţie precisă, ci doar cu un calcul al banilor ce ar intra la bugetul local, dar şi în conturile firmei ce şi le-ar fi adjudecat. Într-un final, firma Agromec a suflat de sub nasul IATSA parcările şi şi-a început activitatea pentru o redevenţă lunară de 42.777 lei, pentru 461 locuri de parcare. Numai că, în timp, patronul Geantă a uitat de redevenţă, nefăcând altceva decât să încaseze câte un leu pe ora de parcare, până ce primăria l-a dat în judecată. Aşa s-a ajuns în punctul în care contractul de cesiune a fost reziliat de judecători, iar Agromec s-a ales cu sechestrul asigurator pe: un atelier metalic, un atelier sudură şi un teren în suprafaţă de 6.457,07 metri pătraţi, din care 937,76 metri pătraţi, suprafaţă construită, într-un proces în care primăria a avut câştig de cauză.
(Ioana Ştefan)

Unul din primarii pesedişti burduşiţi cu bani, care gândeşte că toată comuna, pădurile şi investiţiile se învârt în jurul său, este Dumitru Voicu din Miceşti, poreclit „Bin Laden”. Una din ultimele sale isprăvi, cu parfum de blat, a fost o licitaţie organizată la primărie pentru o reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate, din cadrul unui proiect de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rurale la Miceşti. Toate bune şi frumoase, numai că procedura de atribuire a contractului de lucrări a fost făcută fără transparenţă, cu ambiguităţi şi o lipsă crasă de deschidere faţă de unele firme ofertante, fapt care te duce cu gândul că la licitaţie cărţile erau aşezate pentru cineva anume. Haiducia din primărie l-a scos din sărite pe managerul de la Biff International, Vatică Bold, care i-a administrat rapid o scatoalcă după ceafă lui „Bin Laden”, contestând întreaga procedură la Bucureşti. Argumentele managerului de la Biff au fost cât se poate de solide, câtă vreme cei de la CNSC n-au stat deloc pe gânduri şi au anulat întreaga procedură de la Miceşti. Ceea ce dovedeşte din plin tentativa de blat.

Pagina 208 din 209