Administratie (2885)

# Marea deschidere va fi pe 1 Decembrie. Hanul Românesc, care va lua locul începând cu 1 decembrie defunctului Haiducu, se anunţă încă de pe acum un restaurant de mare succes. Meticulos cum îl ştim, managerul Daniel Otobâcu vrea să-şi facă o revenire triumfală în locaţia pe care tot el a construit-o cu mai mulţi ani în urmă, astfel ca la deschiderea oficială, Hanul Românesc să fie o ţintă preferată pentru toţi cei care îşi doresc o mâncare bună, gătită curat, în specificul tradiţional românesc şi la un preţ pentru toate buzunarele. În sala mică de la intrare, Hanul Românesc va avea o rotiserie expres, care va conţine un bogat sortiment de mâncăruri aflate la vedere şi servite, la preţ fix şi atractiv, atât în incinta restaurantului, cât şi la pachet. Ceea ce va reprezenta ceva unic în Piteşti. Nu este singura surpriză pregătită clienţilor de Daniel Otobâcu. În sala mare, care cuprinde 700 de locuri, sunt în plină amenajare mai multe separeuri, concepute în specificul tradiţional al principalelor zone geografice din România: Muntenia, Oltenia, Banat-Crişana, Transilvania, Maramureş, Moldova-Bucovina şi Dobrogea. Fiecare separeu având în meniu şi preparate tradiţionale zonei respective. La Hanul Românesc se pregăteşte intens şi seara de Revelion 2010-2011. Pentru care meniul va fi unul cu totul special, cu preparate şi băuturi din cele mai alese, şi un program artistic de efect susţinut de Ansamblul folcloric Doina Oltului, care va interpreta piese din toate zonele etno-folclorice ale ţării, sub bagheta dirijorului Marin Constantin şi în regia artistică a lui Costinel Alecsandrescu. Totul sub deviza Hanului Românesc: „Să mănânci bine! Bun, curat şi sănătos!”.    (M.B.)

# Noul proprietar este omul de afaceri Laurenţiu Mocanu de la Modec Center. Una din tranzacţiile financiare cele mai consistente din ultima vreme s-a finalizat recent şi are ca ţintă o clădire binecunoscută în Piteşti, de mari dimensiuni, situată în zona ultracentrală. Este vorba despre Institutul de Proiectări Argeş, pe care îl ştie toată lumea ca una dintre cele mai înalte clădiri din Piteşti. Nu s-a bătut deloc toba în legătură cu tratativele duse pentru preluarea acesteia, fapt care ne-a îngreunat mult misiunea de a afla amănuntele complete. Totuşi, am reuşit să desluşim în linii mari despre ce este vorba în această operaţiune economică spectaculoasă.
Institutul de Proiectări Argeş s-a privatizat în anul 1994, prin celebra metodă MEBO, astfel că grosul acţiunilor a intrat în posesia salariaţilor, în cea mai mare parte arhitecţi şi proiectanţi. Unii cu mai multe acţiuni, iar alţii cu mai puţine. Cert este că, undeva prin primăvara acestui an, posesorii acţiunilor au început să vândă, stimulaţi poate şi de greutăţile crizei economice, concretizate prin rezultate economice nesatisfăcătoare ale Institutului. Iar cumpărările s-au făcut treptat, până s-a ajuns la dobândirea majorităţii acţiunilor de către o societate de investiţii, al cărui nume n-am reuşit încă să-l aflăm, dar din care fac parte mai mulţi oameni cu bani, capabili să bage adânc mâna în buzunar pentru a obţine controlul asupra uneia dintre cele mai râvnite clădiri din Piteşti. Ştim cu siguranţă că din grupul de investitori face parte Laurenţiu Mocanu, patronul de la Modec, un om de afaceri pe cât de discret, pe atât de abil, mai ales în speculaţiile imobiliare, a cărui avere, constând în lichidităţi ori în imobile, este de ordinul milioanelor de euro. Iar prin oraş se vorbeşte că preţul total plătit pentru controlul asupra Institutului de Proiectări se ridică undeva la 1,2 milioane de euro.

Director de marketing este Vali Ţurlea, fiul adjunctului de la Finanţe

Noii patroni ai Institutului îşi pregătesc o echipă managerială din care face parte un alt personaj cunoscut în oraş, Valentin Ţurlea, nimeni altul decât fiul directorului adjunct de la Finanţe, Marin Ţurlea. La rândul său om de afaceri, Vali Ţurlea este de mai mulţi ani într-o relaţie strânsă cu Laurenţiu Mocanu, astfel că i s-a oferit un post de director, pe marketing, la IPJ. Surprins că am aflat informaţia, mai de voie, mai de nevoie, el ne-a dat câteva amănunte în ce priveşte strategia de viitor pentru Institut. Apreciind că acesta beneficiază de cea mai numeroasă şi profesionistă echipă de arhitecţi şi proiectanţi din judeţ, Vali Ţurlea spune că firma se va dezvolta pe această linie, ţinta fiind să devină cel mai mare operator de profil nu numai în judeţ, ci pe o zonă mult mai largă. Sunt prevăzute pachete de lucru pentru viitoare zone rezidenţiale, micro-cartiere de locuinţe, dar şi o participare la obiective de mari dimensiuni în întreaga ţară, fie că sunt finanţate public, fie din zona privată. Este gândită şi o schimbare la faţă, la modul propriu a IPJ, fiind prevăzută o parcare supraterană în apropiere, o refacere modernă a faţadei şi în interior, plus, dacă necesităţile financiare o vor impune, chiar adăugarea a două etaje suplimentare.

Noul sediu al Tribunalului, o oportunitate majoră pentru IPJ

Pe de altă parte, operaţiunea IPJ este pusă de unii în strânsă concordanţă cu construirea noului sediu al Tribunalului, care se ridică în imediata apropiere, chiar vizavi de IPJ, şi la care firma Conarg a lui Vali Vişoiu lucrează de zor. Nu este greu de intuit că după finalizarea Tribunalului, clădirea IPJ va deveni o ţintă foarte atractivă de închiriere a spaţiilor pentru lumea care are tangenţă cu justiţia. Şi ne referim aici în special la avocaţi, lichidatori judiciari, executori judecătoreşti etc, care vor dori să aibă cabinete cât mai aproape de Tribunal.
(Mihai BĂDESCU)

# Investitorii au devenit rezervaţi după ce Cătălin Chelu, interpusul lui SOV, a cumpărat aproape 35 % din acţiunile societăţii. După  listarea la categoria a II-a a Bursei, acţiunile Electroargeş s-au prăbuşit, încă din prima zi, cu 12,3 %. Iar intrarea lui Cătălin Chelu, interpusul lui Sorin Ovidiu Vântu, în acţionariatul companiei  nu a fost una de bun augur, dovadă că investitorii pe bursă şi-au diminuat brusc interesul pentru acţiunile producătorului de componente electronice şi electrocasnice de la Curtea de Argeş. De altfel, Chelu a cumpărat, într-o primă fază, 18,5% de la GM Invest, o societate care avea acţionar principal un off shore din Cipru-Comac Limited- devoalat recent de către Parchet ca fiind controlat de Sorin Ovidiu Vântu. După efectuarea unor transferuri pe piaţa RASDAQ, Chelu a devenit, de săptămâna trecută, acţionarul principal al SC Eletroargeş. Omul de afaceri a cumpărat 29,6% din acţiuni prin intermediul societăţii Portavon Galaţi şi 5,79% prin firma Materra Com, controlată tot de el. Reacţia investitorilor nu s-a lăsat deloc aşteptată,  semnalul fiind unul negativ.  Directorul general al Electroargeş Curtea de Argeş, Ion Gavrilă, care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie e şi el contrariat: “Nu ştiu din ce cauză au scăzut acţiunile pe Bursă. Sincer, mă aşteptam la o creştere, aşa cum au avut şi alte societăţi, odată cu intrarea la categoria a doua de pe Bursă. Probabil că investitorii au primit un semnal negativ, de undeva”.

Cuplul Chelu-Vântu versus Ion Gavrilă - Dumitru Tudor

Pe 27 noiembrie este convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar termenul limită până la care se mai poate modifica ordinea de zi este 9 noiembrie.  Dacă, până acum,  pe ordinea de zi era înscrisă doar revocarea a doi administratori, odată cu recenta modificare în acţionariatul societăţii se aşteaptă ca şi Ion Gavrilă, preşedinte al CA şi director general să fie revocat. Mai mult ca sigur, noul acţionar principal Cătălin Chelu va încerca să îşi impună propriul om la conducerea societăţii, după cum a procedat şi la Alprom. Asta dacă nu va reuşi să-l cumpere pe Gavrilă, cu tot cu pachetul de 12,2 % acţiuni pe care acesta îl deţine. De altfel, dl. Ion Gavrilă ne-a spus că planificase o deplasare în Italia, pentru a încheia noi contracte pentru compania sa şi pe care, dată fiind noua conjunctură, şi-a amânat-o. Pe lângă Ion Gavrilă, alt acţionar important şi nucă tare la Electroargeş, cu un pachet de 11%, este bucureşteanul Dumitru Tudor, cel care a devenit recent şi proprietarul SC Vidraru SA Curtea de Argeş. Şi pe acesta, cuplul Vântu-Chelu va trebui fie să îl cumpere, fie să îl înfrunte. 
(Adriana Gândilă)

Comuna Dâmbovicioara a dat lovitura în materie de inedit în ale turismului, prin câştigarea unui proiect ce prevede construirea unei stâne ecologice, deschisă tuturor celor ce vor să fie baci de vacanţă sau weekend. Săptămâna trecută, patru firme s-au bătut pentru a construi stâna din Dealul Sasului, o lucrare cât se poate de bănoasă, estimată la maximum 37,6 miliarde lei. Cele patru firme interesate să obţină contractul sunt SC Cornea Ind Construct SRL – Câmpulung (preţ licitaţie 32,05 miliarde lei), SC And Secom Intexim SRL – Câmpulung (cu un preţ de 30,35 miliarde lei), SC Marsilva Com SRL – Slatina (cu 31,21 miliarde lei) şi SC Ida Alex Plast SRL - Piteşti (cu preţul de 25,26 miliarde lei). Ultima firmă, Ida Alex Plast a avut unele probleme la documentaţie, pe care comisia de evaluare a ofertelor le va analiza, mai ales că şi preţul mult sub nivelul estimat al proiectului lasă loc unor speculaţii. Rămâne de văzut cine va efectua lucrarea, mai ales că în zona construcţiilor lupta pentru obţinerea de contracte este una acerba, firmele înghesuindu-se să cam prindă orice, numai pe ban public să fie.
(I.Ş.)

Joi, 11 Noiembrie 2010 17:23

Bursa licitaţiilor

Scris de

Licitaţie de trei milioane de dolari la Şuici

Cea mai zdravănă licitaţie din aceste zile se pregăteşte în comuna Şuici. Acolo unde, în urma aprobării unui proiect integrat pe măsura 3.2.2., urmează să se înfiinţeze o reţea de canalizare, să se îmbunătăţească reţeaua de apă şi drumurile locale, să se doteze căminul cultural şi să se construiască un centru de asistenţă după program şcolar. O sumă întreagă de investiţii, a căror valoare totală este estimată la 9,7 milioane lei, fără TVA, deci peste 3 milioane de dolari. Sigur, la aşa bănet, se aşteaptă o concurenţă îndrăcită la licitaţie, astfel că este foarte posibil ca preţul total al lucrărilor să scadă simţitor. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 25 noiembrie.

La Curtea de Argeş se face consultanţă pentru drumuri de peste patru miliarde

Or fi, n-or fi bune drumurile din Curtea de Argeş, cert este că Primăria a luat decizia să încheie un contract foarte bănos pe vreme de criză, care vizează consultanţa managementului de proiect pentru „Creşterea calităţii infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeş”. Municipalitatea s-a arătat dispusă iniţial să ofere chiar vreo 6 miliarde lei vechi pentru toată consultanţa, dar ca să nu bată prea tare la ochi, unica firmă care a prezentat o ofertă a mai lăsat un pic din preţ, ajungându-se astfel la o valoare de 4,3 miliarde fără TVA. Fericita câştigătoare este SC European Project Consulting Bucureşti, cu sediul într-un apartament din strada Ştirbei Vodă.

4 miliarde pentru trotuare la Ştefăneşti

Şi la Primăria Ştefăneşti s-a încheiat recent un contract bănos, pentru execuţia de trotuare în zona Primăriei şi a cartierului de blocuri. La licitaţie s-au prezentat două firme şi în final a câştigat SC Consult Topo Proiect Piteşti, care a lăsat la preţ vreo două miliarde şi urmează să încaseze în final pentru trotuare 4,1 miliarde, fără TVA.

Se sistematizează dealul nărăvaş de la Colegiul Brătianu

După cum aveau să constate cu groază profesorii Colegiului Naţional IC Brătianu, în ultima vreme dealul care străjuieşte instituţia în zona terenului şi a sălii de sport a început s-o ia la vale, fapt care ar putea produce pagube consistente. Aşa stând lucrurile, şefii Colegiului n-au stat cu mâinile în sân, ci au iniţiat o procedură de cerere de oferte, în vederea alegerii constructorului care să sistematizeze dealul nărăvaş. Valoarea estimată a lucrării este de 3 miliarde lei vechi fără TVA, iar data limită pentru depunerea ofertelor este 15 noiembrie.   
(Rubrică realizată de M. BĂDESCU)

Magnatul Dan Săndulescu, fost poliţist şi actual om de afaceri de succes în industria hotelieră, a exploatării de agregate şi în tranzacţiile imobiliare, este lichidator cu acte în regulă sau, oficial spus, practician în insolvenţă. Săndulescu nu este numai tobă de bani, ci şi tobă de carte, câtă vreme la examenul organizat recent de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă, el a luat cea mai mare notă, 8,85, fiind chiar în primii 10 din cei peste 100 de participanţi din întreaga ţară. În plus, magnatul a salvat şi onoarea celorlalţi cinci candidaţi argeşeni, ale căror note n-au depăşit 6,10. Recordul negativ în materie de note l-a înregistrat un anume Marin Bădulescu, a cărui „evoluţie” a primit 3,65. Aşadar, Dan Săndulescu se poate considera deja lichidator, pornind ca un copoi pe urma banilor încasaţi din insolvenţe şi falimente.

Ideea primăriei Câmpulung de a concesiona parcările municipiului, firmei Agromec, deţinută de Gigi Geantă, a avut ca efect un proces de  „divorţ” cu surle şi trâmbiţe. Ca scurt istoric, parcările au fost scoase la licitaţie în 2008, într-o primă fază, fără a se face o documentaţie precisă, ci doar cu un calcul al banilor ce ar intra la bugetul local, dar şi în conturile firmei ce şi le-ar fi adjudecat. Într-un final, firma Agromec a suflat de sub nasul IATSA parcările şi şi-a început activitatea pentru o redevenţă lunară de 42.777 lei, pentru 461 locuri de parcare. Numai că, în timp, patronul Geantă a uitat de redevenţă, nefăcând altceva decât să încaseze câte un leu pe ora de parcare, până ce primăria l-a dat în judecată. Aşa s-a ajuns în punctul în care contractul de cesiune a fost reziliat de judecători, iar Agromec s-a ales cu sechestrul asigurator pe: un atelier metalic, un atelier sudură şi un teren în suprafaţă de 6.457,07 metri pătraţi, din care 937,76 metri pătraţi, suprafaţă construită, într-un proces în care primăria a avut câştig de cauză.
(Ioana Ştefan)

Unul din primarii pesedişti burduşiţi cu bani, care gândeşte că toată comuna, pădurile şi investiţiile se învârt în jurul său, este Dumitru Voicu din Miceşti, poreclit „Bin Laden”. Una din ultimele sale isprăvi, cu parfum de blat, a fost o licitaţie organizată la primărie pentru o reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate, din cadrul unui proiect de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rurale la Miceşti. Toate bune şi frumoase, numai că procedura de atribuire a contractului de lucrări a fost făcută fără transparenţă, cu ambiguităţi şi o lipsă crasă de deschidere faţă de unele firme ofertante, fapt care te duce cu gândul că la licitaţie cărţile erau aşezate pentru cineva anume. Haiducia din primărie l-a scos din sărite pe managerul de la Biff International, Vatică Bold, care i-a administrat rapid o scatoalcă după ceafă lui „Bin Laden”, contestând întreaga procedură la Bucureşti. Argumentele managerului de la Biff au fost cât se poate de solide, câtă vreme cei de la CNSC n-au stat deloc pe gânduri şi au anulat întreaga procedură de la Miceşti. Ceea ce dovedeşte din plin tentativa de blat.

O delegaţie formată din 35 de persoane, primari şi consilieri ai Provinciei Cosenza din Italia, se va afla săptămâna viitoare în Argeş. Deplasarea face parte din programul “Europa pentru Cetăţeni 2007-2013”, finanţat de UE, iar scopul proiectului derulat de “Asociaţia Solidaritatea Umană” Piteşti, în parteneriat cu Asociaţia Volare a San Stefano Rende-Italia, este de a încuraja înfrăţirile dintre comunităţi şi formarea brokerilor de twining. Este, altfel spus, o întoarcere a vizitei pe care primari şi promotori de proiecte din localităţile argeşene au făcut-o, la începutul acestei toamne, în Calabria. Delegaţia de argeşeni, condusă de consilierul judeţean Leonard Soare,  s-a aflat în provincia Cosenza în perioada  15-21 septembrie şi a avut  un program încărcat de întâlniri cu autorităţile locale, dar şi vizite în diferite locuri din provincie. În cadrul seminarului care a avut loc în Sala Oglinzilor a Palatului Provincial, preşedintele Cosenzei, Mario  Gerardo Oliverio, s-a arătat dornic să demareze o serie de schimburi social, economice şi culturale cu judeţul Argeş. “Este important, a declarat preşedintele Oliverio, schimbul de experienţă între actorii sociali,  un impuls pentru administraţia publică, o pârghie importantă pentru creşterea economică”. În perioada 7-14 noiembrie, primarii şi consilierii Provinciei Cosenza vor fi primiţi în cadru oficial la Consiliul Judeţean, unde va avea loc o prezentare a Master Planului pe turism al judeţului şi a programului Europa pentru Cetăţeni,  vor vizita multe dintre primăriile din Argeş şi vor vedea frumuseţile locurilor.    (M.B.)

# Biserica şi politicul şi-au dat mâna în promovarea turismului în Oraşul Basarabilor.
Vineri, ambasadori din 45 de ţări, au sosit în vizită la Curtea de Argeş, la invitaţia Elenei Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi a Turismului. Scopul vizitei a fost acela de a pune în valoare principalele obiective turistice din Curtea de Argeş, oraş inclus de Elena Udrea într-un program naţional de promovarea potenţialului turistic românesc. Impresionanta delegaţie de ambasadori a fost întâmpinată la Biserica Domnească de către senatorul Mircea Andrei, prefectul Gheorghe Davidescu şi vicarul eparhial Nicolae Brânzea, cel care a jucat rolul de gazdă şi ghid în acelaşi timp: „Oaspeţii noştri au vizitat, mai întâi, Biserica Domnească, loc de care se leagă istoria înfiinţării primei Mitropolii a Ţării Româneşti, apoi au văzut cu aceeaşi dragoste, Mănăstirea Curtea de Argeş. De asemenea, au mers şi s-au închinat la moaştele Sfintei Muceniţe Filoteia, au vizitat Sala Manole şi au fost impresionaţi de legenda Meşterului Manole”, ne-a spus părintele conf. univ. dr. Nicolae Brânzea, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

„Mâna întinsă, care nu spune o poveste, nu primeşte nimic”

Tot în rol de gazdă, a fost şi senatorul Mircea Andrei, preşedintele PDL Argeş, care ne-a declarat: „Sosirea unei delegaţii atât de mari, formată din ambasadorii a 45 de ţări, cred că spune totul despre intenţia noastră de a transforma Curtea de Argeş în capitala turismului argeşean şi într-unul dintre cele mai vizitate locuri din România. Numai că promovarea acestei zone, ca loc de destinaţie turistică pentru cetăţenii străini, trebuie făcută într-un stil total diferit de cel folosit până acum. Trebuie să înţelegem, odată pentru totdeauna, că turiştii străini au alte pretenţii şi exigenţe, în comparaţie cu cei români. În general, străinii preferă un itinerariu care să cuprindă cât mai multă patină a „culorii locale”. Şi, ca să fiu şi mai explicit, o să vă spun o replică celebră din filmul Filantropica al lui Nae Caranfil: «Mâna întinsă, care nu spune o poveste, nu primeşte nimic». Asta trebuie să înţeleagă cei care conduc în acest moment destinele turismului argeşean. Nu ştim să ne vindem trecutul, cultura şi, bineînţeles, poveştile. O înşiruire de preţuri şi câteva fotografii ale unui hotel sau pensiuni nu mai impresionează pe nimeni cu nimic”.

Senatorul Mircea Andrei cere demisia directorului de la Muzeul din Curtea de Argeş

Vizita celor 45 de ambasadori a fost umbrită, totuşi, de absenţa inexplicabilă din Curtea de Argeş a primarului Ninel Diaconu şi a directorului Muzeului Municipal, Florin Scărlătescu. Dacă gestul primarului Ninel Diaconu, care a ţinut să fie prezent la congresul PSD, ne scuteşte de orice comentariu, un dezinteres total l-a arătat şi directorul Scărlătescu. Deşi cunoştea că în Curtea de Argeş va sosi o impresionantă delegaţie, compusă din peste 45 de ambasadori, directorul Muzeului Municipal n-a catadicsit nici măcar să dea ordin să fie tăiată iarba din curtea Bisericii Domneşti. Prezenţa mărăcinilor în jurul unuia dintre principalele obiective turistice din Curtea de Argeş i-a făcut pe amfitrionii evenimentului, senatorul Andrei şi vicarul Brânzea, să lase capul în pământ de ruşine. Deranjat de atitudinea sfidătoare a directorului Florin Scărlătescu, senatorul Mircea Andrei i-a cerut acestuia demisia: „Este inadmisibil modul în care acest domn Scărlătescu, în calitate de director al Muzeului Municipal, administrează Biserica Domnească. Deşi fusese anunţat că va sosi, la Curtea de Argeş, cea mai mare delegaţie de ambasadori din istoria acestui oraş, domnia sa, în afară de faptul că nu a dorit să fie prezent la întâmpinarea distinşilor oaspeţi, nici măcar nu a pus pe cineva să tundă iarba din curtea bisericii. Din acest motiv îi cer primarului să-l demită de urgenţă pe acest director. Dacă domnul Diaconu nu o va face, atunci voi face o petiţie către cetăţenii oraşului prin care, împreună, să-l obligăm pe primar să-l demită pe Florin Scărlătescu din fruntea Muzeului Municipal. Păcat de eforturile supraomeneşti pe care le-am făcut, alături de doamna ministru Elena Udrea, ca să aducem mai mult de o treime din corpul diplomatic aflat în ţara noastră în vizită la Curtea de Argeş. Un alt regret îl am şi faţă de atitudinea primarului Nicolae Diaconu, care a preferat să meargă la o întrunire de partid în loc să fie prezent în Curtea de Argeş, ca să-şi promoveze oraşul. Sunt dezamăgit să constat că aceşti oameni nu văd lucrurile decât prin prisma carnetului de partid şi nu al cetăţenilor. Mi se pare o prostie să pui o conferinţă naţională a PSD, mai presus de un interes turistic major al oraşului tău. I-aş aminti domnului primar că, atunci când am semnat la Curtea de Argeş, alături de secretarul de stat de la Turism, Răzvan Murgeanu, proiectul prin care în oraş se vor investi 14 milioane de euro, noi nu am ţinut cont că dânsul este de la PSD, şi nu de la PDL. Am făcut acest efort pentru binele cetăţenilor, fără să punem pe primul loc culoarea politică a domniei sale”, a concluzionat amar senatorul Mircea Andrei.  Lipsă de interes pentru oraşul care i-a trimis în Parlament au manifestat şi cei doi parlamentari de pe Colegiul Curtea de Argeş, senatorul liberal Mircea Diaconu şi deputatul pesedist Mircea Drăghici. Nici unul n-a fost prezent, din păcate, să-i întâmpine pe cei 45 de ambasadori.
(Ionuţ Stanciu)

Pagina 206 din 207