Administratie (2976)

# Investiţia va înghiţi 20 milioane de euro şi se va realiza în 35 de luni. Problema construirii unei gări noi, la Piteşti, s-a pus pentru prima oară în anii ’70. Atunci s-a reluat o idee mai veche ( apărută încă din 1858) prin care se dorea realizarea unei căi ferate care să lege capitala Argeşului de Râmnicu Vâlcea. Mai exact, în anul 1979, la debutul lucrărilor pentru artera feroviară care ar fi trebuit să scurteze distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu cu peste 140 de kilometri, s-a decis şi construirea a două noi gări, Piteşti- Sud şi Râmnicu Vâlcea- Est.

Un proiect vechi de peste 30 de ani

În cazul Piteştiului au existat mai multe variante de proiect printre care unul care prevedea realizarea unei staţii supraterane, aflată deasupra liniilor şi peroanelor, accesul urmând a fi asigurat cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante. O astfel de structură, spuneau specialiştii la acea vreme, este de dorit din cauza faptului că amplasamentul staţiei Piteşti-Sud nu permite dezvoltarea pe orizontală. Valeriu Nicolescu, fost primar al Piteştiului în acea perioadă, ne-a declarat că „acest concept de staţie nouă a fost realizat odată cu proiectul liniei spre  Rm. Vâlcea, când Piteştiul urma să devină un nod feroviar important. Singura diferenţă constă în aceea că amplasamentul era altul, dincolo de Mesagerie, în zona pasarelei vechi, urmând ca staţia veche să devină muzeu. Ulterior, acolo s-a construit până lângă calea ferată şi probabil de aceea s-a decis demolarea gării vechi, deşi acolo locul mi se pare prea strâmt pentru o asemenea construcţie, dar probabil că arhitecţii au adaptat proiectul. Când eu am plecat din funcţia de primar al Piteştiului, studiul de fezabilitate se afla deja la Institutul de Proiectări al Ministerului Transporturilor”. Aşadar, proiectul care urmează a fi scos la licitaţie în scurt timp este în mare măsură bazat pe studii şi schiţe mai vechi aflate la Ministerul Transporturilor, încă de la finele anilor ’70. Iar acest adevăr ar trebui să mai taie din elanul lui Bogdan Ivan, tânărul PDL-ist care încearcă acum să-şi aroge merite unice în realizarea acestei investiţii. Mai mult, calea ferată Curtici - Arad - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa face parte din Coridorul IV Feroviar Paneuropean, lucru care  va impune şi reluarea, la presiunile UE, a lucrărilor la mult amânata linie de cale ferată Vâlcele - Rm. Vâlcea.

Şase linii şi dotări de ultimă oră

Staţia Piteşti-Sud va fi singura gară din ţară care va fi realizată în totalitate deasupra liniilor şi a peroanelor. Clădirea va conţine, la nivelul etajului 1, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu şi bulevardul Republicii. Tot la etaj se va afla şi sala de aşteptare, în care vor fi amplasate şi spaţii comerciale. Accesul călătorilor către şi dinspre peroane se va face cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante, iar trenurile vor opri în staţie, practic în interiorul gării. Valoarea totală a investiţiei a fost evaluată la 20 de milioane de euro, iar durata execuţiei va fi în jurul a 35 de luni. Actuala clădire a gării a fost inaugurată la 13 septembrie 1872,  odată cu linia Bucureşti - Chitila - Piteşti şi urmează a fi demolată pentru
că, spun unii, nu mai prezintă siguranţă.

Din  ce în ce mai puţini călători

Înainte de 1989, în Piteşti opreau trenuri care mergeau la Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Petroşani, Sibiu sau Mangalia, iar cu mult înainte a poposit aici chiar şi celebrul Orient Expres. Acum, singurele legături directe pe calea ferată din capitala Argeşului sunt pentru Bucureşti, Craiova, Câmpulung şi Curtea de Argeş, iar numărul călătorilor scade pe zi ce trece. Angajaţii gării spun că preţul biletelor şi condiţiile de călătorie sunt principalele motive care au dus la această stare de fapt. De asemenea, şi tranzitul de mărfuri administrat cândva prin triajele de la Piteşti-Nord, Bradu şi Goleşti a scăzut la cote alarmante. Fie că judecă după fluxul de călători, nu mai mult de 56 de trenuri zilnic (circa 28.000 de plătitori de bilete lunar), fie după cel de marfă, 10 garnituri pe zi, ceferiştii piteşteni sunt şi ei miraţi că se va derula o astfel de investiţie în oraşul nostru. Poate doar reluarea lucrărilor la relaţia Vâlcele-Rm. Vâlcea şi finalizarea tronsonului românesc al Coridorului IV Paneuropean de transport feroviar să justifice un astfel de demers.
(Florin Silvestru)

Încă de la finele lui 2010, politicienii noştri, în special cei din sfera Puterii, s-au grăbit să afirme că anul trecut a fost ultimul de criză şi că, în 2011, românii o vor duce mai bine. În ciuda acestor semnale optimiste, au trecut deja două luni de la începutul anului şi sunt tot mai multe vocile, de data aceasta  din spectrul economic, care spun că şi 2011 va fi marcat de recesiune, cel puţin în ceea ce priveşte consumul, care, nu numai că nu va începe să crească, dar va continua să scadă. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Ion Brănescu, consideră că „anul 2011 va avea o evoluţie puţin mai ciudată, paradoxală chiar, şi aceasta pentru că evoluţia economiei şi cea a consumului, care, de regulă, merg în acelaşi sens, vor avea de data aceasta sensuri opuse. Astfel, economia va începe să se mişte, să cunoască un dezgheţ, nu neapărat din interior, ci mulţumită evoluţiilor europene. Vorbim de un mecanism din care facem şi noi parte şi care automat ne imprimă aceeaşi direcţie, adică economia europeană, cea internaţională, începe să evolueze pozitiv şi automat ne trage şi pe noi pe acelaşi trend. În ce priveşte consumul însă, acesta va continua să scadă în primul rând din cauza scumpirilor la gaze, carburanţi şi toate utilităţile care se regăsesc în preţul final al mărfurilor. Pentru cetăţeni va fi cel puţin la fel de greu şi anul acesta, în principal din cauza scumpirilor alimentelor, bunurilor de larg consum şi utilităţilor. Acesta este, aşadar, paradoxul anului 2011 în România: economia va începe să crească uşor iar consumul va continua să scadă.”
(Florin Silvestru)

Joi, 24 Februarie 2011 13:26

Bursa licitaţiilor

Scris de

Hidroelectrica amenajează barajul Pecineagu pentru 6 milioane de euro

La Administraţia Naţională Apele Române - filiala Argeş-Vedea continuă licitaţiile cu valori ameţitoare. Cea mai recentă vizează mărirea gradului de siguranţă în exploatare a barajului de la Pecineagu, prin lucrări de regularizare a cursurilor de apă şi a viiturilor. Fiind vorba despre o lucrare extrem de complexă, la care ofertele venite la licitaţie au fost inacceptabile faţă de pretenţiile finanţatorului, s-a trecut la o negociere directă cu colosul Hidroelectrica, singurul care s-a încumetat să execute lucrarea, beneficiind şi de faptul că ştie în detaliu conformaţia şi datele tehnice ale acumulării din Pecineagu, tot specialiştii de la Hidroelectrica fiind şi constructorii acesteia. Preţul lucrărilor este pe măsura dificultăţii lor şi se ridică la nu mai puţin de 25 milioane lei, fără TVA, adică vreo 6 milioane de euro. Finanţarea este asigurată prin credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, dar şi cofinanţare de la bugetul de stat.

Două licitaţii „nucleare” consistente se află în plină derulare

Să trecem acum în domeniul nuclear, unde sunt în derulare două licitaţii importante. Prima, şi cea mai consistentă, este organizată de Regia pentru Activităţi Nucleare, pentru Sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti. Se doreşte modernizarea Staţiei de Tratare a Deşeurilor Radioactive, prin construcţiile şi instalaţiile aferente. Valoarea estimată a lucrărilor nu este deloc de neglijat şi se ridică la aproape 17 miliarde lei vechi, fără TVA, astfel că se anunţă o concurenţă mare de oferte, al căror termen final de depunere a fost fixat pentru data de 9 martie. O licitaţie frumuşică este în derulare şi la Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti, unde conducerea a luat decizia efectuării de revizii şi reparaţii la întreg parcul auto al instituţiei. 3,3 miliarde lei vechi, fără TVA, este valoarea estimată iniţial, iar câştigătorul licitaţiei urmează să fie desemnat peste câteva zile.
(Rubrică realizată de Mihai Bădescu)

Noul Contract Colectiv de Muncă de la nivelul CFR Marfă înseamnă pentru ceferiştii argeşeni din această societate disponibilizări, comasarea unor staţii şi niciun ban în plus la salariu. „În urma negocierilor am reuşit doar ca oamenii să nu piardă niciun leu la salariu, faţă de cum se pusese iniţial problema. Din păcate, nu putem spune că am evitat disponibilizările, aşa că vom pierde 48 de posturi din zona staţiilor Piteşti, Bradu Rafinărie şi Bradu de Sus. De fapt, aici vorbim de o reorganizare mai amplă în sensul că la Bradu va rămâne o singură staţie de marfă iar la Piteşti doar un punct de lucru. În ceeea ce-i priveşte pe disponibilizaţi, prima de vacanţă pentru aceştia se va transforma în şase salarii compensatorii”, ne-a declarat Adrian Ion, liderul Sindicatului Liber Unit MCRC Piteşti.
(Florin Silvestru)

Vinerea trecută, firma câmpulungeană  SERCOP ADN, patronată de inginerul Ion Pătrăşcan, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, a lansat proiectul „Piaţa muncii de la A la Z”. Este vorba de un proiect cu finanţare europeană, în valoare de o jumătate de milion de euro şi cu o contribuţie de numai 5% din partea SERCOP ADN.
„Proiectul are ca obiectiv general facilitarea integrării pe piaţa muncii a persoanelor inactive şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din Regiunea Sud Muntenia. Proiectul nostru va dezvolta şi promova un sistem inovator integrat de inter-relaţionare între cererea şi oferta pieţei forţei de muncă din regiune. „Piaţa muncii de la A la Z”, aşa se cheamă proiectul nostru, se adresează persoanelor inactive, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, şomerilor de lungă sau scurtă durată. Prin intermediul acestui proiect firma noastră îşi va diversifica domeniul de activitate, acreditându-se ca furnizor de formare profesională continuă la CNFPA”, a declarat Elena Pătrăşcan, manager de proiect în cadrul firmei SERCOP ADN.
Dintre cei invitaţi la lansarea proiectului, i-am remarcat pe directorul executiv al CCI Argeş, Ion Căpăţână, pe deputatul Sorin Buta, pe viceprimarul Liviu Ţâroiu, dar şi pe reprezentanţii AJOFM Argeş şi Dâmboviţa, precum şi mai mulţi funcţionari din primăria Câmpulung. Gazdele, familia Pătrăşcan, au ţinut să sublinieze că acesta este doar începutul derulării unor proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă menite să sprijine mediul de afaceri din Câmpulung şi zona Muscel, dar şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţii locale. 
(Ioana Ştefan)

# Conarg a vândut aproape 300 de apartamente în Bucureşti. Potrivit Ziarului Financiar, dezvoltatorul imobiliar Conarg Real Estate, controlat de omul de afaceri piteştean Valentin Vişoiu, a vândut anul trecut 295 de apartamente în proiectele Răsărit de Soare şi Quadra 2 din Bucureşti, din care mai are disponibile aproximativ 300 de locuinţe. Astfel, în ansamblul Răsărit de Soare, proiect de 988 de apartamente, din cartierul Titan, au fost vândute anul trecut 260 de locuinţe şi mai sunt disponibile aproximativ 100, în timp ce în Quadra 2 din cartierul Militari au fost vândute 35 de unităţi, astfel că mai sunt disponibile în jur de 200 de locuinţe. Preţurile garsonierelor pornesc în cele două proiecte de la 39.000 de euro, în timp ce apartamentele de două camere costă 58.000 de euro în Răsărit de Soare, respectiv 72.000 de euro în Quadra 2. (Florin Silvestru)

Motor AG, dealerul BMW din Piteşti, controlat de omul de afaceri Adrian Prodănel şi cel mai mare concesionar al mărcii germane aflat în afara reţelei Automobile Bavaria, a vândut anul trecut 215 automobile, dublu faţă de anul precedent, potrivit oficialilor companiei. Astfel, raportat la întreaga reţea, dealerul din Piteşti a vândut 14% din totalul vânzărilor BMW pe piaţa locală. “Pentru 2011 estimăm o creştere de peste 35%, pe fondul deschiderii noului centru de la Râmnicu Vâlcea”, a declarat Adrian Prodănel pentru Ziarul Financiar. În acelaşi timp, cifra de afaceri a companiei a atins un nivel de aproape 11,8 mil. euro, în creştere cu 70% faţă de anul anterior. În 2009, primul an întreg de activitate a companiei, Motor AG a înregistrat un profit brut de puţin peste 70.000 de euro. Anul trecut vânzările BMW pe piaţa locală s-au apreciat cu peste 20%, la aproape 1.600 de maşini. Din vânzările Motor AG pe anul trecut, peste 60% din acestea reprezintă SUV-urile X5 şi X6, modele care au un preţ de achiziţie de peste 50.000 de euro. (Florin Silvestru)

Deşi la Electroargeş Curtea de Argeş negocierile dintre sindicat şi conducerea societăţii, pentru semnarea contractului colectiv de muncă pe 2011, au demarat încă de la sfârşitul anului trecut, ele nu s-au finalizat nici până acum, iar tratativele par să se fii împotmolit. Schimbările produse în acţionariatul companiei au provocat unele nelinişti în rândul angajaţilor, asta şi din cauza problemelor cu Justiţia ale acţionarului majoritar, Cătălin Chelu. În urma unei şedinţe care a avut loc la începutul anului, în 17 ianuarie, când directorul general Ion Gavrilă şi-a prezentat oferta, sindicaliştii şi-au exprimat nemulţumirea, demarând procedura strângerii de semnături pentru declanşarea unor acţiuni de protest.

Sindicaliştii pregătesc acţiunile de protest

„Ieri (vineri, 11 februarie – n.r.) am avut şedinţă de comitet de sindicat. Suntem încă în faza strângerii de semnături pentru declanşarea conflictului de muncă. Suntem la jumătate din cât ne-am fi dorit. Am mai dat un termen de o săptămână, ca să stabilim ce facem în continuare. Mulţi s-au speriat de ameninţarea domnului director, care, din câte am auzit, la o şedinţă, i-ar fi ameninţat pe oameni că cine va fi de acord cu conflictul de muncă va fi dat afară.”, a declarat Jurnalului de Argeş liderul sindicatului Electroargeş, Marian Uţă.

Sindicatul vrea 15% sau 150 lei în plus/angajat

Potrivit lui Marian Uţă, sindicaliştii au solicitat o creştere salarială cu 15% sau cu 150 lei pentru fiecare salariat. La acestea se adaugă păstrarea clauzelor prevăzute în contractul de pe 2010. „Dumnealor au oferit 5%, cu condiţia diminuării sporului de noapte, micşorarea cu 3 zile a concediului anual de odihnă şi reducerea primelor de vacanţă cu 30%, iar zilele de sâmbătă şi duminică să nu mai fie plătite dublu. Eu am mai trimis o adresă, de vreo 10 zile, am propus o creştere de 100 de lei de om din luna ianuarie şi încă ceva din luna mai, dar să nu pierdem drepturile pe care le aveam în contractul de muncă. Pierzând aceste drepturi, o să devenim slugi pe moşia domnului director general Ion Gavrilă”, a mai adăugat liderul sindicaliştilor. Revendicările sindicatului se întemeiază pe rezultatele economice foarte bune pe care le-a avut societatea la finele anului trecut, lucru care a atras şi investitorii de pe piaţa bursieră. O altă nemulţumire a liderilor de sindicat este legată de refuzul directorului general de a mai reţine pe ştatul de plată cotizaţia de sindicat, deşi aceasta este o obligaţie stipulată în Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional şi de ramură: „Directorul general ne-a spus că va opri cotizaţia doar la cei care au semnat pe ştatul de plată reţinerea cotizaţiei, celorlalţi membri, nu.” Marian Uţă a mai declarat că anul trecut s-au făcut un număr de 34 de angajări de noi salariaţi, deşi pe poarta fabricii se afişase anunţul că, începând cu data de 16.02.2010, nu se mai fac angajări la Electroargeş, iar în acest an s-au înaintat deja 29 de preavize de disponibilizare. „Din câte am înţeles, de când a venit domnul Chelu, la prima întâlnire, acesta a spus că disponibilizează un număr de salariaţi. Acum nu ştiu sigur dacă el a spus sau aghiotantul lui, dar eu am informaţia de la domnul administrator Chirilă, că 50 de persoane nu-şi vor mai găsi locul, cât de curând, la Electroargeş.”, a mai susţinut Uţă.

Administraţia vrea să dea doar 8%

“Le-am propus o creştere salarială de 8%. Ei au cerut iniţial 20%, pe urmă 15%, vor zile de concediu în plus. Sunt 400 şi ceva de membri de sindicat, iar liderul şi viceliderul vor să fie scoşi din producţie, cu 70 de milioane lunar, ceea ce nu putem. Eu nu pot să plătesc nişte salarii cuiva care nu munceşte. Înţeleg să respect legea, să le acord orele care sunt pentru activitate sindicală, dar nicidecum să fie doi trântori scoşi din producţie”, a ripostat directorul general al companiei argeşene, Ion Gavrilă. Domnia sa a recunoscut faptul că, în cursul anului trecut, s-au făcut circa 40 de angajări, însă a infirmat că societatea pe care o conduce ar face disponibilizări. „Nu se pune problema să disponibilizăm, dar se pune problema unor restructurări. sunt prinse 20-25 de persoane în zona asta de restructurare care nu pot fi convertite pe alte locuri de muncă. Se restructurează zona de turnare de metale neferoase, care nu-i o activitate rentabilă, iar o altă secţie a fost transferată la Ştefăneşti”, a explicat Ion Gavrilă.

Directorul Gavrilă: „Liderii de sindicat urmăresc doar interesul propriu”

În lipsa unui contract colectiv de muncă semnat pentru acest an, relaţiile de muncă vor fi reglementate dupa contractul de pe anul precedent, au spus atât liderul de sindicat Marian Uţă, cât şi directorul general, Ion Gavrilă (foto). Potrivit legii, dacă nu se ajunge la un consens, rămâne valabil vechiul contract, până când una dintre părţi îl denunţă. „Nu se va mai merge pe vechiul contract, pentru că, aşa cum bine ştiţi, la noi este schimbată structura acţionariatului, iar acţionarul majoritar nici nu vrea să discute aşa ceva de la cineva care nu prestează muncă în Electroargeş. Am ajuns la concluzia că aceşti lideri de sindicat nu reprezintă interesele angajaţilor. A devenit o modă la sindicate ca liderii să aibă averi mai mari ca preşedintele statului. De dragul interesului propriu, sacrifică interesul tuturor.”, a mai spus conducătorul Electroargeşului. Conducătorul societăţii producătoare de electrocasnice a adăugat că nu doreşte ca angajaţii să aibă de suferit din cauza acestor tergiversări, drept urmare va majora salariile angajaţilor chiar şi în lipsa unui contract colectiv de muncă semnat pe anul în curs. „Aici se munceşte, oamenii sunt serioşi”, a mai afirmat Gavrilă.
(Adriana Gândilă)

# Oferta băncilor bate agenţiile imobiliare. Băncile scot la vânzare, prin executare silită, tot mai multe apartamente la preţuri situate sub nivelul celor de pe piaţa imobiliară. Asta se datorează faptului că multe dintre locuinţele scoase pe piaţă de către bănci nu au fost vândute la licitaţiile organizate până acum, iar preţurile continuă să scadă odată cu organizarea de noi licitaţii. Astfel, diferenţele între preţurile de pe piaţa imobiliară şi cele de pe piaţa „bancară” devin tot mai consistente. La nivelul oraşului Piteşti, un apartament cu două camere, confort I, situat într-o zonă bună, de exemplu zonele Exerciţiu, Craiovei, Nord, Banat, se vinde la agenţiile imobiliare la un preţ situat între 35.000 - 40.000 euro, în funcţie de îmbunătăţiri, preţ la care, desigur, se mai adaugă şi comisionul perceput de agenţie. În vreme ce preţul unui apartament similar, din Piteşti, scos la vânzare prin licitaţie, poate porni de la 23.000 euro, şi variază de la o bancă la alta. Unele bănci nu mai stabilesc nici măcar un preţ de pornire, ci fac menţiunea că „vânzarea se poate face la cel mai mare preţ oferit”. Vă oferim mai jos şi câteva exemple:
La licitaţie prin bancă:
- apartament cu 2 camere şi dependinţe, în suprafaţă de 40 mp, pe B-dul Nicolae Bălcescu, preţ de pornire 26.000 euro (Raiffeisen Bank);
- apartament cu 2 camere şi dependinţe şi finisaje superioare, în suprafaţă de 54 mp, Trivale, preţ de pornire 34.500 euro (BRD);
- apartament cu 3 camere şi dependinţe, în suprafaţă de 65 mp, B-dul Petrochimiştilor, preţ de pornire 41.000 euro (Bancpost).
În ofertele agenţiilor imobiliare:
- apartament cu 2 camere, confort 1, în suprafaţă de 55 mp, Nord, preţ 37.000 euro (Agenţia John&Co);
- apartamente cu 2 camere, semidecomandate, zona Exerciţiu - Craiovei, preţuri cuprinse între 30.000 şi 34.000 euro, iar cele decomandate, în jur de 40.000 euro (Agenţia Astoria);
- apartament 2 camere, confort 2, Banat, preţ 28.000 euro (Agenţia Muntenia).
Ceea ce trebuie precizat este faptul că, în cazul imobilelor executate silit, dacă acestea nu se vând la prima licitaţie, se organizează o altă licitaţie, cu un preţ scăzut cu 25% faţă de cel anterior.

La Piteşti s-a înregistrat cea mai mare scădere a preţurilor la locuinţe

Potrivit datelor unui studiu al companiei de evaluare Darian, Piteştiul este oraşul în care s-au înregistrat cele mai mari scăderi din România ale preţurilor apartamentelor vechi. Locuinţele s-au ieftinit cu 12,3%, în cel de-al doilea semestru al anului 2010, comparativ cu primul semestru. Reprezentanţii acestei companii apreciază că sfârşitul acestui an va aduce finalul crizei de pe piaţa imobiliară, când aceasta se va stabiliza.
(Adriana Gândilă)

Colegiul de conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş organizează în ziua de 4 martie 2011, orele 18,30, la Restaurantul „Crama Muntenia”, o sărbătoare cu antren, bună dispoziţie, tombolă, café-concert şi o cină bună pentru a le putea spune din suflet „La mulţi ani” tuturor femeilor manager din judeţ. „Femeia-mamă, femeia-soţie, femeia-soră, femeia a cărei voinţă este atât de mare încât obstacolele sunt mici, femeia care ne-a învăţat de mici că echilibrul este cel mai greu lucru de păstrat. Toate acestea la un loc au dat femeii forţa de a fi un bun manager, în faţa căruia avem obligaţia de a ne exprima tot respectul”, ne-a spus Ion Căpăţână, directorul general al CCI Argeş. Evenimentul va debuta cu spectacolul de teatru „Mă mut la mama!”, în regia lui Gelu Colceag şi din a cărui distribuţie fac parte actorii Adriana Trandafir, Andreas Petrescu şi Gabriel Fătu. (N. DINU)

Pagina 206 din 213